VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w97 1/5 api 8-12
  • Te haapapuraa e o vai te mau vea mau

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te haapapuraa e o vai te mau vea mau
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te faaite tahaa nei o Iehova i te mau peropheta haavare
  • Te mau poroi riaria no nia ia Babulonia e ia Ierusalema
  • Te faatupu nei te Atua i te mau parau a ta ˈna mau vea
  • Te parau apî maitai a te vea no Ziona!
  • E oaoa te mau vea o te hau a te Atua
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
w97 1/5 api 8-12

Te haapapuraa e o vai te mau vea mau

“[O vau] . . . o tei faatupu i te parau a tana tavini, e ua rave hoi i te [aˈo] a ta ˈna ra mau vea.”—ISAIA 44:25, 26; MN.

1. Nafea Iehova ia haapapu e o vai te mau vea mau, e ia faaite tahaa i te mau vea haavare?

NA TE Atua ra o Iehova e haapapu e o vai ta ˈna mau vea mau. Te haapapu nei oia e o vai ratou na roto i te faatupuraa i te mau poroi o ta ˈna e horoa ra ia ratou ra. Na Iehova atoa e faaite tahaa i te mau vea haavare. Nafea oia ia faaite tahaa ia ratou? Na roto ïa i te faahaperaa i ta ratou mau tapao e ta ratou mau tohu. Te faaite ra ïa oia e na ratou iho e faariro ra ia ratou ei feia tohu, e no roto mai ta ratou mau poroi i to ratou iho mau manaˈo hape—oia, to ratou mau manaˈo maamaa, e to te tino nei!

2. Eaha te aimârôraa i tupu i rotopu i te mau vea i te tau o te mau ati Iseraela?

2 Ua parau o Isaia e o Ezekiela e e mau vea raua na te Atua ra o Iehova. Oia mau anei? E hiˈo anaˈe ïa. Ua tohu o Isaia i Ierusalema i te area matahiti 778 hou to tatou tau, e tae roa ˈtu i te tahi tau taime i muri aˈe i te matahiti 732 hou to tatou tau. Area o Ezekiela ra, ua hopoi-ê-hia oia i Babulonia i te matahiti 617 hou to tatou tau. Ua tohu oia i reira i rotopu i to ˈna mau taeae ati Iuda. Ua tohu na peropheta ma te mǎtaˈu ore e e haamouhia o Ierusalema. Area vetahi atu mau peropheta ra, ua parau ratou e eita te Atua e faatupu i te reira. O vai ïa te mau vea mau?

Te faaite tahaa nei o Iehova i te mau peropheta haavare

3, 4. (a) Eaha na poroi taa ê e piti tei horoahia ˈtu i te mau ati Iseraela ra i Babulonia, e nafea to Iehova faaite-tahaa-raa i te hoê vea haavare? (b) Eaha ta Iehova i parau o te tupu i nia i te mau peropheta haavare?

3 A vai ai o Ezekiela i Babulonia, ua ite orama oia i te ohipa e tupu ra i te hiero no Ierusalema. I te tomoraa o te uputa i te pae hitia o te râ o te hiero, te tia ra e 25 taata. E piti hui arii e tia ra i rotopu ia ratou, o Iaazania e o Pelatia. Eaha te manaˈo o Iehova no nia ia raua? Te pahono ra te Ezekiela 11:2, 3 e: “E te tamaiti a te taata na, o te mau taata teie i imi i te ino ra, e o tei aˈo i teie nei oire i te parau ino: o tei parau e, Aita i fatata: tatou e patu i te fare.” Te na ô ra teie mau vea teoteo o te hau e, ‘Eita o Ierusalema e roohia i te ati. Fatata roa râ, e patu tatou e rave rahi atu â fare apî i ǒ na ra!’ No reira te Atua i faaue ai ia Ezekiela ia pahono atu ma te tohu, ei faahaparaa i teie mau vea haavare. I roto i te irava 13 o te pene 11, te faaite maira o Ezekiela ia tatou e eaha tei tupu i nia i te hoê o raua: “E ia tohu ihora vau ra, pohe ihora Pelatia a Benaia.” Peneiaˈe, ua tupu te reira no te mea o Pelatia te hui arii teitei roa ˈˈe e te mana roa ˈˈe e te taata haamori idolo rahi roa ˈˈe. Ua haapapu to ˈna pohe-taue-raa e e peropheta haavare oia!

4 Aita te tahi atu mau peropheta hape i faaea i te haavare ma te iˈoa o te Atua, i to Iehova haapoheraa ia Pelatia. Ua tamau noa teie feia haavare i to ratou haerea maamaa e tohu i te mau mea o te patoi i te hinaaro o te Atua. No reira te Atua ra o Iehova i parau ai ia Ezekiela e: “E pohe to te mau peropheta maamaa, o tei haapao i to ratou iho aau, e aore a ratou parau i itea!” Mai ia Pelatia, e “ore” ratou no te mea e ua hiˈo ratou ma te teoteo ‘i te orama hau [no Ierusalema], e aita roa e hau.’—Ezekiela 13:3, 15, 16.

5, 6. Noa ˈtu te mau vea haavare atoa, mea nafea te ite-papu-raahia e e peropheta mau o Isaia?

5 O Isaia atoa, ua tupu ta ˈna mau poroi atoa no ǒ mai i te Atua ra, no nia ia Ierusalema. I te tau veavea o te matahiti 607 hou to tatou tau, ua haamou to Babulonia i te oire e ua afai tîtî ratou i te hoê toea ati Iuda i Babulonia. (Paraleipomeno 2, 36:15-21; Ezekiela 22:28; Daniela 9:2) I te tupuraa teie mau ati, ua faaea anei te mau peropheta haavare i te haaparare i te mau parau rii faufaa ore i mua i te aro o te nunaa o te Atua? Aita, ua tamau noa taua mau vea haavare ra!

6 Hau atu, ua faaruru atoa te mau ati Iseraela i hopoi-ê-hia i te feia tahutahu, te feia hiˈohiˈo, e te feia hiˈo fetia teoteo no Babulonia. Teie râ, ua haapapu o Iehova e e feia maamaa manuïa ore taua mau vea haavare atoa ra inaha, ua hape roa ta ratou i tohu. I muri iho, ua faaite oia e o Ezekiela ta ˈna vea mau, mai ia Isaia atoa. Ua faatupu o Iehova i te mau parau atoa o ta ˈna i faahiti na roto i to raua arai, mai ta ˈna i tǎpǔ: “[“O vau,” MN] o tei haapeapea i te tapao o te feia haavare, e ua faariro i te mau hiˈohiˈo ei maamaa. O tei ruri ê i te parau a te feia paari, e ua faariro i to ratou ite ei neneva. O tei faatupu i te parau a tana tavini, e ua rave hoi i te [aˈo] a ta ˈna ra mau vea.”—Isaia 44:25, 26.

Te mau poroi riaria no nia ia Babulonia e ia Ierusalema

7, 8. Eaha te poroi faauruahia a Isaia no Babulonia, e eaha te auraa o ta ˈna mau parau?

7 E 70 matahiti to Iuda e to Ierusalema vai-ano-noa-raa, e aita i taatahia. Teie râ, ua faaite o Iehova na roto i te arai o Isaia e o Ezekiela, e e patu-faahou-hia te oire, e e taata-faahou-hia te fenua, i te tau mau o ta ˈna i tohu! E parau tohu maere mau â teie. No te aha? No te mea ua matauhia e ore roa ˈtu o Babulonia e tuu faahou i te feia i tapeahia e ana. (Isaia 14:4, 15-17) Na vai ïa e faaora i teie feia i tapeahia? Na vai hoi e faatahuri ia Babulonia puai, tei paruruhia i to ˈna mau patu rarahi e to ˈna mau anavai pape? Na Iehova ïa, te Mana hope! E ua na ô oia e: “[“O vau,” MN] . . . o tei parau atu i te moana [oia hoi, te mau pape e paruru ra i te oire], Ia pau oe; e na ˈu e tamǎrô i ta oe ra mau pape: o tei parau ia Kuro ra, Oia tau tiai! e na ˈna e faatupu i tau hinaaro; i te parauraa ˈtu ia Ierusalema, E patuhia oe na; e te hiero ra, E haamauhia te niu ia oe.”—Isaia 44:25, 27, 28.

8 A feruri na! E fifi iti rahi o Eupharate no te mau taata, area no Iehova ra, ua riro ïa oia mai te hoê topata pape i nia i te auri veavea ra. E topa ˈtu oia i nia iho, e aita faahou! E topa o Babulonia. Noa ˈtu e tau 150 matahiti hou o Kuro no Peresia i fanauhia ˈi, ua faaue o Iehova ia Isaia ia tohu e na taua arii ra e haru ia Babulonia, e na ˈna e faaora i te mau ati Iuda i tapeahia, na roto i te faatiaraa ia ratou ia hoˈi i to ratou fenua no te patu faahou ia Ierusalema e to ˈna ra hiero.

9. O vai ta Iehova i nomino ei mauhaa na ˈna no te faautua ia Babulonia?

9 Te ite nei tatou i taua parau tohu ra i roto i te Isaia 45:1-3: “Te na ô nei Iehova i tei faatahinuhia e ana ra, ia Kuro, tei tapea-hua-hia e au tana rima atau ra, ia vi te mau fenua ia ˈu i mua i tana aro, . . . ia heheu vai i te mau uputa i mua ia ˈna; e ore hoi te mau uputa e opanihia. O vau iho te haere na mua ia oe, e na ˈu e faatitiaifaro i te mau vahi piˈo, e vavahihia e au te mau opani veo ra, e tâpûhia e au te mau teˈa auri e mairi atu i raro. E horoa ˈtu vau ia oe i te mau taoˈa no te pouri, i te mau taoˈa i huna-roa-hia i raro i te vahi moe ra: ia ite hoi oe e, o vau o Iehova; o tei mairi i to iˈoa ia oe ra.”

10. Mea nafea to Kuro ‘faatahinuraahia,’ e mea nafea to Iehova neheneheraa e paraparau ia ˈna hau atu i te hoê hanere matahiti na mua ˈˈe oia e fanauhia mai ai?

10 A tapao na e te paraparau ra o Iehova ia Kuro mai te huru ra e ua ora aˈena oia. Te tuea ra te reira e te mau parau a Paulo no nia ia Iehova o “tei parau i te mau mea aore ra, mai te mea e, te vai nei.” (Roma 4:17) Oia atoa, te haapapu ra te Atua e o Kuro “tei faatahinuhia e ana ra.” No te aha hoi? Inaha, aita roa ˈtu o Kuro i faatahinuhia i te hinu faatavai moˈa e te tahuˈa rahi a Iehova. Aita, e faatahinuraa râ teie tei riro ei tohu. Te faaite ra te reira i te hoê nominoraa i nia i te hoê tiaraa taa ê. No reira te Atua e nehenehe ai e parau i ta ˈna taata i nomino na mua, o Kuro, ei taata faatahinuhia.—A faaau e Te mau arii 1, 19:15-17; Te mau arii 2, 8:13.

Te faatupu nei te Atua i te mau parau a ta ˈna mau vea

11. No te aha te feia no Babulonia i ore ai i haapeapea?

11 A haere ai o Kuro no te aro ia Babulonia, aita to ˈna mau taata i haapeapea. Ua haaatihia to ratou oire e te mau pape paruru hohonu e te aano, oia hoi o Eupharate. I nia i te pae pape hitia o te râ o te anavai e na roto atu i te oire, te vai ra te hoê uahu. No te faataa ê i te oire, ua faatia o Nebukanesa i te hoê patu o ta ˈna i pii, “e patu rahi, mai te mouˈa ra te huru, o te ore roa e aueue . . . Ua faateitei mau â oia i teie patu mai te hoê mouˈa ra.”a E mau opani veo rarahi to teie patu. E tia ia paiuma i nia i te pae pape no te tomo na reira. Eita e maerehia i ore ai te feia i tapeahia i Babulonia i tiaturi e e faaorahia ratou!

12, 13. Mea nafea te mau parau a Iehova na roto i te arai o ta ˈna vea ra o Isaia, i te tupuraa i to Babulonia toparaa ia Kuro?

12 Area taua mau ati Iuda i tapeahia ra, ua tiaturi ratou ia Iehova! E tiaturiraa faahiahia mau to ratou. Na roto i te arai o ta ˈna mau peropheta, ua tǎpǔ te Atua e faaora mai oia ia ratou. Nafea ïa te Atua ia faatupu i ta ˈna parau tǎpǔ? Ua faaue o Kuro i ta ˈna mau nuu ia faatioi i te pape o Eupharate e rave rahi kilometera i te pae apatoerau no Babulonia. No reira, ua riro roa mai te paruru matamua o te oire ei tahora tei fatata roa i te mǎrô. I te po faufaa mau, aita te feia e arearea ra i Babulonia i tapiri i te mau opani e piti pae na te hiti o te Anavai Eupharate. Aita o Iehova i vavahi mau i te mau opani veo; aita atoa oia i tuparari i te mau teˈa auri tei ponao i teie mau opani, hoê â râ faahopearaa i noaa mai, i to ˈna raveraa ma te itea-ore-hia, ia ore teie mau opani ia ponaohia e ia matara noa. Mea faufaa ore te mau patu o Babulonia. Aita te mau nuu a Kuro i titauhia ia paiuma ˈtu na nia iho no te tomo i roto i te oire. Ua haere o Iehova na mua ia Kuro no te tatara i te mau “vahi piˈo,” oia, i te mau haafifiraa atoa. Ua riro na o Isaia ei vea mau na te Atua.

13 I to Kuro haru-pauroa-raa i te oire, ua noaa ta ˈna mau taoˈa atoa ia ˈna, e tae noa ˈtu te mau taoˈa i hunahia i roto i te mau piha pouri, i te vahi moe. No te aha te Atua ra o Iehova i rave ai i teie mau ohipa no Kuro? No te faaite ïa ia ˈna e o Iehova, ‘o tei mairi i to ˈna iˈoa,’ te Atua o te parau tohu mau e te Fatu Mana hope. No te faaite ia ˈna e ua horoa te Atua i te mana ia ˈna ra no te faaora mai i To ˈna nunaa, o Iseraela.

14, 15. Mea nafea to tatou iteraa e auaa o Iehova i haru ai o Kuro ia Babulonia?

14 A hiˈo na eaha ta Iehova i parau ia Kuro: “No tau tavini, no Iakoba; e no Iseraela, tei maitihia e au ra, i mairi ai au i to iˈoa ia oe na, e ua papiti atu â vau i to oe iˈoa, ore noâ oe i te ite mau ia ˈu nei. O vau o Iehova, e aitâ ˈtu; aitâ ˈtu Atua maori râ o vau: na ˈu e tatua ia oe, ore noâ oe i te ite mai ia ˈu. Ia ite ratou mai te hitiraa mai o te mahana ra, e mai te tooa o te mahana, e aitâ ˈtu, o vau anaˈe ra: o Iehova vau, e aitâ ˈtu; na ˈu te maramarama i rave, e na ˈu i faatupu i te pouri, na ˈu i faatupu i te hau [no to ˈna nunaa i hopoi-ê-hia], e na ˈu atoa i te ino [no Babulonia]: na ˈu na Iehova i rave i taua mau mea atoa nei.”—Isaia 45:4-7.

15 Auaa o Iehova i nehenehe ai o Kuro e haru ia Babulonia, no te mea Na ˈna i horoa i te mana ia Kuro ra no te rave i te mea o Ta ˈna i opua i nia i taua oire ino ra, e no te faaora i To ˈna nunaa i tapeahia. I to ˈna na reiraraa, ua ani te Atua i ta ˈna mau raˈi ia haamairi mai i te mau mana aore ra te mau puai tia. Ua ani oia i ta ˈna fenua ia heheu e ia faatupu mai i te mau ohipa tia e ia ora mai to ˈna nunaa i hopoi-ê-hia. E ua pahono mai ta ˈna mau raˈi e ta ˈna fenua taipe i ta ˈna faaueraa. (Isaia 45:8) Hau atu i te hoê hanere matahiti i muri aˈe i to ˈna poheraa, ua itehia e o Isaia te vea mau a Iehova!

Te parau apî maitai a te vea no Ziona!

16. Eaha te parau apî maitai te nehenehe e faaite-haere-hia i roto i te oire no Ierusalema i vai ano na, i to Babulonia toparaa?

16 Aita râ i faaea i reira. Te faahiti ra te Isaia 52:7 i te parau apî maitai no Ierusalema: “Te nehenehe o te avae o te vea i nia i te mouˈa, o tei hopoi mai i te parau maitai ra, o tei faaite hua mai i te parau hau ra! o tei hopoi mai i te parau oaoa e te maitai ra, o tei faaite hua mai i te ora ra! o tei parau mai ia Ziona, [“Ua riro mai to Atua ei arii,” MN]!” Auê te oaoa e, ia ite i te hoê vea na nia mai i te mouˈa e haere tia ˈtu i Ierusalema! E parau apî ta ˈna. Eaha taua parau apî ra? E parau apî oaoa ïa no Ziona. E parau apî no te hau, oia, e parau apî no nia i te hamani maitai o te Atua. E patu-faahou-hia o Ierusalema e to ˈna hiero! E ua pii hua te vea ma te reo oaoa e te upootia e: “Ua riro mai to Atua ei arii!”

17, 18. Mea nafea te faatahuriraa o Kuro ia Babulonia i te ohiparaa i nia i te iˈoa o Iehova iho?

17 I to Iehova faatiaraa i to Babulonia ia faatahuri i to ˈna terono taipe i reira te mau arii no roto mai ia Davida i te parahiraa, e au ra e ere faahou O ˈna te Arii. Maoti râ, na Mardouk, te atua rahi o Babulonia, i rave i to ˈna tiaraa. Teie râ, i to te Atua no Ziona faatahuriraa ia Babulonia, ua faaite oia i to ˈna tiaraa mana hope—o ˈna te Arii rahi roa ˈˈe. E no te haapapu i te reira, ua haamau-faahou-hia o Ierusalema, ‘te oire o te Arii rahi,’ e to ˈna atoa hiero. (Mataio 5:35) Area no te vea o tei afai mai i taua parau apî maitai ra, noa ˈtu e ua î to ˈna avae i te repo, i te vari, e ua pahurehure roa, i mua râ i te aro o te feia i here ia Ziona ra e i to ˈna Atua, auê ïa to ˈna avae i te nehenehe e!

18 I roto i te hoê auraa parau tohu, ua faaite te toparaa o Babulonia e ua haamauhia te Basileia o te Atua e ua riro te vea e afai i te parau apî maitai, ei taata poro no taua ohipa ra. Hau atu, ua faahohoˈa teie vea no tahito ra, i tohuhia na roto i te arai o Isaia, i te hoê vea e afai i te hoê parau apî maitai faahiahia ˈtu â—faahiahia ˈtu â no te mau mea hanahana i papaihia i roto, e no to ˈna upoo parau, te Basileia, e te mau titauraa maere no te feia faaroo atoa.

19. Eaha te poroi no nia i te fenua o Iseraela ta Iehova i horoa na roto i te arai o Ezekiela?

19 Ua horoa-atoa-hia na Ezekiela te mau parau tohu faahiahia no te patu-faahou-raa. Teie ta ˈna i tohu: “Te na ô maira te Fatu ra o Iehova; . . . e ia faataata [vau] i te mau oire, e ia patuhia te mau vahi pau. Ei reira e parauhia ˈi, O teie nei fenua i vai ano noa ra, ua riro ïa mai te ô ra mai ia Edene.”—Ezekiela 36:33, 35.

20. Eaha te aˈoraa faaitoito ta Isaia i tohu no Ierusalema?

20 I to ratou tapearaahia i Babulonia, ua heva te nunaa o te Atua i nia ia Ziona ra. (Salamo 137:1) I teie nei, e nehenehe ratou e oaoa. Teie ta Isaia i aˈo atu: “Ia puroro noa ˈtu te oaoa; ia umere paatoa, e te mau vahi parari i Ierusalema! ua haamahanahana hoi Iehova i to ˈna taata; ua faaora oia ia Ierusalema. Ua faaite hua Iehova i tana rima moˈa i mua i te mata o te mau etene atoa ra; e ua ite te mau hopea atoa o te fenua ra i te ora a to tatou Atua.”—Isaia 52:9, 10.

21. Mea nafea te mau parau i roto i te Isaia 52:9, 10 i te tupuraa i muri aˈe i te toparaa o Babulonia?

21 Oia, e tumu rahi mau ta te nunaa i maitihia e Iehova no te oaoa. E faaea faahou ratou i teie mau vahi i vai ano noa na, e e faariro ratou i te reira mai te ô i Edene ra. Ua “faaite hua” o Iehova “i tana rima moˈa” no ratou. Mai te mea ra e ua firi oia i to ˈna rima ahu i nia, no te ohipa ia hoˈi mai teie nunaa i to ˈna fenua herehia ra. E ere te reira i te tahi ohipa haihai, i vai itea-ore-hia i roto i te aamu. Teie râ, ua ite te mau nunaa atoa i ora i taua tau ra, i te ‘rima faaite-hua-hia’ o te Atua, i te faaohiparaa i te mana i roto i te mau ohipa a te taata, no te faaora ma te maere i te hoê nunaa. Ua ite ratou ma te papu maitai e ua riro o Isaia raua o Ezekiela ei mau vea mau na Iehova. Ua haapapu maitai te reira e, o te Atua no Ziona anaˈe te Atua ora mau i nia i te fenua atoa nei. I roto i te Isaia 35:2, te taio nei tatou e: “E ite te [“feia,” MN] i te hanahana o Iehova, e te mana o to tatou Atua.” Te feia o tei farii i teie haapapuraa o te tiaraa Atua o Iehova, ua haamori ïa ratou ia ˈna.

22. (a) E mauruuru tatou i teie mahana no te aha? (b) No te aha tatou e mauruuru taa ê ai no to Iehova faaite-tahaa-raa i te mau vea haavare?

22 Auê tatou i te mauruuru e te haapapu nei o Iehova e o vai ta ˈna mau vea mau! O o ˈna mau “tei faatupu i te parau a tana tavini, e ua rave hoi i te [aˈo] a ta ˈna ra mau vea.” (Isaia 44:26) Te faahanahana nei te mau parau tohu no te faatia-faahou-raa ta ˈna i horoa ia Isaia e ia Ezekiela, i to ˈna here rahi, to ˈna hamani maitai faito ore, e to ˈna aroha i nia i ta ˈna mau tavini. Oia mau, e tano e ia faatae tatou i ta tatou mau arueraa atoa ia Iehova no te reira! E i teie nei mahana, e tia ia tatou ia mauruuru i to ˈna faaite-tahaa-raa i te mau vea haavare. No te mea mea rahi ratou i roto i te ao nei. Ua huna ta ratou mau poroi rarahi i te mau opuaraa i faaitehia a Iehova. Na te tumu parau i muri nei e tauturu mai ia ite o vai taua mau vea haavare ra.

[Nota i raro i te api]

a The Monuments and the Old Testament, a Ira Maurice Price, 1925.

Nafea outou ia faataa?

◻ Nafea Iehova i te haapapuraa e o vai ta ˈna mau vea mau?

◻ Na roto i te arai o Isaia, o vai ta Iehova i nomino ei mauhaa na ˈna no te faatahuri ia Babulonia?

◻ Mea nafea te mau parau tohu a Isaia no nia i te toparaa o Babulonia i te tupuraa?

◻ Eaha te faahopearaa maitai i tupu i nia i te iˈoa o Iehova, i to Babulonia toparaa?

[Hohoˈa i te api 9]

E au e eita o Babulonia e noaahia i te haru e te mau nunaa i te tau o Ezekiela

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono