Nafea ia noaa te tiaturiraa i roto i te hepohepo
A FERURI na e te faaruru ra outou i te mau fifi i muri nei: Ua mou roa ta outou mau taoˈa materia atoa, ma te faaere roa ia outou. Ua pohe ta outou mau tamarii, oia te oaoa o to outou oraraa. Aita to outou hoa faaipoipo e faaitoito maira ia outou. Ua ino roa to outou oraora-maitai-raa. Ua riro te mau mahana atoa ei ati mauiui.
Ahiri e te faaruru ra outou i te reira, e tumu anei ta outou no te ora noa? Aore ra e topa roa anei outou i roto i te hepohepo?
Te ati peapea i faataahia mai nei, o ta Ioba mau â ïa i faaruru i roto i to ˈna oraraa, te hoê taata i ora na i te mau tau Bibilia. (Ioba, mau pene 1, 2) Ma te hepohepo roa, ua autâ o Ioba e: “Ua fiu roa vau i to ˈu nei oraraa.” Ua hinaaro oia e pohe no te tamǎrû ia ˈna. (Ioba 10:1; 14:13) Noa ˈtu râ teie mauiui rahi, ua tapea noa o Ioba i to ˈna taiva ore i te Atua. No reira o Iehova i ‘haamaitai roa ˈi to Ioba hopea i tei mutaaihora.’ Ua pohe atura oia ma te hau, “ma te ruhiruhia, e ma te î i to ˈna ra pue mahana.”—Ioba 42:12, 17.
Ua vaiiho mai o Ioba i te hoê hiˈoraa o te faaoromai o te haapopouhia ra e tae mai â i teie mahana. Ua haamaitai to ˈna mau ati i to ˈna huru, e ua turai ia vetahi ê ia rave i te mau ohipa maitatai. (Iakobo 5:10, 11) Te mea faufaa roa ˈtu â, ua faaoaoa te taiva ore hapa ore o Ioba i te mafatu o Iehova. (Maseli 27:11) No reira, ua riro te mauiui riaria i te pae hopea ei upootiaraa rahi o te paieti, o te faaroo, e o te taiva ore o tei hopoi mai i te mau haamaitairaa na Ioba, e na te feia atoa i faaitoitohia e to ˈna hiˈoraa.
Te tiaturiraa noa ˈtu te mau ati huru rau
Te faaruru ra paha outou i te hoê â mau ati e to Ioba. Ua mauiui roa paha outou i te poheraa te hoê taata herehia e outou. Ua riro paha to outou oraraa ei ati mauiui no te maˈi ino roa. E au ra paha e ua amahamaha to outou oraraa taatoa no te hoê faataaraa peapea roa. Ua ere-roa-hia paha outou na roto i te hoê topatariraa i te pae faanavairaa faufaa. Te hamani-ino-roa-hia ra paha outou e te feia patoi iino i te haamoriraa mau. I to outou faarururaa i to outou mau ati, ua manaˈo paha outou e aita ta outou e ravea no a muri aˈe.—Petero 1, 1:6.
Maoti i te topa roa i roto i te hepohepo, a uiui e, ‘No te aha vau e mauiui ai?’ Te mauiui nei outou no te mea te ora nei outou i roto i te hoê ao “i raro aˈe i taua varua ino ra,” te Diabolo ra o Satani. (Ioane 1, 5:19) Ei faahopearaa, te mauiui nei te mau taata atoa. Te faaruru nei tatou pauroa i te riri faatupuhia e te Diabolo i nia i te poroi o te Basileia, te mau parau aroha ore a vetahi ê, aore ra te mau ohipa riaria mau o te huru paieti ore, e tupu pinepine nei i teie tau “ati rahi.”—Timoteo 2, 3:1-5.
Mai te peu e ua tupu na te tahi ati i roto i to outou oraraa, ua roohia paha ïa outou i te “taime e [te] tupuraa manaˈo-ore-hia.” (Koheleta 9:11, MN) I te tahi aˈe pae, e tupu te mau fifi i te tahi mau taime no to tatou iho huru taata hara. (Roma 5:12) Noa ˈtu e ua rave outou i te hoê hara ino, ua tatarahapa e ua imi râ outou i te tauturu i te pae varua, eiaha outou e manaˈo e ua faaruehia outou e te Atua. (Salamo 103:10-14; Iakobo 5:13-15) Hau aˈe ia vetahi ê, te haapao maira oia ia tatou. (Petero 1, 5:6, 7) E nehenehe outou e tiaturi e “te fatata nei Iehova i te feia aau paruparu ra; e te faaora nei oia i te taata aau taiâ.” (Salamo 34:18) Noa ˈtu te mauiui e te ino roa o to outou ati, e nehenehe ta Iehova e horoa mai i te paari no te faaruru i te reira. (Iakobo 1:5-8) A haamanaˈo noa e e nehenehe ta Iehova e faaora i te mau pepe atoa. Ia fariihia outou e ana, aita hoê aˈe mea e nehenehe e faaere ia outou i te ora.—Roma 8:38, 39.
E ohipa maitai anei ta te mau ati e horoa mai?
Te na ô ra te hoê parau paari tahito e, “E hihi anaana to te mau ata atoa.” E auraa parau noa teie e noa ˈtu te ino o te mau mea, e ite noa iho â outou i te hoê tumu no te tiaturiraa. Te tumu i papaihia ˈi te mau mea atoa i roto i te Parau a te Atua, oia hoi “ia noaa ia tatou te tiaturiraa.” (Roma 15:4, MN) Noa ˈtu eaha te fifi o to outou oraraa, e nehenehe te mau parau tǎpǔ e te mau faaueraa tumu a te Bibilia e horoa mai ia outou i te oaoa e te tiaturiraa apî.
Te faaite ra te mau Papai e e mea “iti poto mâmâ” te ati ia faaauhia i te mau haamaitairaa mure ore i mua nei no te feia e here ra i te Atua. (Korinetia 2, 4:16-18) Te faaite atoa ra te Bibilia e mea faufaa roa ˈˈe te mau huru paieti i faahotuhia i roto i te mau tamataraa, i te tuiroo aore ra te mau faufaa materia. (Ioane 1, 2:15-17) No reira, e nehenehe atoa te mauiui e horoa mai i te mau mea maitatai. (Hebera 5:8) Inaha, e nehenehe te faaohiparaa i te mea i haapiihia i roto i te mau tamataraa e horoa mai na outou i te mau haamaitairaa manaˈo-ore-hia.
E faariro paha te hoê tamataraa fifi ia outou ei taata mǎrû atu â. E farii paha outou e i mutaa iho mea riri na vetahi ê te tahi o to outou huru, e ua haafifi atoa paha ia outou ia haere i mua i te pae varua. Peneiaˈe, ua tiaturi rahi roa outou ia outou iho. I muri aˈe i te faarururaa i te tahi ati, ua taa oioi paha ia outou e mea paruparu outou e te hinaaro nei outou i te tauturu a vetahi ê. Mai te peu e ua horoa mai ta outou tamataraa i taua haapiiraa ra, e ua rave outou i te mau tauiraa i titauhia, ua faufaahia ïa outou i te tahi mea.
Nafea ïa, mai te peu e i mutaa iho, e mea fifi no vetahi ê e faahoa mai ia outou, no te mea e mea fifi no outou i te haavî i to outou iria? Ua faatupu atoa paha te reira i te tahi fifi i nia i to outou oraora-maitai-raa. (Maseli 14:29, 30) I teie nei râ, ua maitai mai paha outou, no te mea te turui nei outou i nia i te varua o te Atua no te tauturu ia outou ia faatupu i te hitahita ore.—Galatia 5:22, 23.
Mai ia vetahi ê, ua erehia paha outou i mutaa iho, i te faaite i te aroha i nia ia vetahi ê tei hape. Ia faaruru râ outou iho i te tahi huru tupuraa e ua hinaaro rahi outou i te aroha, e faaite hau atu paha ïa outou i teie nei i te aroha i nia ia vetahi ê. Na roto i te auhoa, te tapitapi, e te aroha mahanahana i faaitehia i nia ia outou, ua taa ia outou e e tia ia outou ia faaite i te hoê â mau huru maitatai i nia i te feia rave hara i tatarahapa. Mai te peu e ua turai to outou mauiui ia outou ia faaafaro i teie mau paruparu o to outou huru, e ohipa maitai ïa ta outou i huti mai na roto i to outou iho fifi. Ua haapii outou e ‘e haavî te aroha i te faahapa i te taata e aroha ra.’—Iakobo 2:13; Mataio 5:7.
Nafea ïa mai te peu e i to outou aˈoraahia e te amuiraa kerisetiano, ua erehia outou i te tahi mau hopoia poiherehia, e te faatura o vetahi ê? Eiaha e topa roa i roto i te hepohepo. E tauturu te aˈoraa ia vai mâ noa te amuiraa, ta ˈna atoa râ tapao, o te faatitiaifaroraa ïa i te taata rave hara i te pae varua. Parau mau, “aita roa hoi e aˈo e riro ei mea oaoa i reira ra, e mea oto râ; area i muri aˈe, o te maitai ra ïa o te parau-tia te tupu i taua aˈo ra, i te feia i haamatarohia i te reira.” (Hebera 12:11) Noa ˈtu e e riro te aˈoraa ei mea mauiui, eita râ oia e vaiiho i te taata i tatarahapa ma te haehaa e aita e tiaturiraa. Ua aˈo-etaeta-hia te Arii no Iseraela i tahito ra, o Davida, no to ˈna hararaa, ua tatarahapa râ oia, e ua haapopou-taa-ê-hia oia i te pae hopea ei taata faaroo rahi.—Samuela 2, 12:7-12; Salamo 32:5; Hebera 11:32-34.
E nehenehe atoa te hoê tamataraa e ohipa hohonu i nia i to outou huru feruriraa. I mutaa iho, ua haamau paha outou i to outou manaˈo i nia i te mau tapao e te mau opuaraa materia, o tei haafanaˈo ia outou i te mana e te tahi tiaraa toroa i roto i teie nei ao. Peneiaˈe, ua turai te hoê tamataraa no nia i te topatariraa i te pae moni aore ra te ereraa i te mau taoˈa materia, ia outou ia manaˈonaˈo i te mau mea faufaa roa ˈˈe. (A faaau e te Philipi 1:10.) I teie nei, te taa ra ia outou e o te mau mea faufaa e te mau tapao pae varua i roto i te taviniraa moˈa, te mau mea anaˈe ïa e nehenehe e horoa mai i te oaoa mau e te mauruuru mure ore.
A tiaturi ia Iehova
E riro paha outou i te hamani-ino-hia e i te haamauiuihia e te feia e patoi nei i ta outou mau tiaturiraa kerisetiano, no ta outou taviniraa moˈa ia Iehova. E teimahahia paha outou no teie tamataraa, e horoa mai râ te reira i te tahi mea maitai. E haapuai paha teie tamataraa i to outou faaroo. Hau atu â, e faaitoitohia e e haapuaihia paha vetahi ê e faaruru ra i te hamani-ino-raa, na roto i to outou faaoromai. E turaihia paha te feia i ite i to outou haerea maitai ia faahanahana i te Atua. E haama atoa paha te feia i patoi mai ia outou, e e farii ratou i ta outou mau ohipa maitatai!—Petero 1, 2:12; 3:16.
Ia ore outou ia hepohepo ia hamani-ino-hia outou, e tia ia outou ia tiaturi ia Iehova. Te faaite maira ta ˈna Parau e e tae mai iho â te tamǎrûraa i roto i te hoê tamataraa, eita râ paha e tae oioi mai mai ta outou e hinaaro ra. I taua area taime ra, “eiaha e toaruaru i te raveraa i te parau maitai.” (Tesalonia 2, 3:13) A tamau noa i te imi i te mau ravea no te faaruru i te mau tamataraa e no te faaoromai. Noa ˈtu e e au e aita e ravea faahou, ‘a tuu i ta outou hopoia ia Iehova ra, e na ˈna outou e tauturu mai; e ore roa oia e vaiiho noa ˈtu i te taata parau-tia ia faaaueuehia.’ (Salamo 55:22) Maoti i te faateimaha-roa-hia e te aroharaa ia outou iho, a feruri i ta outou haamaitairaa e ite no nia ia Iehova, e riro ei melo no to ˈna nunaa, e te fanaˈoraa i te tiaturiraa o te ora aita e hopearaa.—Ioane 3:16, 36.
A haamau noa i to outou feruriraa i nia i te mau mea faufaa roa. A fariu tia ˈtu ia Iehova ra i te mau mahana atoa na roto i te pure, ma te ani atu i te puai no te faaoromai. (Philipi 4:6, 7, 13) A haapae i te manaˈo e tahoo i te feia e haamauiui nei ia outou. A tuu atu i te mau fifi i roto i te rima o Iehova. (Roma 12:19) A tamau noa i te imi i te mau ravea no te haamaitai i to outou huru, ma te faahotu i te mau huru maitatai kerisetiano. (Petero 2, 1:5-8) A haafaufaa i te mau mea atoa ta vetahi ê i rave no outou, e tae noa ˈtu i te mau matahiapo e haapao nei ma te here i to outou mau hinaaro pae varua. (Hebera 13:7, 17) A tapea i te haapao maitai ia Iehova, e a tiatonu i to outou mata i nia i te ora, ma te tiaturi e e ore atoa te pohe e faaere ia outou i te reira.—Ioane 5:28, 29; 17:3.
Mai te peu e te faaruru nei outou i teie nei i te oto rahi, aore ra te mau ati ino roa, a “tiaturi ia Iehova ma to aau atoa,” e na te oaoa rahi e mono i te pae hopea i to outou mauiui e to outou ati. (Maseli 3:5, 6; Ioane 16:20) E monohia te peapea e te oaoaraa ia haamaitai mai te Atua ia outou, mai ia Ioba atoa. Eita te mau mauiui i teie nei mahana e nehenehe e faitohia i ta outou haamauruururaa. (A faaau e te Roma 8:18.) E nehenehe to outou faaoromai haapao maitai e faaitoito ia vetahi ê, e e tauturu ia outou ia faahotu i te mau huru maitatai nehenehe kerisetiano o te “huru taata apî.” (Ephesia 4:23, 24, MN; Kolosa 3:10, 12-14) No reira, a huti mai i te faaitoitoraa mai roto mai i te aˈoraa paari a te aposetolo Petero e: “O te feia i pohe i te hinaaro o te Atua ra, e pûpû i to ratou mau [nephe] ia ˈna i Tei Hamani ra, no ˈna te haapao mau, ma te rave i te parau maitai.”—Petero 1, 4:19.
[Hohoˈa i te api 23]
A riro mai ia Ioba. Eiaha roa ˈtu e haaparuparu
[Hohoˈa i te api 24]
A tiaturi ia Iehova ma to outou mafatu atoa