VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w97 15/4 api 19-22
  • O Namḥani—Ua faahapa anei oia i te Kerisetianoraa?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • O Namḥani—Ua faahapa anei oia i te Kerisetianoraa?
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Eaha te tumu o teie aparauraa?
  • No te aha o Namḥani i maitihia ˈi?
  • O Namḥani i te hoê pae, o Pablo Christiani i te tahi
  • Teihea roa te parau mau?
  • Eaha te Talmud?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
  • Maimonides—Te taata i taui i te haapaoraa ati Iuda
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
  • E nehenehe anei e faaore i te amahamaharaa?
    A ara mai na! 1991
  • Te mau ati Iuda, te mau kerisetiano, e te tiaturiraa i te Mesia
    A ara mai na! 1991
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
w97 15/4 api 19-22

O Namḥani—Ua faahapa anei oia i te Kerisetianoraa?

TE ANOTAU no Ropu. Eaha ta teie iˈoa e faahaamanaˈo ra ia outou? Te mau Aroraa faaroo anei? Te mau Haavaraa hairesi? Te haamauiuiraa? Noa ˈtu e mea varavara roa te mau tauaparauraa tiamâ i te pae faaroo i taua anotau ra, i te matahiti 1263 o taua tau ra, ua tupu te hoê o te mau aparauraa otahi roa i rotopu i te ati Iuda e te Kerisetiano, i roto i te aamu no Europa. O vai tei ô mai i roto i teie aparauraa? Eaha te mau manaˈo i faahitihia? Nafea te reira ia tauturu ia tatou i teie mahana ia ite e teihea te haapaoraa mau?

Eaha te tumu o teie aparauraa?

I te roaraa o te Anotau no Ropu, ua parau noa na te Ekalesia Katolika Roma e o oia te haapaoraa mau. Teie râ, aita te nunaa ati Iuda i faarue aˈe i ta ratou parau e, o ratou te nunaa maitihia a te Atua. I te mea e aita te ekalesia i manuïa i te faahepo i te mau ati Iuda ia taui i te faaroo, ua riri roa ˈˈera oia e ua faaohipa pinepine oia i te haavîraa uˈana e te hamani-ino-raa. I te tau o te mau Aroraa faaroo, e mau ahuru tausani ati Iuda tei haapohehia aore ra tei tutuihia i te auahi i nia i te pou, i to ratou faaheporaahia ia maiti i te bapetizoraa aore ra i te pohe. I roto e rave rahi fenua, ua parare roa te riri i te ati Iuda i faaitoitohia e te ekalesia.

E ere râ mai te reira te huru i te fenua Katolika ra o Paniora, i te mau senekele 12 e 13. Ua fanaˈo hoi te mau ati Iuda i te tiamâraa i te pae faaroo—mai te peu e aita ratou i faaino i te faaroo Kerisetiano—e oia atoa, i te mau tiaraa teitei i roto i te apooraa a te arii. I muri aˈe râ i te area hoê senekele o teie hamani-maitai-raa, ua imi aˈera te mau perepitero Dominicain i te ravea ia faaitihia mai te mana o te mau ati Iuda i roto i te totaiete, e ia riro mai ratou ei Katolika. Ua faahepo atura te mau Dominicain i te Arii Iakobo I no Aragon, ia faanaho i te hoê aparauraa mana, e te tumu, no te haapapu ïa i te hape o te haapaoraa ati Iuda e te titauraa e ia taui te mau ati Iuda atoa i te faaroo.

E ere teie te aparauraa matamua i rotopu i te ati Iuda e te Kerisetiano. I te matahiti 1240, ua tupu te hoê aimârôraa mana i te fenua Farani, i te oire no Paris. To ˈna tumu matamua, o te haavaraa ïa i te Talmud, te hoê buka moˈa a te mau ati Iuda. Aita râ te pae ati Iuda i vaiihohia ia paraparau. I muri aˈe i to te ekalesia faaotiraa i to ˈna upootiaraa i roto i teie aimârôraa, ua tutuihia ˈtura e rave rahi buka Talmud i te auahi i nia i te mau mahora huiraatira no Paris.

No to ˈna râ huru faatura aˈe, aita te Arii Iakobo I no Aragon i faatia i teie huru haavaraa haavarevare. I te papuraa ia ratou i te reira, ua tamata ˈtura te mau Dominicain i te tahi atu huru raveraa. Mai ta Hyam Maccoby e faataa ra i roto i ta ˈna buka Te haavaraa i te haapaoraa ati Iuda (Beretane), ua titau manihini aˈera ratou i te mau ati Iuda ia tia mai i roto i te aparauraa “ma te faahiti i te parau no te tura e te aravihi o te feruriraa, eiaha râ te faahapahaparaa, mai tei tupu i Paris ra.” Ua nomino ihora te mau Dominicain i to ratou tia matamua, oia hoi o Pablo Christiani, e ati Iuda tei riro mai ei Katolika e ei perepitero Dominicain. I to ratou faaohiparaa i te ite o Pablo Christiani i te Talmud e te mau papai a te rabi, ua tiaturi te mau Dominicain e e upootia mai ratou.

No te aha o Namḥani i maitihia ˈi?

Hoê anaˈe taata i Paniora e aravihi pae varua to ˈna no te tia ˈtu i te pae ati Iuda i roto i taua aparauraa ra—o Mose ben Naḥman, aore ra o Namḥani ïa.a Ua fanauhia o Namḥani i te area o te matahiti 1194 i te oire no Gérone, e i to ˈna apî-roa-raa ra, ua faaite aˈena oia i to ˈna aravihi rahi ei taata tuatapapa i te Bibilia e i te Talmud. I te 30raa o to ˈna matahiti, ua oti ia ˈna i te papai i te mau tatararaa no nia i te tuhaa rahi o te Talmud, e i muri noa iho, oia tei riro mai ei auvaha rahi no te faatitiaifaroraa i te aimârôraa i nia i te mau papai a Maimonides, i haamǎtaˈu i te faaamahamaha i te huiraatira ati Iuda.b Te hiˈohia nei o Namḥani mai te taata tuatapapa ati Iuda rahi roa ˈˈe i te Bibilia e te Talmud o to ˈna ra ui e oia paha to muri noa iho ia Maimonides i te pae no te mana o ta ˈna i faaohipa i nia i te haapaoraa ati Iuda i taua tau ra.

E mana rahi to Namḥani i nia i te huiraatira ati Iuda no Catalogne, e ua uiui atoa te Arii iho o Iakobo I ia ˈna i nia e rave rahi ohipa a te Hau. Ua faaturahia oia e te mau ati Iuda e te feia ěê atoa, no to ˈna maramarama rahi. Ua papu i te mau Dominicain e, no te faahaehaa roa i te mau ati Iuda, o ˈna ïa, to ratou rabi rahi, te tia ia ravehia no te aparauraa.

Aita o Namḥani i hinaaro e farii i teie aparauraa, no te mea ua ite oia e aita te mau Dominicain e opua ra e faatupu i te hoê aparauraa pae tahi ore. Ua titauhia hoi oia ia pahono i te mau uiraa, aita râ oia i faatiahia ia faahiti noa ˈˈe i te tahi. Teie râ, ua farii oia i te titauraa a te arii, ma te ani atu e ia faatiahia oia ia paraparau ma te tiamâ, ia vauvau anaˈe oia i ta ˈna mau pahonoraa. Ua farii te Arii Iakobo I i teie aniraa ta ˈna. A tahi ra parau faatia i te paraparauraa tiamâ mai teie i fariihia ˈi, e aita i fariihia a muri aˈe i roto i te Anotau no Ropu, e haapapuraa ïa te reira i te faatura rahi o te arii no Namḥani. Noa ˈtu râ, ua tapitapi o Namḥani. Ia patoitoi rahi noa ˈtu oia i roto i taua aparauraa ra, e roohia ˈtu oia iho e te huiraatira ati Iuda atoa, i te mau faahopearaa iino. E nehenehe ïa te haavîraa uˈana e tupu taue noa mai.

O Namḥani i te hoê pae, o Pablo Christiani i te tahi

Ua tupu te aparauraa i te aorai o te arii i Barcelone. E maha rururaa tei faanahohia—i te 20, 23, 26 e 27 no Tiurai 1263. Ua haere tino roa mai te arii no te peretiteni i te rururaa tataitahi, e ua tae atoa mai te mau tia teitei ěê a te Ekalesia e a te Hau, e tae noa ˈtu i te mau ati Iuda no Barcelone.

Aita te ekalesia i feaa noa ˈˈe no nia i te manuïaraa o te aparauraa. I roto i ta ratou faatiaraa, ua parau te mau Dominicain e, te tumu o teie aparauraa ‘e ere no te faahapahapa i te faaroo mai te mea e e nehenehe oia e feaahia, area ra no te faaite tahaa i te mau hape a te mau ati Iuda e no te tumâ i te faaroo aueue ore o te mau ati Iuda e rave rahi.’

Noa ˈtu e ua fatata oia i te 70 matahiti, ua faaite o Namḥani i to ˈna maramarama rahi, na roto i te taotiaraa i te aparauraa i nia anaˈe i te mau tumu parau faufaa roa ˈˈe. Ua haamata oia na roto i te parauraa e: “Ua tuatapapa te mau aimârôraa [na mua ˈtu] i rotopu i te feia ěê e te mau ati Iuda, e rave rahi tuhaa o te mau peu faaroo, tei ore hoi i taaihia i te tumu mau o te faaroo. Teie râ, i roto i teie apooraa arii, te hinaaro nei au e aparau no nia anaˈe i te mau tumu parau i taaihia i te aimârôraa.” I reira ïa te faaotiraahia e e tuatapapa-noa-hia te mau uiraa ra e, ua haere aˈena mai anei te Mesia, e Atua anei oia aore ra e taata, e tei te mau ati Iuda aore ra tei te mau Kerisetiano anei te ture mau.

I roto i ta ˈna omuaraa parau, ua faaite o Pablo Christiani e e faaohipa oia i te Talmud no te haapapu e ua haere aˈena mai te Mesia. Ua pahono atura o Namḥani e ahiri e e parau mau te reira, no te aha ïa te mau rabi o tei farii i te Talmud, i ore ai i farii ia Iesu? Maoti hoi i te niu i ta ˈna mau tatararaa i nia i te mau haaferuriraa maramarama maitai a te mau Papai, ua faahiti pinepine o Christiani i te mau irava papu-ore-hia a te mau rabi no te turu i ta ˈna mau tatararaa. Tera tuhaa i muri aˈe i te tahi, ua faahapa pauroa o Namḥani i taua mau tatararaa nei, na roto i te faaiteraa e ua faahitihia teie mau irava a te rabi i rapaeau i to ratou auraa mau. Mea papu maitai hoi e o Namḥani te taata aravihi roa ˈˈe no te aparau no nia i teie mau papai inaha, ua tuatapapa oia i te reira i to ˈna oraraa taatoa. E i to Christiani atoa faahitiraa i te Papai, ua haamatara ta ˈna tatararaa i te mau tuhaa ohie roa ia faahapa.

Noa ˈtu e ua faatia-noa-hia oia ia pahono i te mau uiraa, ua nehenehe o Namḥani e vauvau i te hoê tatararaa aravihi o tei faaite e, no te aha eita te tiaraa o te Ekalesia Katolika e tia ia fariihia e te mau ati Iuda e te tahi atoa ˈtu feia maramarama. No nia i te haapiiraa o te Toru Tahi, ua parau oia e: “Eita te feruriraa o te hoê ati Iuda aore ra o te hoê taata, e faatia ia ˈna ia tiaturi e ua na roto mai te Poiete o te raˈi e te fenua . . . i te opu o te hoê vahine ati Iuda . . . e i muri iho, [ua] tuuhia ˈtu oia i roto i te rima o to ˈna mau enemi, e na ratou . . . i haapohe ia ˈna.” Ua haapoto noa ˈtu o Namḥani e: “O ta outou e tiaturi ra—e o te niu hoi o to outou faaroo—e ore roa ˈtu e tia ia fariihia e te feruriraa [maramarama].”

Ma te tuu i te tapao i nia i te hoê hapa o tei tapea e rave rahi ati Iuda e tae roa mai i teie nei tau, ia manaˈo e o Iesu te Mesia, ua haamatara o Namḥani i te utua toto rahi a te ekalesia. Ua parau oia e: “Te na ô ra te peropheta e, i te tau o te Mesia, . . . e tiapai ratou i ta ratou ˈoˈe ei auri arote, e ta ratou mau mahae ei tipi tope raau; e ore te hoê fenua e aa mai i te tahi fenua i te ˈoˈe, e ore hoi ratou e haapii faahou i te tamaˈi. Mai te tau mai â o te taata Nazareta ra e tae roa mai i teie nei tau, ua î te ao atoa nei i te haavîraa uˈana e te eiâ. [Oia mau], e mea rahi aˈe te toto e manii nei i te Kerisetiano, i te toea o te mau nunaa, e te ora atoa nei ratou i te oraraa taiata. Auê te fifi e, no oe, e to ˈu fatu ra te arii, e no ta oe mau faehau, ahiri e e ore . . . [outou] e haapii faahou i te tamaˈi!”—Isaia 2:4.

I muri aˈe i te maha o te mahana, ua faahope atura te arii i te aparauraa. Ua na ô atura oia ia Namḥani: “Aitâ vau i ite aˈenei i te hoê taata hapa, ia vauvau i te hoê tatararaa mai ta oe te aravihi.” Ma te tapea i ta ˈna i tǎpǔ e haafanaˈo ia Namḥani i te tiamâraa ia paraparau e te parururaa, ua tono atura te Arii Iakobo I no Aragon ia ˈna i ǒ na, e te hoê ô e 300 moni Mahometa. Na nia i te aniraa a te epikopo no Gérone, ua papai o Namḥani i te aamu o teie aparauraa.

Noa ˈtu e ua parau ratou e ua upootia rahi ratou, ua riri roa te mau Dominicain. I muri iho, ua pari aˈera ratou ia Namḥani i te faainoraa i te ekalesia, ma te faaohipa i ta ˈna mau papai no nia i te aparauraa ei tururaa i ta ratou pariraa. No to ratou mauruuru ore i te hamani maitai o te arii i nia ia Namḥani, ua tiaoro aˈera te mau Dominicain i te Pâpa Clément IV. Noa ˈtu e ua hau atu oia i te 70 matahiti, ua tiavaruhia ˈtura o Namḥani i rapae i te fenua Paniora.c

Teihea roa te parau mau?

Ua tauturu anei te mau tatararaa o na pae e piti ia itehia mai te haapaoraa mau? Noa ˈtu e ua haapapu na pae toopiti i to te tahi e to te tahi mau hape, aita hoê i vauvau maramarama mai i te poroi o te parau mau. O ta Namḥani i faahapa ma te aravihi, e ere ïa te Kerisetianoraa mau, o te hoê râ haapiiraa hamanihia e te taata, mai te haapiiraa o te Toru Tahi, i ferurihia e te Amuiraa faaroo kerisetiano i roto i te mau senekele i muri iho mai ia Iesu. Oia atoa, ua haapapu-maitai-hia te haerea taiata e te haamaniiraa toto rahi a te Amuiraa faaroo kerisetiano, tei faaite-tahaa-hia e Namḥani, i roto i te aamu.

E ere i te mea fifi ia papu e no te aha râ, ia au i teie mau huru tupuraa, o Namḥani e vetahi atu mau ati Iuda i ore ai i hema i te mau tatararaa no te turu i te Kerisetianoraa. Hau atu, aita te mau tatararaa a Pablo Christiani i niuhia i nia i te haaferuriraa maramarama ia au i te mau Papai Hebera, i nia râ i te mau papai a te mau rabi i faaohipa-hape-hia.

Oia mau, aita o Namḥani i faahapa i te Kerisetianoraa mau. I to ˈna ra tau, ua haapoirihia te maramarama mau o te mau haapiiraa a Iesu e te mau haapapuraa o to ˈna tiaraa Mesia, na roto i te mau faatiaraa haavare. Ua tohu mau hoi o Iesu iho e te mau aposetolo i te faraa mai o teie huru haapiiraa apotata.—Mataio 7:21-23; 13:24-30, 37-43; Timoteo 1, 4:1-3; Petero 2, 2:1, 2.

Te ite-papu-hia nei râ te haapaoraa mau i teie tau. Ua parau o Iesu no nia i ta ˈna mau pǐpǐ mau e: “E ite outou ia ratou i to ratou hoturaa, . . . E faahotu mai te mau raau maitatai atoa i te huero maitai, e te mau raau iino ra, e faahotu mai ïa i te huero ino.” (Mataio 7:16, 17) Te ani atu nei matou ia outou ia imi i taua mau hotu ra. A vaiiho i te mau Ite no Iehova ia tauturu ia outou ia tuatapapa i te mau haapapuraa a te mau Papai ma te manaˈo pae tahi ore. I reira ïa outou e haapii ai i te auraa mau o te mau parau tǎpǔ atoa a te Atua i taaihia i te Mesia e i ta ˈna faatereraa.

[Nota i raro i te api]

a E rave rahi ati Iuda e pii nei ia Namḥani o “Ramban,” e iˈoa Hebera e rave ra i te mau reta matamua o te mau taˈo ra “Rabi Mose Ben Naḥman.”

b A hiˈo i te tumu parau ra “Maimonides—Te taata i taui i te haapaoraa ati Iuda” i roto i Te Pare Tiairaa o te 1 no Mati 1995, mau api 20-3.

c I te matahiti 1267, ua tapae o Namḥani i te fenua i piihia i teie nei o Iseraela. E mea rahi te mau ohipa o ta ˈna i rave i te mau matahiti hopea o to ˈna oraraa. Ua haamau faahou oia i te tiaraa ati Iuda e te hoê pu haapiiraa i Ierusalema. Ua faaoti atoa oia i te hoê tatararaa no nia i te Tora, na buka matamua e pae o te Bibilia, e oia ˈtura tei riro mai ei metua pae varua o te huiraatira ati Iuda, i te oire pae miti apatoerau no Acre, i reira to ˈna poheraa i te matahiti 1270.

[Hohoˈa i te api 20]

O Namḥani iho to ˈna auvaha paruru i Barcelone

[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 19]

Illustrations on pages 19-20: Reproduced from Illustrirte Pracht - Bibel/Heilige Schrift des Alten und Neuen Testaments, nach der deutschen Uebersetzung D. Martin Luther’s

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono