VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w97 15/4 api 23-26
  • Te faaipoiporaa e faahanahana ia Iehova

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te faaipoiporaa e faahanahana ia Iehova
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
  • Papai tei tuea
  • Te mau faaipoiporaa oaoa o te faahanahana ra ia Iehova
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 2000
  • Ia faahanahana to orua faaipoiporaa ia Iehova
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2025
  • A haapapu i to oe faaroo maoti to oe huru oraraa
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2006
  • Mai te aha te huru te oroa faaipoiporaa a te mau Ite no Iehova?
    Uiraa a te taata no nia i te mau Ite no Iehova
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
w97 15/4 api 23-26

Te faaipoiporaa e faahanahana ia Iehova

I te omuaraa, ua faaineinehia teie tumu parau no nia i te mau faaipoiporaa kerisetiano i Etiopia, no te horoa i te tahi mau aratairaa tauturu na roto i te reo Amharique, no te mau taata e rave rahi i taua fenua ra, no riro noa mai nei ratou ei mau Ite no Iehova. Te faahitihia ra te tahi mau peu matauhia e te tahi mau ohipa i taua fenua ra, o te taa ê paha i ta to outou fenua. E ite outou e mea anaanatae te taa-ê-raa. I te hoê â taime, te pûpû ra te tumu parau i te mau aˈoraa Bibilia aifaito, o ta outou e ite e e nehenehe e faaohipahia noa ˈtu e mea taa ê te mau peu matauhia no nia i te faaipoiporaa i to outou fenua.

“TE FAAIPOIPORAA i ô te mau Kerisetiano e ohipa oaoa,” teie ïa te upoo parau o te hoê tumu parau haapiiraa maitai roa i roto i Te Pare Tiairaa o te 1 no Titema 1984. E te tumu parau i muri iho i roto i taua noa vea ra, teie ïa “Mea nafea ia faaarearea ma te au ia tupu te faaipoiporaa.” (No te taata e opua noa ˈtu e faaipoipo, te vai ra te tahi atu â mau aˈoraa paari i roto i te mau buka ra Nafea ia faatupu i te hoê oraraa utuafare oaoa, pene 2, e Votre jeunesse—Comment en tirer le meilleur parti, mau pene 19 e 20.)a E rave rahi tei riro mai ei Ite no Iehova mai te matararaa mai â taua mau tumu parau ra, no reira matou e hinaaro ai e hiˈopoa faahou i te tahi mau tuhaa o te nehenehe e faaohipahia i to tatou vahi faaearaa, oia atoa te tahi atu mau manaˈo e tano, o te tauturu ia tatou ia faariro i te mau oroa faaipoiporaa ei faahanahanaraa ia Iehova, te Tumu o te faaipoiporaa.

Te uiraa te tia ia hiˈopoahia na mua roa oia hoi, Afea e faaipoipo ai? E tia anei ia maiti i te hoê taio mahana, ia au i te mau taio mahana o te tau faaipoiporaa tumu i to outou vahi? Te tiaturihia ra i reira e te hoê faaipoiporaa e faatupuhia i te tahi atu taime o te matahiti, eita ïa e manuïa. E peu haavare te reira aita e niu, no te mea e rave rahi tane e vahine faaipoipo, o te tavini nei ia Iehova ma te oaoa e te tahoê, tei ore i faaipoipo i te tau tumu. Eiaha tatou e tiaturi i te manuïa aore ra te manuïa ore. (Isaia 65:11; Kolosa 2:8) Eita tatou e tauturu i to tatou mau fetii aita i roto i te parau mau, ia ite i te taa-ê-raa i rotopu i te parau mau e te haavare, mai te peu e e maiti tatou i te hoê taio mahana faaipoiporaa ia au i ta ratou mau peu haavare. Teie râ, e nehenehe te mau Kerisetiano e faaipoipo i te mau huru avaˈe atoa.

Ia faanahohia te hoê oreroraa parau no te faaipoiporaa i muri aˈe i te oroa tivila titauhia, e mea paari e eiaha ia mairi e rave rahi mahana i rotopu na ohipa e piti. Mai te peu e e hinaaro nau taata e faaipoipo ia hohorahia te hoê oreroraa parau no te faaipoiporaa i roto i te Piha no te Basileia, e tia ïa ia raua ia ani oioi i te mau matahiapo o te amuiraa e e nehenehe anei e faaohipa i te piha. Na te mau matahiapo no reira e haapapu e eita te mau faanahoraa no te oroa e haapeapea i to ratou haava manaˈo. E tia ia faataahia te taime o te oreroraa parau no te faaipoiporaa, ia ore ia fifihia te tahi atu ohipa a te amuiraa. E farerei na mua te taeae, na ˈna e hohora i te oreroraa parau no te faaipoiporaa, i nau taata e faaipoipo, no te horoa ˈtu i te tahi mau aˈoraa tauturu, e no te ite papu e aita anei e fifi i te pae morare aore ra i te pae o te ture i te faaipoiporaa, e e farii oia i te mau faanahoraa no te oroa i muri iho. Ia hohorahia te oreroraa parau no te faaipoiporaa afa hora te maoro, e ma te tura, o te haafaufaa ïa i te tuhaa pae varua. E mea faufaa roa ˈˈe te oreroraa parau no te faaipoiporaa, i te tahi atu oroa e tupu paha i muri iho.

Ua riro te faaipoiporaa kerisetiano ei taime maitai no te faaite e “e ere [tatou] i to teie nei ao.” (Ioane 17:14; Iakobo 1:27) Ia ite-papu-hia to tatou nahonaho, e tia ˈi. Te auraa, ia tae mai ïa tatou na mua ˈˈe i te hora, eiaha râ e faatiai i te taata, o te nehenehe e haafifi i te mau ohipa a te amuiraa. E tia iho â râ i te vahine faaipoipo apî ia ara i te reira, i te mea e e nehenehe to ˈna mau fetii o teie nei ao e parau ia ˈna ia faataere—no te haafaufaa rahi atu â ia ˈna. Na roto i te taeraa mai na mua ˈˈe i te hora, e faaite ïa te hoê tuahine kerisetiano paari e mea faufaa no ˈna te mau huru maitatai i te pae varua, mai te haehaa e te faatura! Oia atoa, ia titau-manihini-hia te hoê taata pata hohoˈa no te oroa, e mea faufaa te nahonaho. E mea tano ia parau tatou i te taata pata hohoˈa ia faaeta maitai ia ˈna, e eiaha oia e haapeapea i te oreroraa parau ia pata oia i te mau hohoˈa. Eiaha e pata i te hohoˈa i te taime e faaotihia ˈi te pure. E faahanahana to tatou nahonaho ia Iehova, e e horoa i te hoê faaiteraa maitai roa. Aita e faufaa ia tamata i te faaau atu i te mau peu matauhia a teie nei ao, o te haapoiri i te auraa mau o te oroa.

E ere te oroa tamaaraa i te mea titauhia no te manuïaraa o te hoê faaipoiporaa, teie râ, aita te mau Papai e patoi ra i teie huru taime oaoa. Teie râ, eiaha te hoê haaputuputuraa a te mau Kerisetiano mau mai teie te huru, ia riro mai te mau arearearaa a teie nei ao, tei tapaohia e te faaahaaha, te inu-hua-raa, te amu-hua-raa, te upaupa aoaoa, te ǒriraa au ore, e te mau taputôraa atoa. Te faataa ra te Bibilia i “te mau arearearaa mâha ore” ei ohipa no te tino. (Galatia 5:21, MN) E mea ohie aˈe ia hiˈopoa maitai mai te peu e e ere i te hoê tamaaraa rahi roa. Aita e faufaa ia tamau i te hoê fare iˈe no te pee i te mau peu tumu matauhia. E faaoti paha vetahi i te faatia i te hoê fare iˈe no te faarahi i te vahi aore ra no te huru o te mahana, na te taata tataitahi râ e faaoti i te reira.

Ua faaite mai te tahi mau tupuraa e te ravea maitai no te taotia i te rahiraa manihini, o te papairaa ïa i te mau parau titau-manihini-raa taa ê. E mea paari aˈe ia titau manihini i te tahi mau taata, eiaha râ te mau amuiraa taatoa, e ei mau Kerisetiano nahonaho, e tia ia tatou ia faatura i taua mau taotiaraa ra. E tauturu atoa te mau parau titau-manihini-raa ia tatou ia ape i te haama ia haere mai te hoê taata tiavaruhia i te oroa tamaaraa, no te mea ia tupu noa ˈtu te reira, e rave rahi taeae e tuahine e opua i te hoˈi. (Korinetia 1, 5:9-11) Mai te peu e e titau manihini nau taata e faaipoipo i te mau fetii aore ra te mau hoa aita i roto i te parau mau, e tia ïa ia taotiahia te rahiraa, ma te haafaufaa hau atu â i te “fetii faaroo ra.” (Galatia 6:10) Ua maiti vetahi i te titau manihini i to ratou mau hoa o teie nei ao, aore ra to ratou mau fetii aita i roto i te parau mau, i te oreroraa parau no te faaipoiporaa, eiaha râ i te tamaaraa. No te aha? Ua itehia na i roto i te tahi mau tupuraa, ua faatupu te mau fetii o teie nei ao i te tahi mau ohipa haama i te tamaaraa faaipoiporaa, e rave rahi taeae e mau tuahine tei manaˈo e eita ta ratou e nehenehe e faaea mai. Ua faanaho vetahi mau taata e faaipoipo i te hoê tamaaraa iti e te mau melo utuafare piri roa e te mau hoa kerisetiano.

Ia au i te Ioane 2:8, 9, e mea maitai ia maiti i te hoê “tavana o te oroa.” E hinaaro paha te tane faaipoipo apî e maiti i te hoê Kerisetiano o te nehenehe e tiaturihia, no te hiˈopoa i te nahonahoraa e te mau faaueraa teitei. Ia afai mai te mau hoa i te mau ô, ia ravehia ïa te reira ma te “ahaaha” ore. (Ioane 1, 2:16) E nehenehe e faataˈi i te upaupa ma te oaoa, aita e mau parau atâta i roto, e ere i te mea maniania roa, aore ra aita e te tairiraa aoaoa. E rave rahi tei manaˈo e mea maitai aˈe ia faaroo na mua te hoê matahiapo i te upaupa e faataˈihia. E nehenehe paha te ǒriraa e riro ei marei, no te mea no roto mai te mau ǒri tumu e rave rahi, i te mau ǒriraa faahoturaa e te peu faufau tano ore. Ua riro na te “taime o te faraoa monamona e te champagne” ei tapao no te feia o teie nei ao, no te rave i te tahi mau peu haapaoraa ore. Inaha, ua faaoti e rave rahi Kerisetiano faaipoipo e faaore i te ava i te mau tamaaraa faaipoiporaa, no te ape ïa i te mau fifi.

I te mea hoi e te hinaaro nei tatou e faahanahana ia Iehova, e ape ïa tatou i te faaahaaha, no te huti rahi roa mai i te ara-maite-raa i nia ia tatou. Ua faahapa atoa te mau papai a teie nei ao i te huru feruriraa matauhia e faaahaaha. Auê te maamaa e ia topa nau taata e faaipoipo i roto i te tarahu, no te hoê faaipoiporaa moni rahi e e faaruru noa ˈtu ai raua i te mau ereraa e rave rahi matahiti te maoro, no te aufau i te mau tarahu o taua noa mahana hoê ra! Parau mau, ia au maitai e te ieie ore te ahu e oomohia e te mau taata atoa i taua oroa ra, e tano no te hoê taata e parau nei e te faahanahana nei oia i te Atua. (Timoteo 1, 2:9, 10) Teie te tahi mau manaˈo anaanatae ta te tumu parau ra “E tia i te mau faaipoiporaa kerisetiano ia faaite i te manaˈo tia” (Te Pare Tiairaa o te 1 no Atete 1970 [Farani]) i horoa no nia i te ahu:

“E taime taa ê te faaipoiporaa, no reira e haapaohia ˈi te huru oaoa e te nehenehe. E ere râ ïa te auraa e e tia ia oomo i te tahi huru ahu faaipoiporaa taa ê roa. E mea maitai ia haapao te feia e opua ra e faaipoipo i te mau faito ahu o te fenua, te haamâuˈaraa e te mau mea ta ˈna e au atoa. . . . E manaˈo tia anei râ, ia hoo mai i te hoê ahu moni roa, o te faateimaha ia raua aore ra ia vetahi i te pae moni? . . . Ua oaoa vetahi mau vahine e faaipoipo i te oomo i te ahu o te hoê hoa aore ra o te hoê fetii here. Ua oaoa roa vetahi i te niraraa i to ratou iho ahu faaipoiporaa, ia nehenehe ratou e oomo i taua ahu ra i te tahi atu mau taime a muri aˈe. E e mea tano roa no nau taata e faaipoipo ia oomo i to raua iho ahu nehenehe roa ˈˈe . . . E hinaaro paha vetahi, o te nehenehe hoi e faatupu i te hoê faaipoiporaa rahi, e ‘faaipoipo ma te au’ no te fifi o te tau.”

Oia atoa, aita e faufaa e faarahi i te mau apee (te mau hoa o te tane faaipoipo apî e te mau hoa vahine o te vahine faaipoipo apî). Eiaha atoa ratou e huti mai i te ara-maite-raa tano ore i nia ia ratou iho, na roto i to ratou faaahuraa e ta ratou mau ohipa. Noa ˈtu e e faatiahia te hoê taata tiavaruhia ia haere i te oreroraa parau i te Piha no te Basileia, ua faahiti Te Pare Tiairaa o te 1 no Titema 1984 e: “Ia ore ïa e tia ia taiohia i roto i taua pǔpǔ apee ra te mau taata tiavaruhia e aore ra te tahi mau taata ê atu te ore e au to ratou oraraa i te mau faaueraa a te Bibilia.”

Noa ˈtu e ua haere o Iesu i te hoê faaipoiporaa, eita tatou e nehenehe e manaˈo e e farii o ˈna i te peu matauhia e faahoro i te tiria pereoo ati aˈe te oire ma te maniania rahi; ua faautua atoa te mutoi i te mau taata faahoro no to ratou pû-haere-raa i roto i te hoê tiria faaipoiporaa. (A hiˈo i te Mataio 22:21.) Ei haapotoraa, maoti i te pee i te faaahaaharaa aore ra te mau ohipa tumu a te mau taata o te mau nunaa, e faaite ïa te mau Kerisetiano i te paari o te feia e ite ra i to ratou otia.—Maseli 11:2.

Eaha ïa no nia i te mau faaipoiporaa a te feia tapiri, a te mau hoa ohipa o teie nei ao, aore ra a te mau fetii atea e te mau hoa? Na te Kerisetiano tataitahi e faaoti. E mea maitai râ ia haamanaˈo e mea faufaa roa to tatou taime, i te mea hoi e e hinaaro tatou i te taime no ta tatou taviniraa, haapiiraa tataitahi, e te tahi atu mau ohipa a te utuafare e a te amuiraa. (Ephesia 5:15, 16) I te mau hopea hebedoma, e putuputuraa e e pororaa ta tatou, o ta tatou e ore e hinaaro e mairi. (Hebera 10:24, 25) Te faatupuhia ra e rave rahi faaipoiporaa i te mau taime rururaa aore ra i te mau taime e tutavahia nei i roto i te taviniraa taa ê, tei taaihia i te Oroa amuraa maa Ahiahi a te Fatu. Eiaha tatou e vaiiho ia tatou ia faafariu-ê-hia i te raveraa i te hoê â mau tutavaraa taa ê e to tatou mau taeae na te ao nei, no te haere i te Oroa amuraa maa Ahiahi a te Fatu. Hou tatou a ite ai i te parau mau, ua amuimui rahi na tatou e te feia o teie nei ao, i roto paha i te mau tupuraa i faaino i te Atua. (Petero 1, 4:3, 4) I teie nei, mea taa ê ta tatou mau ohipa e tuu i te parahiraa matamua. E nehenehe noa râ e haapopou i nau taata e faaipoipo na roto i te haponoraa ˈtu i te tahi rata aore ra te haereraa e farerei poto ia raua i te tahi atu mahana. Ua faaohipa vetahi i taua mau huru taime ra no te horoa i te hoê faaiteraa, e te tahi mau irava e tano no nau taata i faaipoipo-apî-hia.

E faahanahana mau â te hoê faaipoiporaa, e ua hau aˈe te mau tuhaa pae varua i te mau haerea o teie nei ao, ia Iehova. Na roto i te haapapuraa e te faataa ê nei te mau Kerisetiano ia ratou i te ao e ta ˈna mau peu haavare e ta ˈna mau ohipa rave-hua-hia, na roto i te oreraa e vaiiho i te reira ia haafifi i te mau ohipa teotaratia tamau, e na roto i te faaiteraa e ua ite ratou i to ratou mau otia, eiaha râ te faaahaaharaa, e oaoa ratou i te oroa. Hau atu, e nehenehe atoa ratou e haamanaˈo i te oroa ma te hoê haava manaˈo maitai e te mau ohipa au roa. Ma te faaite i te paari e te manaˈo tia, ia horoa ïa ta tatou mau faaipoiporaa kerisetiano i te hoê faaiteraa i te feia mataitai e mafatu haavare ore to ratou.

[Nota i raro i te api]

a Neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.

[Hohoˈa i te api 24, 25]

Eita te mau Kerisetiano e pee matapo noa i te mau peu matauhia atoa o te faaipoiporaa o te fenua

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono