VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w97 1/5 api 24-29
  • O te Atua to ˈu haapuraa e to ˈu puai

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • O te Atua to ˈu haapuraa e to ˈu puai
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Haapuaihia no te tau no a muri aˈe
  • O te fare auri te ravea a te enemi
  • I Lichtenburg
  • I Ravensbrück
  • Te mau matahiti fifi i muri aˈe i te tamaˈi
  • Opani-faahou-hia e tapea-faahou-hia
  • Te puai e te tauturu no ǒ mai ia Iehova ra
  • O Iehova noâ to ˈu haapuraa e to ˈu puai
  • Ua tiai noa vau ia Iehova ma te faaoromai mai to ˈu apîraa mai â
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
  • Te ino o te Faatereraa Nazi faaite-tahaa-hia
    A ara mai na! 1995
  • Te tapearaa i ta ˈu tǎpǔ e tavini i te Atua
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
  • Ua itehia mai ia ˈu te pahonoraa no nia i te parau-tia ore
    A ara mai na! 2011
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
w97 1/5 api 24-29

O te Atua to ˈu haapuraa e to ˈu puai

FAATIAHIA E CHARLOTTE MÜLLER

“E iva matahiti i raro aˈe i te faatereraa a Hitler, auê te faahiahia e,” o ta te haava Communiste ïa i parau. “Ua patoi mau â oe i te tamaˈi, i teie nei râ, te patoi nei oe i ta matou imiraa i te hau!”

TE PARAU ra oia no nia i to ˈu tapearaahia na mua ˈˈe e te mau Nazi, e te faatereraa socialiste i te Repubilita Demotaratia no Helemani. I te omuaraa, aita vau i taa e eaha te parau, e ua pahono atura vau i muri iho e: “Aita te hoê Kerisetiano e aro nei no te hau mau mai ta vetahi ê e rave nei. Te tutava noa nei au i te faaohipa i te faaueraa a te Bibilia e here i te Atua e i to ˈu taata-tupu. Te tauturu maira te Parau a te Atua ia ˈu ia tapea maite i te hau i roto i ta ˈu mau parau e ta ˈu mau ohipa.”

I taua mahana ra, te 4 no Setepa 1951, ua faautua te mau Communiste ia ˈu e vau matahiti fare auri—hoê matahiti iti aˈe i ta te faatereraa Nazi i horoa mai.

I to matou, oia te mau Ite no Iehova, hamani-ino-raahia e te mau Nazi e te mau Communiste, ua ite au i te tamahanahanaraa i roto i te Salamo 46:1, e na ô ra: “O te Atua to matou haapuraa e to matou [puai], e tauturu fatata ia roohia e te ati ra.” Na Iehova anaˈe i horoa mai no ˈu i te puai no te faaoromai, e rahi noa ˈtu â vau i te haapii i ta ˈna Parau, ua rahi noa ˈtu â to ˈu puai.

Haapuaihia no te tau no a muri aˈe

Ua fanauhia vau i te matahiti 1912 ra i te oire no Gotha-Siebleben, i Thuringe, i Helemani. Noa ˈtu e e mau Porotetani to ˈu nau metua, ua imi râ to ˈu metua tane i te parau mau a te Bibilia e i te hoê faatereraa tia. I te iteraa to ˈu nau metua i te “Hohoˈa-Darama o te Poieteraa,” ua putapû roa raua.a Ua iteahia mai e Papa i te mea o ta ˈna i imi noa na—te Basileia o te Atua.

Ua faarue o Papa raua o Mama, e ta raua na tamarii e ono, i te ekalesia i te 2 no Mati 1923. Ua faaea na matou i Chemnitz, i Saxe, e i reira, ua apiti atu matou i te Feia Haapii Bibilia. (E toru o to ˈu mau taeae e mau tuahine tei riro mai ei mau Ite no Iehova.)

I te mau putuputuraa a te Feia Haapii Bibilia, ua haaputapû roa te mau irava a te mau Papai e te mau parau mau faufaa roa ia ˈu, e ua î roa to ˈu mafatu apî i te oaoa. Te vai ra iho â râ te haapiiraa ta matou, oia te mau taurearea kerisetiano, hau atu i te 50 o matou, i fanaˈo na i te Sabati, e o ta mâua to ˈu tuahine ra o Käthe i fanaˈo atoa no te hoê taime. Tei roto atoa te taurearea ra o Konrad Franke i ta matou pǔpǔ, e na ˈna i faanaho i te mau ori-haere-raa atea e i haapii ia matou i te himene. I muri iho, mai te matahiti 1955 tae atu i te matahiti 1969, ua tavini o Taeae Franke ei tiaau no te amaa a te Taiete Watch Tower i Helemani.

E mau matahiti arepurepu te mau matahiti 1920, i rotopu atoa i te nunaa a te Atua i te tahi mau taime. Ua patoi vetahi, o tei ore faahou i farii i Te Pare Tiairaa ei “maa i te hora mau ra,” i te ohipa pororaa na te mau fare. (Mataio 24:45) Ua faatupu te reira i te ohipa apotata. Teie râ, na teie “maa” mau i horoa mai no matou i te puai, o ta matou hoi i hiaai rahi i taua taime ra. Ei hiˈoraa, teie te tahi mau tumu parau o Te Pare Tiairaa “E ao to tei ore e mǎtaˈu” (1919) e “O vai te faahanahana ia Iehova?” (1926) Ua hinaaro vau e faahanahana ia Iehova na roto i te hoê ohipa itoito, no reira, ua opere au e rave rahi buka e vea iti a Taeae Rutherford.

I te avaˈe Mati 1933, ua bapetizohia vau ei Ite no Iehova. I taua noâ matahiti ra, ua opanihia ta matou ohipa pororaa i Helemani. I te taime o te bapetizoraa, ua horoahia mai te irava Apokalupo 2:10 ei aˈoraa no te tau no a muri aˈe: “Eiaha oe e mǎtaˈu i te mau mea atoa e roohia mai ai oe ra: Inaha, e huri te diabolo i te tahi pae o outou i roto i te tapearaa, ei tamataraa ia outou; e rui ahuru outou i te poheraa: mau papu râ oe e tae noa ˈtu i te pohe, e na ˈu e horoa ˈtu i te korona ora no oe.” Ua feruri hohonu vau i nia i teie irava, ma te ite papu e e faaruru vau i te mau tamataraa fifi roa. Aita iho â i hape.

No te mea e ua tapea matou i to matou tiaraa amui ore i te pae politita, e rave rahi o to matou feia tapiri tei manaˈo ino ia matou. I muri aˈe i te hoê maitiraa politita, ua tuôtuô mai te hoê pǔpǔ faehau Nazi i mua noa i to matou fare e, “I ǒ nei te feia haavare e faaea ˈi!” Ua riro te tumu parau ra “Eiaha e mǎtaˈu ia ratou,” i roto i Te Pare Tiairaa Helemani no Titema 1933, ei faaitoitoraa taa ê no ˈu. Ua hinaaro vau e tapea i to ˈu haapao maitai ei Ite no Iehova noa ˈtu eaha te mau huru tupuraa iino roa ˈˈe.

O te fare auri te ravea a te enemi

Ua nehenehe e nenei i Te Pare Tiairaa ma te huna i Chemnitz e tae noa ˈtu i te tau auhune o te matahiti 1935. I muri iho, ua afaihia te matini nenei hohoˈa i faaohipahia na, i Beierfeld, i te mau Mouˈa no Ore, i reira ïa to ˈna faaohiparaahia no te nenei i te mau papai e tae noa ˈtu i te avaˈe Atete 1936. Na mâua Käthe e opere na i te mau papai na te mau taeae, i te mau vahi faaearaa o ta Papa i horoa mai. Mea tere maitai te mau mea atoa i te hoê taime. I muri iho râ, ua hiˈopoa noa te Gestapo ia ˈu, e i te avaˈe Atete 1936, ua tapea ratou ia ˈu i to ˈu fare, e ua tuu ia ˈu i roto i te fare auri, i reira to ˈu tiairaa i te haavaraa.

I te avaˈe Febuare 1937, ua tia ˈtu e 25 taeae e e 2 tuahine—o vau atoa i roto—i mua i te hoê tiribuna taa ê i Saxe. Ua parauhia e e faanahonahoraa orure hau ta te mau Ite no Iehova. Ua faautuahia taua mau taeae ra o tei nenei i Te Pare Tiairaa e pae matahiti fare auri. E piti matahiti ta ˈu.

Aita vau i tuuhia i muri aˈe te hoperaa ta ˈu utua, ua tapeahia vau e te Gestapo. Ua titauhia vau ia tarima i te hoê parau e faaite ra e eita vau e ohipa faahou ei Ite no Iehova. Ua patoi etaeta râ vau, riri mai nei te taata toroa, e ua tia taue maira oia i nia, e horoa atura oia i te parau faatia e tuu ia ˈu i roto i te fare auri. Ua piahia te parau faatia i nia i te hohoˈa. Ua afai-oioi-hia vau i te hoê aua haavîraa nainai no te mau vahine i Lichtenburg, i te anavai ra Elbe, ma te ore e faatiahia ia farerei i to ˈu nau metua. I muri noa iho, ua farerei au ia Käthe. Ua tapeahia na oia i roto i te aua haavîraa i Moringen mai te avaˈe Titema 1936 mai â, e i te tapiriraahia taua aua haavîraa ra, ua haere mai oia e e rave rahi atu tuahine i Lichtenburg. Ua tapea-atoa-hia o Papa, e i te matahiti 1945 noa to ˈu farerei-faahou-raa ia ˈna.

I Lichtenburg

Aita vau i faatiahia ia apiti oioi atu i te tahi atu mau vahine Ite, i te mea e ua faautuahia ratou no te tahi mau tumu. I roto i te hoê o te mau piha, ua ite au e piti pǔpǔ mau auri—te mau vahine e parahi noa na i te mau airaa maa, area te mau vahine Ite ra, e tia ïa ia ratou ia parahi i nia i te mau parahiraa i te mahana taatoa, e aita ta ratou maa e horoahia.b

Ua farii ohie au i te mau huru ohipa atoa, ma te tiaturi e farerei ia Käthe. E o te ohipa mau â ïa i tupu. Te haere ra oia i ta ˈna ohipa e e piti mau auri ê atu, i reira farerei atura mâua. No to ˈu oaoa rahi, ua tauahi roa vau ia ˈna. Ua faaiteite oioi râ te tiai vahine i te ohipa i tupu. Ua uiuihia mâua, e mai reira mai, ua faataa-ê-roa-hia mâua. E mea fifi mau â.

E piti ohipa ê atu â tei tupu i Lichtenburg, e mau noa ra ia ˈu. I te hoê taime, ua titauhia i te mau mau auri atoa ia haaputuputu mai i roto i te aua no te faaroo i te hoê o te mau oreroraa parau politita a Hitler na roto i te radio. Aita matou te mau Ite no Iehova i farii, i te mea hoi e faatupu-atoa-hia te mau oroa here aiˈa. No reira, ua toro maira te mau tiai i te mau tuio pape tupohe auahi i nia ia matou, faahî mai nei ma te puai i te pape no roto mai i te hoê faataheraa pape, e auau mai nei ia matou, te mau vahine paruru-ore-hia, mai te maha o te tahua i raro roa i te aua. I reira, ua titauhia matou ia tia noa ma te rari roa.

I te tahi atu taime, ua faauehia vau, e o Gertrud Oehme raua o Gertel Bürlen, ia faanehenehe i te pu a te tomana e te mau mori uira, no te mea te fatata maira te oroa mahana fanauraa o Hitler. Aita matou i farii, ma te ite e mau ravea anaˈe teie na Satani no te tamata i te faahema ia matou ia faarue i to matou taiva ore na roto i te ofatiraa i te mau mea rii. Ei faautuaraa, ua tia ia matou tataitahi, te mau tuahine apî, ia faaea noa o ˈna anaˈe i roto i te hoê piha nainai e te poiri, i te mau hebedoma e toru i muri iho. Teie râ, ua faaea noa o Iehova i pihai iho ia matou e, i roto atoa i taua vahi riaria ra, ua riro mau â oia ei haapuraa.

I Ravensbrück

I te avaˈe Me 1939, ua afaihia te mau mau auri no Lichtenburg i te aua haavîraa no Ravensbrück. I reira, ua tonohia vau e haere i te vahi puˈaraa ahu, e e rave rahi atu mau tuahine Ite atoa. I muri noa ˈˈe te tupuraa te tamaˈi, ua titauhia matou ia ohi i te reva swastika, o ta matou hoi i patoi. Ei faahopearaa, ua tuuhia e piti o matou, oia hoi mâua o Mielchen Ernst, i roto i te fare tapearaa. Teie te hoê o te mau huru faautuaraa iino roa ˈˈe, oia hoi ua tia ia mâua ia rave puai i te ohipa i te mau mahana atoa, tae noa ˈtu i te Sabati, noa ˈtu eaha te huru o te mahana. Mea matauhia, te faito rahi roa ˈˈe o te utua, e toru avaˈe ïa, teie râ, ua tapeahia mâua i reira hoê matahiti te maoro. Ahiri aita te tauturu a Iehova, eita roa ˈtu vau e ora mai.

I te matahiti 1942 ra, ua mâmâ rii mai to matou mau huru tupuraa ei mau auri, e ua tonohia vau e rave i te ohipa ei vahine haapao fare no te hoê utuafare SS, aita i atea roa i te aua. Ua horoa mai te utuafare i te tahi tiamâraa. Ei hiˈoraa, i te hoê taime, i to ˈu afairaa i te mau tamarii e faaori haere, ua farerei au ia Josef Rehwald e o Gottfried Mehlhorn, e piti mau auri e e fetia poro toru vareau to raua, e ua nehenehe au e tufa i te tahi mau parau faaitoitoraa.c

Te mau matahiti fifi i muri aˈe i te tamaˈi

I to te mau nuu patoi ia Helemani tapiriraa mai i te matahiti 1945, ua horo te utuafare o ta ˈu i rave na i te ohipa, e ua tia ia ˈu ia apee ia ratou. Ua faanaho ratou pauroa e e piti utuafare SS ê atu, i te hoê tere rahi i te pae tooa o te râ.

Mea huenane nau mahana hopea o te tamaˈi, e mea rahi te mau fifi atâta. I te pae hopea, ua farerei matou i te tahi mau faehau Marite, o tei faatia ia ˈu ia tapao ia ˈu i te oire i muri iho ei vahine tiamâ. O vai ta ˈu i farerei i reira? O Josef Rehwald raua o Gottfried Mehlhorn ïa. Ua faarooroo raua e ua tae pauroa te mau Ite mai te aua haavîraa i Sachsenhausen mai, i te oire no Schwerin, i muri aˈe i te hoê haereraa atâta o te pohe. Haere atura matou tootoru i taua oire ra, tau 75 kilometera te atea. Auê te oaoa e i te farereiraa i taua mau taeae haapao maitai atoa ra i Schwerin, te feia i ora mai mai te mau aua haavîraa mai, e tae noa ˈtu ia Konrad Franke.

I te avaˈe Titema 1945, ua maitai mai te huru tupuraa i roto i te fenua i te hoê faito i nehenehe ai au e tere na nia i te pereoo auahi. No reira, te hoˈi ra ïa vau i te fare! Teie râ, i roto i te tere, te vai ra te mau taime mea tarava noa i nia i te tapoˈi o te pereoo auahi, e mea tia noa i nia i te taahiraa avae. I Chemnitz, ua haere atura vau mai te vahi tapearaa pereoo auahi e tae atu i te vahi faaearaa o to matou utuafare. I nia râ i te purumu, i reira na to te mau faehau Nazi tiaraa na mua ˈˈe e te tuôraa e, “I ǒ nei te feia haavare e faaea ˈi!”, aita e fare faahou. Ua haamou-roa-hia teie tuhaa faaearaa i te paura. Ua topa râ to ˈu hau, i to ˈu iteraa mai ia Mama, Papa, Käthe, e to ˈu mau taeae e mau tuahine, e te ora noa ra.

E mea ino roa te huru tupuraa i te pae faanavairaa faufaa i muri aˈe i te tamaˈi i Helemani. Noa ˈtu râ, ua haamata te mau amuiraa a te nunaa o te Atua i te ruperupe ati aˈe ia Helemani. Ua rave te Taiete Watch Tower i te mau mea atoa no te faaineine ia matou no te ohipa pororaa. Ua haamata faahou te ohipa i te Betela i Magdebourg, o ta te mau Nazi hoi i tapiri na. I te tau uaaraa tiare o te matahiti 1946, ua anihia mai au ia rave i te ohipa i reira, e ua tonohia vau i te vahi tunuraa maa.

Opani-faahou-hia e tapea-faahou-hia

Tei roto o Magdebourg, i te tuhaa fenua no Helemani tei faaterehia e te mau Communiste. Ua opani ratou i ta matou ohipa i te 31 no Atete 1950, e ua tapiri ratou i te Betela no Magdebourg. Ua hope atura ta ˈu taviniraa i te Betela, o tei riro ei taime no te haapiiraa faufaa roa. Ua hoˈi atura vau i Chemnitz, ma te opua papu e noa ˈtu te mau Communiste, e tapea maite i te parau mau, e e faaite haere i te Basileia o te Atua, mai te tiaturiraa hoê no te huitaata hepohepo.

I te avaˈe Eperera 1951, ua reva vau e te hoê taeae i Berlin, no te tii i te mau vea o Te Pare Tiairaa. I to mâua hoˈiraa mai, ua hitimahuta roa mâua i te iteraa e ua haaatihia te vahi tapearaa pereoo auahi i Chemnitz e te mau mutoi. Papu maitai, te tiai noa ra ratou ia mâua, e ua tapea-oioi-hia mâua.

I to mâua tapaeraa i te fare tapearaa a tiai noa ˈi i te haavaraa, ua faaitehia mai ia ˈu te mau papie e haapapu ra e ua tapea na te mau Nazi ia ˈu i te fare auri e rave rahi matahiti te maoro. Ei faahopearaa, ua faatura mai te mau tiai ia ˈu. Ua parau te hoê o te mau raatira tiai vahine e: “E ere outou te mau Ite no Iehova i te feia ohipa ino; e ere outou no te fare auri.”

I te hoê taime, ua tomo mai oia i roto i to ˈu piha tapearaa, to reira hoi au e e piti tuahine ê atu, e ua patia ˈtura oia ma te omoe i te tahi mea i raro aˈe i te hoê o te mau roˈi. Eaha taua mea ra? Ta ˈna iho Bibilia, o ta ˈna i horoa mai. I te tahi atu taime, ua haere roa oia e farerei i to ˈu nau metua i te fare, i te mea hoi e ere i te mea atea to raua faaearaa e te fare auri. Ua noaa mai ia ˈna te mau vea o Te Pare Tiairaa e te tahi maa, ua tahuna atura i teie mau mea atoa i nia ia ˈna, e ua faatomo omoe maira i te reira i roto i to ˈu piha tapearaa.

Te vai ra te tahi atu mea e mea au roa na ˈu e haamanaˈo. I te tahi mau taime, i te Sabati poipoi, e himene na matou i ta matou mau himene teotaratia ma te puai roa e e haapopou vetahi atu mau mau auri i te himene tataitahi ma te oaoa.

Te puai e te tauturu no ǒ mai ia Iehova ra

I roto i te haavaraa i te 4 no Setepa 1951, ua faahiti te haava i te mau parau i faahitihia i te omuaraa o teie tumu parau. Ua rave au i ta ˈu utua fare auri i te oire no Waldheim, i Halle i muri iho, e i Hoheneck i te pae hopea. E faaite mai hoê aore ra e piti tupuraa poto, e mea nafea to te Atua riroraa ei haapuraa e ei puai no matou te mau Ite no Iehova, e mea nafea to ta ˈna Parau faaitoitoraa ia matou.

I te fare auri no Waldheim, e haere tamau noa na te mau tuahine Ite atoa i roto i te hoê piha, ia nehenehe hoi matou e faatupu i te mau putuputuraa kerisetiano. Aita i faatiahia te penitara e te papie, teie râ, e mau huˈahuˈa ahu ta te tahi mau tuahine, e ua rave ratou i te reira no te hamani i te hoê veuveu ahu iti, e to nia iho te irava no te matahiti 1953, e: “E haamori ia Iehova ma te tura moˈa.”—Salamo 29:2.

Ua ite mai râ te hoê o te mau tiai vahine i te ohipa ta matou e rave ra, e ua faaiteite oioi i te reira. Ua haere maira te raatira o te fare auri, e ani atura i e piti tuahine ia amo i te veuveu ahu i nia. “Na vai i hamani i tera mea?” o ta ˈna ïa i ani mai. “Eaha to ˈna auraa?”

Ua hinaaro te hoê o te mau tuahine e tatarahapa e o ˈna te faahapahia, teie râ, paraparau mǎrû oioi atura matou i rotopu ia matou, ma te farii e na matou pauroa i hamani i taua mea ra. Ua pahono atura matou e: “Ua hamani matou i tera mea no te haapuai i to matou faaroo.” Ua ravehia te veuveu ahu, e ua faaerehia matou i te maa ei faautuaraa. I te roaraa râ o te aparauraa taatoa, ua amo noa te mau tuahine ra i te veuveu ahu i nia, ia nehenehe matou e faaô te irava faaitoito i roto i to matou feruriraa.

I te tapiriraahia te fare auri no te mau vahine i Waldheim, ua afaihia matou te mau tuahine i Halle. I reira, ua faatiahia e ia noaa ia matou te mau ohipa i haponohia mai, e eaha te mea i nirahia i roto i te mau tiaa mahanahana o ta to ˈu metua tane i hapono mai? Te mau tumu parau ïa o Te Pare Tiairaa! Te haamanaˈo noa ra vau i teie mau tumu parau “Mea faufaa te here mau” e “E faaere te mau parau haavare i te ora.” E taoˈa faahiahia mau teie mau tumu parau e vetahi atu, e ia horoa ˈtu anaˈe matou ma te omoe i te tahi e te tahi, e rave matou tataitahi i te tahi mau nota no matou iho.

I roto i te hoê paheruraa, ua ite te hoê o te mau vahine tiai i ta ˈu mau nota i hunahia i roto i to ˈu mǎrû roˈi ota. I muri iho, ua haere mai oia e farerei ia ˈu no te uiui mai, e ua na ô mai oia e ua hinaaro noa na oia e taa i te auraa o te tumu parau ra “Te mau tiaturiraa no te feia e mǎtaˈu ia Iehova no te matahiti 1955.” E Communiste oia, e ua peapea roa oia i te poheraa to ˈna raatira ra o Staline, i te matahiti 1953, e e au e mea peapea te tau no a muri aˈe. No matou râ, e tupu te tahi mau haamaitairaa i te tau no a muri aˈe i roto i to matou huru tupuraa i roto i te fare auri, aita râ vau i ite atura i te reira. Ua faataa ˈtura vau ia ˈna ma te tiaturi papu e mea maitai aˈe te mau tiaturiraa o te mau Ite no Iehova. No te aha? Ua faahiti atura vau i te irava tumu o te tumu parau, Salamo 112:7: “E ore roa oia e mǎtaˈu i te roo ino ra: ua mau to ˈna aau i te tiaturiraa ia Iehova.”

O Iehova noâ to ˈu haapuraa e to ˈu puai

I muri aˈe i to ˈu tupuraahia i te maˈi ino roa, ua tuuhia mai au e piti matahiti na mua ˈˈe, i te avaˈe Mati 1957. Ua faahepo faahou te feia toroa no Helemani Hitia o te râ ia ˈu no ta ˈu mau ohipa i roto i te taviniraa a Iehova. No reira, i te 6 no Me 1957, ua horo atura vau i Berlin Tooa o te râ, e mai reira mai, ua haere au i Helemani Tooa o te râ.

E rave rahi matahiti i mairi i reira to ˈu maitairaa mai. E tae mai râ i teie mahana, te hiaai rahi noa nei au i te maa pae varua, e te tiai nei au i te mau vea apî atoa o Te Pare Tiairaa. Te hiˈopoa tamau nei au ia ˈu iho. E feruriraa pae varua noa anei to ˈu? Ua faatupu anei au i te mau huru maitatai? Ua riro anei te tamataraahia to ˈu faaroo ei tumu no te arueraa e no te faahanahanaraa ia Iehova? Ta ˈu fa, o te faaoaoaraa ïa i te Atua i roto i te mau mea atoa, ia riro noa oia ei haapuraa e ei puai no ˈu e a muri noa ˈtu.

[Nota i raro i te api]

a Te “Hohoˈa-Darama,” e mau hohoˈa patahia ïa e tavirihia, e, mai te matahiti 1914 mai, ua faaiteite-rahi-hia teie hohoˈa e te mau tia a te Watch Tower Bible and Tract Society.

b Ua tapao te vea ra Trost (Tamahanahanaraa), neneihia e te Taiete Watch Tower no Berne, i Helevetia, i te 1 no Me 1940, i te api 10, e i te hoê taime, aita i horoahia te maa no te avatea 14 mahana te maoro, na te mau vahine Ite no Iehova, no te mea aita ratou i rave i te tahi tapao hanahana ia faataˈihia mai te mau himene aiˈa Nazi. E 300 rahiraa Ite no Iehova i reira.

c Te vai ra te aamu o Josef Rehwald i roto i te A ara mai na! o te 8 no Febuare 1993, mau api 20-3 (Farani).

[Hohoˈa i te api 26]

Te piha ohipa SS i Ravensbrück

[Faaiteraa i te tumu]

Top: Stiftung Brandenburgische Gedenkstätten

[Hohoˈa i te api 26]

Ta ˈu parau faatia e rave i te ohipa i rapaeau i te aua

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono