E oaoa te mau vea o te hau a te Atua
“O tei hoohia e Iehova tei hoˈi mai; e haere mai ratou i Ziona ma te umere; e faakoronahia to ratou upoo i te oaoa vaiiho taiata.”—ISAIA 35:10.
1. Eaha ta te huitaata e hiaai rahi nei?
HAU atu i mutaa ihora, te hiaai nei te huitaata i te hoê vea e afai mai i te parau apî maitai. Te hiaai rahi nei oia i te hoê taata o te faaite mai i te parau mau no nia i te Atua e no nia i ta ˈna mau opuaraa, te hoê ite itoito o te faaara i te feia iino e fatata roa ratou i te haamouhia, e o te tauturu i te mau taata piˈo ore ia itea mai i te hau a te Atua.
2, 3. I roto i te tupuraa o Iseraela, mea nafea to Iehova faatupuraa i ta ˈna parau tǎpǔ papaihia i roto i te Amosa 3:7?
2 I te tau o te nunaa Iseraela, ua tǎpǔ o Iehova e tono oia i teie mau huru vea. I te hopea o te senekele 9 hou to tatou tau, ua parau te peropheta ra o Amosa e: “Aita a te Fatu ra a Iehova e peu i rave, maori râ ia faaite i ta ˈna parau i moe i tana ra mau tavini i te mau peropheta.” (Amosa 3:7) I roto i te mau senekele i muri aˈe i taua parau nei, ua rave o Iehova e rave rahi ohipa puai. Ei hiˈoraa, i te matahiti 607 hou to tatou tau, ua aˈo uˈana oia i te nunaa o ta ˈna i maiti, no to ratou faaroo atâ e ta ratou utua toto. Ua faautua atoa oia i te mau nunaa tapiri o tei oaoa i te rooraahia o Iseraela i te ati. (Ieremia, mau pene 46-49) I muri iho, i te matahiti 539 hou to tatou tau, ua faatahuri o Iehova i te puai rahi no Babulonia, e i te pae hopea, i te matahiti 537 hou to tatou tau, ua hoˈi te hoê toea ati Iseraela i to ratou fenua no te patu faahou i te hiero.—Paraleipomeno 2, 36:22, 23.
3 E mau tupuraa faufaa anaˈe teie, e ia au i te mau parau a Amosa, ua faaite atea o Iehova i te reira i te mau peropheta o tei riro ei mau vea, o tei faaara ia Iseraela i te ohipa e roohia i nia ia ˈna. I ropu i te senekele 8 hou to tatou tau, o Isaia ta ˈna i tono. I ropu i te senekele 7 hou to tatou tau, o Ieremia ïa. E, i te pae hopea o taua senekele ra, o Ezekiela ïa. Ua faaite puai teie mau taata e vetahi atoa mau peropheta haapao maitai i te parau no nia i te mau opuaraa a Iehova.
Te haapapuraa e o vai te mau vea a te Atua i to tatou nei tau
4. Na te aha e faaite ra e te hiaai nei te huitaata i te mau vea o te hau?
4 Eaha ïa i to tatou nei tau? I roto i te ao nei, e rave rahi o te haapeapea nei i te ino-roa-raa o te totaiete taata. Te mauiui rahi nei te feia mea here na ratou te parau-tia, i mua i te haavare e te ino e itehia ra i roto i te Amuiraa faaroo kerisetiano. Mai ta Iehova i faaite atea na roto ia Ezekiela, ‘te autâ nei e te pii hua nei [ratou] i te mau parau faufau atoa i ravehia i roto ra.’ (Ezekiela 9:4) Teie râ, aita te rahiraa i ite e eaha te mau opuaraa a Iehova. E tia ratou ia faaarahia.
5. Mea nafea to Iesu faaiteraa e e tia mai te mau vea i to tatou nei tau?
5 Te vai ra anei i teie mahana, te hoê taata e paraparau ra ma te hoê â mǎtaˈu ore e to Isaia, Ieremia e Ezekiela? Oia, ia au i ta Iesu i parau. Ma te faaite atea i te mau ohipa e tupu i to tatou nei tau, ua parau oia e: “E parau-haere-hia te [“parau apî maitai,” MN] o te basileia nei e ati noa ˈˈe teie nei ao, ia ite te mau fenua atoa: o te hopea ihora ïa i reira ra.” (Mataio 24:14) O vai te faatupu ra i teie parau tohu i teie mahana, o te tia mai ei vea e ei taata poro i te parau apî maitai? E tauturu te mau tuearaa i rotopu i to tatou nei tau e te tau o Iseraela i tahito ra, ia tatou ia pahono i teie uiraa.
6. (a) A faataa mai i te mau ohipa i faaruruhia e ‘te Iseraela o te Atua’ i roto i te Tamaˈi Rahi Matamua. (b) Mea nafea to te Ezekiela 11:17 tupuraa i nia ia Iseraela i tahito ra?
6 I roto i te tau ahoaho o te Tamaˈi Rahi Matamua, ua vai na te mau tavini a Iehova no teie nei tau, te toea o ‘te Iseraela o te Atua’ tei faatavaihia, i roto i te faatîtîraa mai to Iseraela i Babulonia ra. (Galatia 6:16) Ua hopoi-ê-hia ratou i te pae varua i roto ia Babulonia Rahi, te taatoaraa o te mau haapaoraa hape na te ao nei, i reira e tiaraa faufaa roa e te hapa rahi to te Amuiraa faaroo kerisetiano. Teie râ, ua faaite te mau parau a Iehova ia Ezekiela ra e aita ratou i faaruehia. Ua na ô oia e: “Na ˈu outou e ope mai, mai roto i te mau taata ra, e haaputuputu mai au ia outou mai roto i te mau fenua i purara ê ai outou ra, e na ˈu e horoa ˈtu ia outou i te fenua o Iseraela.” (Ezekiela 11:17) No te faatupu i teie parau tǎpǔ i nia ia Iseraela i tahito ra, ua tono o Iehova ia Kuro, e na ˈna i upootia i nia i te Puai Rahi no Babulonia e na ˈna i faatia i te hoê toea no Iseraela ia hoˈi atu i to ˈna fenua. E i to tatou nei tau ïa?
7. Eaha te ohipa i tupu i te matahiti 1919 ra, i faaite e ua ohipa mai o Iesu i nia ia Babulonia Rahi? A faataa.
7 I te omuaraa o teie senekele, ua ite-papu-hia e te ohipa ra te Kuro Rahi. O vai ïa teie? Aita ˈtu ïa maoti râ o Iesu Mesia, tei faateronohia i roto i te Basileia o te raˈi i te matahiti 1914 ra. Ua faaite teie Arii rahi i to ˈna hamani maitai i nia i to ˈna mau taeae faatavaihia i nia i te fenua nei, i te taime a faatiamâhia ˈi te mau Kerisetiano faatavaihia i te matahiti 1919 ra, i to ratou faatîtîraa i te pae varua e to ratou hoˈiraa i to ratou “fenua,” oia hoi to ratou huru i te pae varua. (Isaia 66:8; Apokalupo 18:4) Mea na reira te Ezekiela 11:17 i te tupuraa i to tatou nei tau. I tahito ra, na te toparaa o Babulonia i faatia i te mau ati Iseraela ia hoˈi i to ratou fenua. I to tatou nei tau, ua riro te faatia-faahou-raahia te Iseraela o te Atua ei tapao haapapuraa e ua topa o Babulonia Rahi i mua ia Kuro Rahi. Ua tohuhia mai teie toparaa na te piti o te melahi, i roto i te Apokalupo pene 14, o tei tuô e: “Ua mairi taua oire rahi ra, o Babulonia, no te mea ua faainu oia i te mau fenua atoa i te uaina ra i te riri o ta ˈna ra faaturi.” (Apokalupo 14:8) Auê te haama no Babulonia Rahi, e no te Amuiraa faaroo kerisetiano iho â râ! E haamaitairaa rahi râ no te mau Kerisetiano mau!
8. Mea nafea to te buka a Ezekiela faataaraa i te oaoa o te nunaa o te Atua i muri aˈe i to ˈna tiamâraa mai i te matahiti 1919 ra?
8 I roto i te Ezekiela 11:18-20, te faataa ra te peropheta i te oaoa o te nunaa o te Atua i muri aˈe i to ˈna faatia-faahou-raahia. Te tupuraa matamua o ta ˈna mau parau, no nia ïa i te tamâraahia o Iseraela i te tau o Ezera e o Nehemia. Fatata hoê â huru tupuraa i teie nei tau. E hiˈo anaˈe na e mea nafea. Te na ô ra o Iehova e: “E haere mai ratou i [to ratou fenua], e na ratou e hopoi ê atu i te mau mea ino i reira, e te mau mea faufau i reira.” Ia au i teie parau tohu, mai te matahiti 1919 mai â, ua tamâ o Iehova i to ˈna nunaa e ua faaitoito faahou ia ratou ia tavini ratou ia ˈna. Ua haamata ratou i te faaore mai roto mai i to ratou vahi faaearaa pae varua, i te mau peu e te mau haapiiraa atoa a Babulonia o tei haaviivii ia ratou i mua i te aro o te Atua.
9. Eaha te mau haamaitairaa rahi ta Iehova i horoa na to ˈna nunaa, mai te matahiti 1919 mai?
9 E, ia au i te irava 19, te na ô faahou ra o Iehova e: “E na ˈu e horoa ˈtu i te aau hoê no ratou, e na ˈu e tuu i te varua apî i roto ia ratou; e na ˈu e iriti i te aau ofai i roto ia ratou, e na ˈu e horoa ˈtu i te aau mǎrû.” Ia au i teie mau parau, i te matahiti 1919 ra, ua tahoê o Iehova i ta ˈna mau tavini faatavaihia, ma te horoa ˈtu “i te aau hoê,” ia nehenehe ratou e tavini ia ˈna “tera tapono e tera tapono.” (Zephania 3:9, MN) Hau atu, ua horoa o Iehova na ratou to ˈna varua moˈa o te tauturu ia ratou ia rave i te ohipa pororaa ma te itoito e ia faatupu i te hotu maitai e faahitihia ra i roto i te Galatia 5:22, 23. Taa ê atu i te hoê mafatu etaeta, paari mai te ofai ra, ua horoa mai o Iehova na ratou i te hoê mafatu mǎrû, te faaau ohie, te faaroo, te hoê mafatu e putapû i to ˈna hinaaro.
10. No te aha o Iehova i haamaitai ai i to ˈna nunaa i faatia-faahou-hia mai te matahiti 1919 mai?
10 No te aha oia i na reira ˈi? Na Iehova iho e pahono ra. Te taio nei tatou i roto i te Ezekiela 11:20 e: “Ia haapao ratou i ta ˈu nei parau, e ia tapea i ta ˈu nei haapaoraa, a rave ai; e ei taata ratou no ˈu, e ei Atua vau no ratou.” Ua haapii te Iseraela o te Atua i te auraro i te ture a Iehova maoti râ i te pee i to ratou iho manaˈo. Ua haapii ratou i te rave i te hinaaro o te Atua ma te ore e mǎtaˈu i te taata. Ua faataa ê mai ïa ratou i te feia faahua kerisetiano a te Amuiraa faaroo kerisetiano. O ratou te nunaa o Iehova. Na nia i teie tiaraa, ua ineine o Iehova i te faaohipa ia ratou ei vea na ˈna, oia hoi ta ˈna “tavini haapao maitai e te paari.”—Mataio 24:45-47.
Te oaoa o te mau vea a te Atua
11. Mea nafea te buka a Isaia i te faataaraa i te oaoa o te nunaa o Iehova?
11 E nehenehe anei ta outou e feruri i to ratou oaoa i to ratou papuraa i te tiaraa faahiahia o ta ratou e fanaˈo ra? Ei pǔpǔ, ua haavevo ratou i te mau parau a Isaia 61:10, e na ô ra e: “E oaoa roa vau ia Iehova; e ouˈauˈa noa tau varua i te oaoa i tau Atua.” Ua tupu te parau tǎpǔ a Isaia 35:10 i nia ia ratou: “O tei hoohia e Iehova tei hoˈi mai; e haere mai ratou i Ziona ma te umere; e faakoronahia to ratou upoo i te oaoa vaiiho taiata. E noaa ia ratou te rearea e te oaoa; e te oto ra, e te mihi ra, e maue ê atu ïa.” Mai te reira te huru o te oaoa o te mau vea a Iehova, te mau vea o te hau a te Atua, i te matahiti 1919 ra, i to ratou haamataraa i te poro i te parau apî maitai i te huitaata atoa nei. Mai taua tau mai â, aita ratou i faaea i teie ohipa, e ua haere noa ˈtu to ratou oaoa i te rahiraa. I roto i ta ˈna Aˈoraa i nia i te Mouˈa, ua parau o Iesu e: “E ao to tei faatupu i te parau hau ra; e parauhia ratou i te tamarii na te Atua.” (Mataio 5:9) Mai te matahiti 1919 mai â, ua ite te toea o te mau ‘tamarii a te Atua’ i faatavaihia i te tanoraa o teie nei parau.
12, 13. (a) O vai ma tei apiti atu i te Iseraela o te Atua no te tavini ia Iehova, e eaha te ohipa ta ratou i rave? (b) Eaha te oaoa rahi ta te mau tavini faatavaihia a Iehova i ite na?
12 A mairi noa ˈi te mau matahiti, ua haere noa te numera o te mau melo o te Iseraela o te Atua i nia, e tae roa mai i te mau matahiti 1930, i reira te haaputuputuraa o te toea faatavaihia i te taeraa i te hopea. Te auraa anei e faaea te numera o te feia poro i te parau apî maitai, i te maraa i taua taime ra? Eita. Inaha, ua haamata aˈena te hoê pǔpǔ feia rahi roa o te mau Kerisetiano e tiaturi ra e ora i nia i te fenua nei, i te putuputu mai, e ua haere mai ratou e turu i to ratou mau taeae faatavaihia i roto i te ohipa pororaa. Ua ite te aposetolo Ioane i teie feia rahi roa na roto i te hoê orama, e mea anaanatae mau te mea o ta ˈna i faataa mai: “I parahi ai ratou i mua i te terono o te Atua ra, e i haamori ai ratou ia ˈna i te rui e te ao.” (Apokalupo 7:15) Oia, ua haamata te feia rahi roa i te tavini i te Atua ma te itoito. No reira, i to te numera o te feia faatavaihia haamataraa i te iti mai, mai te matahiti 1935 mai, ua tamau noa teie mau hoa haapao maitai i te rave i te ohipa pororaa i roto i te hoê faito rahi atu â.
13 Mea na reira te tupuraa te Isaia 60:3, 4, e na ô ra e: “E haere noa mai hoi te mau fenua i to oe ra maramarama; e te mau arii i te anaana o to oe ra mahana e hiti ra. A nânâ na i to mata i nia a hiˈo e ati noa ˈˈe; ua putuputu atoa mai ratou, i haere mai ratou ia oe ra; e tae mai to mau tamarii tamaroa mai te fenua roa mai; e to mau tamahine, e afai tutahia mai ïa.” Ua faataa-maitai-hia te oaoa o te Iseraela o te Atua i muri aˈe i teie mau tupuraa, i roto i te Isaia 60:5: “Ei reira oe e ite ai, e rahi roa te oaoa; e horuhoru hoi to aau, e horahorahia; ia hopoihia mai te mau taoˈa no te moana ia oe ra; e ia tae mai te mau taoˈa no te mau fenua ia oe ra.”
Te haere noa ra te faanahonahoraa a Iehova i mua
14. (a) Eaha te mau mea no te raˈi ta Ezekiela i ite orama, e eaha tei faauehia ia ˈna ia rave? (b) Eaha ta te nunaa o Iehova i to tatou nei tau e ite nei, e te turaihia nei ratou ia rave i te aha?
14 I te matahiti 613 hou to tatou tau, ua ite orama o Ezekiela i te faanahonahoraa a Iehova i nia i te raˈi, tei faaauhia i te hoê pereoo, e haere noa ra i mua. (Ezekiela 1:4-28) I muri iho, ua parau maira o Iehova ia ˈna: “E te tamaiti a te taata na, a haere i te utuafare o Iseraela, a parau atu ai i ta ˈu nei parau ia ratou.” (Ezekiela 3:4) I teie matahiti 1997, te ite nei tatou e te haere noa ra te faanahonahoraa a Iehova i nia i te raˈi i mua, no te faatupu i te mau opuaraa a te Atua. No reira tatou e turaihia ˈi ia faaite i teie mau opuaraa i to tatou taata-tupu. I to ˈna ra tau, ua faahiti o Ezekiela i te mau parau i faauruahia mai e Iehova. I teie nei mahana, te faaite nei tatou i te mau parau no roto mai i te Bibilia, te Parau faauruahia a Iehova. E auê te faahiahia te poroi o ta teie buka e faatae nei na te huitaata nei! A haapeapea ˈi vetahi pae no te tau a muri aˈe, te faaite ra te Bibilia e mea ino aˈe—e mea maitai aˈe atoa râ—te huru tupuraa i ta ratou e manaˈo ra.
15. No te aha e mea ino aˈe te mau huru tupuraa i ta te rahiraa e manaˈo nei i teie tau?
15 E mea ino aˈe te huru tupuraa no te mea, mai ta tatou i haapii mai i roto i te mau tumu parau na mua ˈtu, fatata roa te Amuiraa faaroo kerisetiano e te taatoaraa o te mau haapaoraa hape i te haamouhia, mai ia Ierusalema i haamouhia i te matahiti 607 hou to tatou tau. Hau atu râ, fatata roa te faanahoraa politita taatoa a te ao nei, i faahohoˈahia i roto i te buka Apokalupo i te hoê puaa taehae e hitu afii e hoê ahuru tara, i te haamouhia, mai te mau nunaa etene e rave rahi i haaati na ia Ierusalema. (Apokalupo 13:1, 2; 19:19-21) I te tau o Ezekiela, ua faataa o Iehova na roto i te mau parau putapû mau i te riaria i tupu a fatata mai ai te haamouraa o Ierusalema. Tera râ, e tano roa ˈtu â ta ˈna mau parau, ia taa anaˈe i te taata e ua fatata roa te haamouraa o teie nei ao. Ua parau o Iehova ia Ezekiela e: “O oe ra, e te tamaiti a te taata na, a autâ ma te horuhoru to opu; e ma te oto rahi, e autâ i mua i to ratou mata. E ia parau mai ratou ia oe ra, Eaha oe i autâ noa ˈi? e parau atu oe, I tera ra roo i otuitui noa maira: e tarapape te mau aau atoa ra, e paruparu te mau rima atoa ra, e taiâ hoi te varua atoa ra, e paruparu hoi te mau turi atoa ra mai te pape ra: te haere maira, e riro hoi i te tupu, te parau maira te Fatu ra o Iehova.” (Ezekiela 21:6, 7; Mataio 24:30) Te fatata maira te mau tupuraa riaria mau. Te turai nei to tatou tapitapi hohonu no to tatou taata-tupu ia tatou, ia faaite haere i teie faaararaa, ia poro i te “roo,” aore ra “parau apî,” e ua fatata roa mai te riri o Iehova.
16. No te feia haehaa, no te aha e mea maitai aˈe te huru tupuraa i ta te pae rahi e manaˈo ra?
16 I te tahi aˈe pae, no te feia haehaa, e mea maitai aˈe te huru tupuraa i ta te pae rahi e manaˈo ra. No te aha? No te mea, ua pohe o Iesu Mesia no ta tatou mau hara, e te faatere ra oia i teie nei ei Arii i roto i te Basileia o te Atua. (Timoteo 1, 1:15; Apokalupo 11:15) Fatata roa te mau fifi o te huitaata nei, te ore e matara ia au i te manaˈo taata nei, i te faatitiaifarohia na roto i teie Basileia no te raˈi. E ore roa te pohe, te maˈi, te ohipa tia ore, te poia, te ohipa ino, e na te Basileia o te Atua e faatere mai i nia i te hoê fenua te riro ei Paradaiso ma te ore e patoihia. (Apokalupo 21:3, 4) E ora te huitaata nei i roto i te hau a te Atua—e vai hau noa te taata e te Atua ra o Iehova e to ratou taata-tupu.—Salamo 72:7.
17. Eaha te mau maraaraa e faaoaoa nei i te mafatu o te mau vea o te hau a te Atua?
17 I te tahi mau vahi o te ao nei, te farii nei te nahoa taata haehaa i teie poroi no te hau a te Atua. Ei hiˈoraa noa, i te matahiti i mairi aˈenei, ua tapao te fenua Ukraine i te hoê maraaraa 17 % o te numera o te feia poro. Ua tapao mai te fenua Mozambique i te hoê maraaraa 17 %, e te fenua Lituanie ra, e 29 %. E 31 % maraaraa i te fenua Rusia, e 52 % maraaraa o te numera o te feia poro no te fenua Alabania. Te faahohoˈa ra teie mau maraaraa i te mau ahuru tausani taata mafatu tia e hiaai ra e fanaˈo i te hau a te Atua e tei maiti i te turu i te pae o te parau-tia. Ua riro teie maraaraa oioi ei tumu oaoaraa no te taatoaraa o te mau taeae.
18. Noa ˈtu e e faaroo mai te taata aore ra eita, eaha ïa to tatou huru?
18 Te farii oioi atoa ra anei te taata i roto i ta outou tuhaa fenua? Mai te peu e oia, mea oaoa roa ïa. Teie râ, i roto i te tahi mau tuhaa fenua, e titauhia e rave rahi hora tutavaraa hou e itehia mai ai te hoê taata anaanatae. E tia anei i te feia e poro ra i roto i teie mau huru tuhaa fenua ia faarue aore ra ia haaparuparu? Eita. Te haamanaˈo nei te mau Ite no Iehova i te mau parau ta te Atua i faatae atu ia Ezekiela ra, Ia ˈna i tono i te peropheta apî no te taime matamua, e poro i to ˈna mau hoa ati Iuda, e: “E o ratou ia hinaaro i te faaroo mai, e ia ore hoi ia faaroo mai, (e utuafare tâhito mai â ratou,) e ite â ratou e peropheta tei tae atu ia ratou ra.” (Ezekiela 2:5) Mai ia Ezekiela ra, e tamau noa tatou i te faaite i te hau a te Atua i te mau taata, noa ˈtu e e faaroo mai ratou aore ra eita. Ia faaroo mai ratou, e oaoa ïa tatou. Ia ore râ ratou e tâuˈa mai, ia faaooo mai ratou aore ra ia hamani ino mai ratou ia tatou, e tamau noa tatou. Ua here tatou ia Iehova, e te parau nei te Bibilia e: ‘E faaoromai te here i te mau mea atoa.’ (Korinetia 1, 13:4, 7) Na roto i to tatou faaoromai, ua ite te taata e o vai te mau Ite no Iehova. Ua ite ratou i ta tatou poroi. Ia tae mai te hopea, e ite ratou e ua tamata te mau Ite no Iehova i te tauturu ia ratou ia fanaˈo i te hau a te Atua.
19. Ei mau tavini a te Atua mau, eaha te haamaitairaa hau aˈe ta tatou e poihere nei?
19 Te vai ra anei te hoê haamaitairaa hau aˈe i te faahiahia i te taviniraa ia Iehova? Aita! To tatou oaoa rahi roa ˈˈe, o te atuaturaa ïa i te mau taairaa maitatai e te Atua e te iteraa e te rave ra tatou i to ˈna hinaaro. “E ao to te mau taata i ite i te reo oaoa ra! e hahaere â ratou, e Iehova, i te maramarama o to mata ra.” (Salamo 89:15) Ia tamau noa tatou i te poihere i te oaoa e riro ei mau vea o te hau ta te Atua e tono nei i mua i te huitaata. Ia apiti ïa tatou ma te itoito i roto i teie nei ohipa e tae roa ˈtu i te taime e parau ai Iehova e ua oti.
Te haamanaˈo ra anei outou?
◻ O vai ma te mau vea o te hau a te Atua i teie mahana?
◻ Mea nafea to tatou iteraa e ua topa o Babulonia Rahi i te matahiti 1919 ra?
◻ Eaha te tapitapiraa matamua a te “feia rahi roa”?
◻ No te aha e mea ino aˈe te tau a muri aˈe i ta te pae rahi e manaˈo ra i teie tau?
◻ No te feia mafatu tia, no te aha e mea maitai aˈe te tau a muri aˈe i ta ratou e manaˈo nei?
[Hohoˈa i te api 21]
E rave rahi o te haapeapea nei i te ino-roa-raa o te totaiete taata
[Hohoˈa i te api 23]
O te mau vea o te hau a te Atua, te feia oaoa roa ˈˈe i nia i te fenua nei i teie mahana