VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w97 15/4 api 13-19
  • A imi i te hau mau e a tapi atu i te reira!

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • A imi i te hau mau e a tapi atu i te reira!
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • E nehenehe te mau taata e riro mai ei feia hau
  • Te feia e tapi nei i te hau
  • Te hoê tauiraa rahi atu â
  • Na te Arii no te hau e faatere
  • Nohea mai te hau mau?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
  • Te hau a te Atua no te feia e haapiihia ra e Iehova
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1987
  • E nehenehe outou e fanaˈo rahi atu â i te hau a te Atua
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1987
  • A vaiiho i “te hau a te Atua” ia paruru i to outou mafatu
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1991
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
w97 15/4 api 13-19

A imi i te hau mau e a tapi atu i te reira!

“O te hinaaro hoi i te ora ra, e ia maitai to ˈna ra pue mahana, . . . e haapae oia i te ino, e rave i te maitai; e imi oia i te hau, e [tapi] atu i te reira.”—PETERO 1, 3:10, 11; MN.

1. Eaha te mau parau tuiroo a Isaia e nehenehe e tiaturihia e e tupu mau â?

“E TIAPAI ratou i ta ratou ˈoˈe ei auri arote, e ta ratou mau mahae ei tipi tope raau; e ore te hoê fenua e aa mai i te tahi fenua i te ˈoˈe, e ore hoi ratou e haapii faahou i te tamaˈi.” (Isaia 2:4) Noa ˈtu e te vai ra teie irava tuiroo i pihai iho i te pu rahi a te mau Nunaa Amui i te oire no New York, eita roa ˈtu e nehenehe e parau e ua faatupu taua faanahonahoraa ra na te ao nei i te reira. Teie râ, i te mea e tuhaa te reira no te parau aueue ore a te Atua ra o Iehova, e tupu mau â taua irava ra.—Isaia 55:10, 11.

2. Ia au i te Isaia 2:2, 3, eaha te tia ia tupu “ia tae i te mau mahana hopea ra”?

2 Ua riro mau â te mau parau i roto i te Isaia 2:4 ei tuhaa no te hoê parau tohu faahiahia roa, te hoê parau tohu no nia i te hau mau—e te haamata nei oia i te tupu i to tatou nei tau. Na mua ˈˈe oia e faaite ai i te mau tiaturiraa putapû, e aita e tamaˈi e e mauhaa tamaˈi faahou, te na ô ra te parau tohu e: “E riro ia tae i te mau mahana hopea ra, e faatiahia te mouˈa ra o te fare o Iehova i nia i te tupuai mouˈa, e faateiteihia ïa i nia ˈˈe i te mau aivi; e tairuru atoa mai te mau etene atoa ra i reira. E rave rahi te taata e haere ma te parau e, E haere mai, e haere tatou i nia i te mouˈa o Iehova, i te fare o te Atua o Iakoba; e na ˈna e haapii mai i ta ˈna haapaoraa, e haere tatou na te eˈa ta ˈna e faaite maira. I na Ziona ˈtu hoi te ture i te revaraa ˈtu, e te parau a Iehova, i na Ierusalema ˈtu ïa.”—Isaia 2:2, 3.

E nehenehe te mau taata e riro mai ei feia hau

3. Nafea te hoê taata tamaˈi e nehenehe ai e riro mai ei taata hau?

3 A tapao na, e na mua ˈˈe te mau taata e nehenehe ai e tapi atu i te hau, e tia ia haapiihia ratou i te mau eˈa a Iehova. E nehenehe te fariiraa ma te auraro i te haapiiraa a Iehova, e faataui i te huru feruriraa e te ohipa a te taata, ia nehenehe hoi te taata tamaˈi e riro mai ei taata hau. Mea nafea ïa teie huru faatauiraa i te tupuraa? Te na ô ra te Roma 12:2 (MN) e: “Eiaha e faaau atu i teie nei faanahoraa o te mau mea, e faataui ia outou ma te faaapî i to outou feruriraa, ia tamata outou i te hinaaro tia o te Atua, e te au, e te maitai hoi.” Te faaapî nei tatou i to tatou feruriraa, aore ra te turai nei tatou i te reira ia pee i te hoê aveia taa ê, na roto i te faaîraa i te reira i te mau faaueraa tumu e te mau haapiiraa a te Parau a te Atua. Na te tuatapapa-tamau-raa i te Bibilia e tauturu mai ia tatou ia taui e ia tamata e eaha te hinaaro o Iehova no tatou, e nehenehe ïa tatou e ite maitai i te eˈa e na reira tatou i te haere.—Salamo 119:105.

4. Nafea te hoê taata ia faataata apî ia ˈna no te hau?

4 Aita te parau mau a te Bibilia e faataui noa ra i to tatou huru feruriraa, i ta tatou atoa râ mau ohipa e to tatou huru. Na te reira e tauturu ia tatou ia pee i te faaueraa a te aposetolo Paulo e: “E haapae outou i ta outou parau i mutaa ihora, i te taata tahito i tei ino i te hinaaro haavare ra; e ia [faaapîhia outou i te puai e turai ra i to outou feruriraa ia ohipa]; e ia faataata apî hoi outou, o tei hamanihia ia au i te Atua ra, i te parau-tia e te maitai mau ra.” (Ephesia 4:22-24; MN) E puai roto teie, o te turai ra i te feruriraa ia ohipa. Na ˈna e faataui e e puai oia a rahi noa ˈi to tatou here no Iehova e no ta ˈna mau ture, e e faariro oia ia tatou ei feia maitatai i te pae varua e te hau.

5. Nafea te “faaueraa apî” ta Iesu i horoa na ta ˈna mau pǐpǐ e faatupu ai i te hau i rotopu ia ratou?

5 Te itehia ra te faufaaraa o teie faatauiraa i roto i te faaueraa ta Iesu i horoa na ta ˈna mau pǐpǐ i te mau taime hopea a vai ai oia e o ratou: “E tuu atu vau i te [faaueraa] apî na outou, E [here] outou ia outou iho, mai ia ˈu e [here atu] ia outou na, e [here] atoa hoi outou ia outou iho. O te mea teie e ite ai te taata atoa e, e pǐpǐ outou na ˈu, ia [here] outou ia outou iho.” (Ioane 13:34, 35; MN) Na teie here miimii ore e au i te Mesia ra e taati i te mau pǐpǐ atoa i roto i te tahoêraa tia roa. (Kolosa 3:14) O te feia anaˈe e farii nei e e faaohipa nei i teie “faaueraa apî,” te fanaˈo i te hau ta te Atua i tǎpǔ mai. Te vai ra anei te tahi mau taata e na reira nei i teie mahana?

6. No te aha te mau Ite no Iehova e fanaˈo ai i te hau, o tei taa ê ïa i te feia o teie nei ao?

6 Te tutava nei te mau Ite no Iehova i te faaite i te here i roto i to ratou fetii taeae na te ao nei. Noa ˈtu e no roto mai ratou i te mau nunaa atoa o te ao nei, aita ratou e faaô nei i roto i te mau aimârôraa a te ao, noa ˈtu atoa e te faaruru nei ratou i te haavî-uˈana-raa i te pae politita e i te pae faaroo. Ei feia tahoê, ua haapiihia ratou e Iehova, e te fanaˈo nei ratou i te hau. (Isaia 54:13) Aita ratou e amui nei i roto i te mau aroraa politita, e aita ratou e faaô nei i roto i te mau tamaˈi. Te tahi mau taata e mea iria ratou i mutaa ihora, ua haapae ïa ratou i taua huru ra. Ua riro mai ratou ei mau Kerisetiano here i te hau, ma te pee i te hiˈoraa o Iesu Mesia. E te faaohipa nei ratou ma te mafatu taatoa i te aˈoraa a Petero e: “O te hinaaro hoi i te ora ra, e ia maitai to ˈna ra pue mahana, e tapea oia i to ˈna arero i te ino, e to ˈna vaha ia ore ia parau i te parau haavare: e haapae oia i te ino, e rave i te maitai; e imi oia i te hau, e [“tapi,” MN] atu i te reira.”—Petero 1, 3:10, 11; Ephesia 4:3.

Te feia e tapi nei i te hau

7, 8. A faahiti mai na i te tahi mau hiˈoraa e ua haapae te tahi mau taata i te tamaˈi e ua tapi atu i te hau mau. (A faatia i te tahi atu o ta outou i matau.)

7 Te vai ra te hiˈoraa o Rami Oved, e ofitie oia i mutaa ihora i roto i te hoê pǔpǔ aravihi no te aro atu i te feia totoa. Ua faaineinehia oia no te haapohe i to ˈna mau enemi. Ua tiaturi rahi oia i to ˈna here i te aiˈa o Iseraela e tae roa ˈtu i te mahana a ite ai oia e aita te mau rabi i hinaaro ia faaipoipo oia i te vahine ta ˈna i here, no te mea noa e vahine Asia oia, oia hoi e Etene. Ua imi atura oia i te parau mau i roto i te Bibilia. E ua farerei atura oia i te mau Ite no Iehova. I to ˈna tuatapaparaa i te Bibilia e te mau Ite, ua papu atura ia ˈna e e tia ia ˈna ia haapae i to ˈna here aiˈa puai ino. Te auraa o te here kerisetiano, o te haapaeraa ïa i te tamaˈi e te mau mauhaa e te haapiiraa ia here i te taata no te mau iri atoa. Ua maere roa oia i te taeraa mai ta ˈna hoê rata auhoa, e ua papaihia i te omuaraa e, “To ˈu taeae Rami”! Eaha hoi te vahi maere roa? Te taata papai, o te hoê ïa Ite no Paletetina. “E mea maere mau te reira,” o ta Rami ïa e parau ra, “no te mea o te feia no Paletetina to ˈu mau enemi, e i ǒ nei te pii nei te hoê o ratou ia ˈu e ‘To ˈu taeae.’” I teie nei, te tapi nei o Rami e ta ˈna vahine i te hau mau na roto i te ravea a te Atua.

8 Te vai atoa ra te hiˈoraa o Georg Reuter, o tei tavini na ei faehau i roto i te nuu Helemani, o tei haru ia Rusia i roto i te Piti o te Tamaˈi Rahi. Aita i maoro, aita oia i tiaturi faahou i te opuaraa rahi a Hitler e faatere i te ao nei. I to ˈna hoˈiraa i te fare mai te tamaˈi mai, ua haamata ˈtura oia i te haapii i te Bibilia e te mau Ite no Iehova. Teie ta ˈna i papai: “Inaha, ua haamata vau i te taa maitai i te mau mea. Ua maramarama ˈtura vau e eiaha e faahapa i te Atua no te mau haamaniiraa toto atoa . . . Ua haapii au e ta ˈna opuaraa, o te haamauraa ïa i te hoê paradaiso e ati aˈe te fenua nei, e te mau haamaitairaa mure ore no te huitaata faaroo. . . . Ua faatietie o Hitler i ta ˈna ‘Faatereraa Tausani Matahiti,’ tera râ, ua faatere noa oia 12 [matahiti]—e auê te ino mau te faahopearaa e! O te Mesia, eiaha râ o Hitler . . . o te nehenehe e o te faatere hoê tausani matahiti i nia i te fenua nei.” Tau 50 matahiti i teie nei, ua tavini na o Georg ei vea no te hau mau i roto i te taviniraa ma te taime taatoa.

9. Mea nafea te ohipa i faaruruhia e te mau Ite no Iehova i Helemani Nazi i te haapapuraa e e feia itoito ratou, e te hau atoa râ?

9 Te haapapu noa ra te taiva-ore-raa e te tiaraa amui ore o te mau Ite no Iehova i Helemani i te roaraa o te faatereraa Nazi, e te here nei ratou i te Atua e i te hau e tae mai i teie nei, hau atu i te 50 matahiti i muri iho. Te na ô ra te hoê buka iti, tei neneihia e te Fare Haamanaˈoraa i te Taparahiraa taata i Marite, i te oire no Washington, e: “Ua faaruru te mau Ite no Iehova i te mau hamani-ino-raa uˈana i raro aˈe i te faatereraa Nazi. . . . No te itoito o te rahiraa e patoi [i te faarue i ta ratou faaroo], i mua i te haamauiuiraa, te hamani-ino-raa i roto i te mau aua haavîraa, e i mua i te pohe i te tahi mau taime, e rave rahi taata i to ratou tau ra tei faatura ia ratou.” E te na ô faahou ra oia e: “I to ratou matararaa mai te mau aua, ua rave tamau noa te mau Ite no Iehova i ta ratou ohipa, ma te apiti atu e te feia i ora mai, e ma te faafariuraa mai i te taata.”

Te hoê tauiraa rahi atu â

10. (a) Eaha te tauiraa rahi e titauhia no te faatupu i te hau mau? (b) Mea nafea te reira i te faataaraahia i roto i te buka a Daniela?

10 Te auraa anei e te tiaturi nei te mau Ite no Iehova e e nehenehe ta ratou e hopoi mai i te hau i nia i te fenua taatoa, na roto i te faafariu-rahi-raa mai i te taata ia tiaturi i te tiaraa amui ore kerisetiano? Eita! No te haamau i te hau i nia i te fenua nei, e titauhia ïa te hoê tauiraa rahi atu â. Eaha ïa? E tia i te faatereraa amahamaha, te faahepo e te haavî a te taata nei, ia vaiiho i te parahiraa i te faatereraa a te Basileia o te Atua, o ta Iesu i haapii i ta ˈna mau pǐpǐ ia pure. (Mataio 6:9, 10) Teie râ, nafea te reira e tupu ai? I roto i te hoê moemoeâ i faauruahia e te Atua, ua ite te peropheta ra o Daniela e i te anotau hopea, e vavahi te Basileia o te Atua, mai te hoê ofai rahi ‘aore i ootihia e te rima,’ i te hoê tii rahi o te faahohoˈa ra i te mau faatereraa politita a te taata i nia i te fenua nei. E ua na ô atura oia e: “Ia tae i te anotau o taua mau arii ra, e faatupu ai te Atua o te raˈi ra i te hoê basileia, o te ore roa ïa e mou, e ore roa hoi e riro ia vetahi ê; e hope roa hoi taua mau basileia ra i te parari e e pau, e vai tera e a muri noa ˈtu.”—Daniela 2:31-44.

11. Mea na roto i teihea ravea e faatupu ai o Iehova i te tauiraa no te hau e titauhia ra?

11 No te aha teie tauiraa rahi i roto i te ao nei e tupu ai? No te mea ua tǎpǔ o Iehova e e haamou oia i te feia atoa e haaviivii nei e e faaino nei i te fenua. (Apokalupo 11:18) E tupu teie tauiraa i te tamaˈi parau-tia a Iehova i nia ia Satani e ta ˈna ao ino. Te taio nei tatou i roto i te Apokalupo 16:14, 16, e: “E varua demoni ratou [te mau parau viivii faauruahia], o tei haere i te hui arii [te mau faatere politita] o te fenua nei e o te ao atoa nei, ma te rave i te tapao ra, e haaputu ia ratou i te tamaˈi i taua mahana rahi o te Atua Puai hope ra. Ua haaputuputu ihora ratou i te hoê vahi, o Aramagedo te iˈoa i te parau Hebera ra.”

12. Mai te aha te huru o Aramagedo?

12 Mai te aha te huru o Aramagedo? E ere i te hoê haamouraa atomi aore ra te hoê ati faatupuhia e te taata. Eita, e tamaˈi râ teie na te Atua no te faaore i te mau tamaˈi atoa a te taata nei, e no te haamou i te feia atoa e faatupu ra i taua mau tamaˈi ra. O te tamaˈi ïa a te Atua no te hopoi mai i te hau mau no te feia e here nei i te hau. Oia, te fatata maira o Aramagedo mai ta Iehova i opua. Eita oia e haamaoro. Ua faauruahia te peropheta ra o Habakuka no te papai e: “No te taime i haapaohia ra taua orama nei, ia tae râ i te hopea ra e faaite papu mai ai e ore e haavare: e ia maoro iti noâ, e tiai atu â; e tae mau mai ïa, e ore e haamaoro hua.” (Habakuka 2:3) No to tatou mau manaˈo taata, e au ra paha e mea maoro, teie râ, e tapea iho â o Iehova i ta ˈna porotarama. E tupu o Aramagedo i te hora ta Iehova i faaoti.

13. Eaha ta te Atua e rave i nia i te Diabolo ra o Satani, o te tia mau â ia faahapahia?

13 E haamarari teie ohipa papu maitai i te eˈa e tae atu ai i te hau mau! Teie râ, e tia ia ravehia te tahi atu â ohipa no te haamau papu i te hau mau—te haamouraa ïa i teie e faatupu nei i te amahamaha, te feii, e te tamaˈi. E o te mea ïa ta te Bibilia e tohu ra e e tupu a muri aˈe—e hurihia o Satani, o ˈna teie e faatupu nei i te tamaˈi, e o ˈna atoa te metua o te haavare, i raro i te abuso. Ua ite te aposetolo Ioane i taua tupuraa ra i roto i te hoê orama parau tohu, mai tei papaihia i roto i te Apokalupo 20:1-3, e: “Ite atura vau i te hoê melahi i te pouraa mai mai te raˈi mai, e tei ia ˈna te taviri o te abuso ra, e e fifi rahi auri tei tana rima. Ua haru ihora oia i te teni ra, i taua ophi tahito ra, oia hoi te diabolo ra, o Satani, ua ruuruu ihora ia ˈna e ia hoê tausani i te matahiti. Ua huri atura ia ˈna i raro i te abuso ra, ua opani atura i te opani ia ˈna, tuu ihora oia i te tapao i nia ihora, ia ore oia ia haavare faahou i te mau fenua, e ia hope roa taua na matahiti hoê tausani ra.”

14. Mea nafea te faataaraahia te ohipa hanahana a Iehova i nia ia Satani?

14 E ere te reira i te moemoeâ; e parau tǎpǔ râ na te Atua—e te na ô ra te Bibilia e: “O tei ore e tia i te Atua ia haavare.” (Hebera 6:18) No reira o Iehova i nehenehe ai e parau na roto i te arai o ta ˈna peropheta ra o Ieremia e: “O vau o Iehova tei rave i te parau hamani maitai ra, e te parau au, e te haavare ore, i te fenua nei: o ta ˈu ïa mau mea au, te na reira maira Iehova.” (Ieremia 9:24) Te ohipa nei o Iehova ma te parau-tia e te titiaifaro, e te oaoa nei oia no te hau ta ˈna e hopoi mai i nia i te fenua nei.

Na te Arii no te hau e faatere

15, 16. (a) O vai ta Iehova i maiti no te faatere ei Arii? (b) Mea nafea taua faatereraa ra i te faataaraahia, e o vai ma te apiti atu?

15 No te haapapu e e hopoihia mai te hau mau no te feia atoa e ora i raro aˈe i te faanahoraa a to ˈna Basileia, ua horoa o Iehova i te faatereraa i te Arii mau no te hau, o Iesu Mesia, mai tei tohuhia i roto i te Isaia 9:6, 7: “Ua fanau mai hoi te hoê tǎmǎ na tatou, ua horoahia mai te hoê tamaiti na tatou; ei nia i to ˈna ra tapono te hau vai ai: e mairihia to ˈna iˈoa, ia Hau ê, e Aˈo, te Atua puai, te Metua no te ui a muri atu, te Arii no te hau. E te tupuraa o to ˈna mana i te rahi e to ˈna hau, aore ïa e hopea . . . na te itoito o Iehova sabaota teie e rave.” Ua papai atoa te papai salamo i te hoê parau tohu no nia i te faatereraa o te hau a te Mesia: “I to ˈna ra tau e tupu roa ˈi te parau-tia; e rahi roa hoi te hau, oi vai aˈe te marama.”—Salamo 72:7.

16 Hau atu, e amui-atoa-hia mai na 144 000 taeae faatavaihia e te varua o te Mesia, no te faatere e o ˈna i roto i te mau raˈi. O ratou te feia aiˈa apiti e te Mesia ra ta Paulo i papai e: “E teie nei, na te Atua hau e haaparuparu ia Satani i raro aˈe i to outou avae eita e mahia. Ei ia outou te ite mau o to tatou Fatu o Iesu Mesia.” (Roma 16:20) Oia, o ratou atoa te apiti atu, mai te raˈi mai, i te re a te Mesia i nia i te tumu o te tamaˈi, te Diabolo ra o Satani!

17. Eaha te tia ia tatou ia rave e noaa ˈi te hau mau?

17 No reira ˈtura i teie nei, teie te uiraa, Eaha te tia ia outou ia rave e noaa ˈi te hau mau? E tupu noa te hau na roto i te ravea a te Atua, e no te fanaˈo i te reira, e tia ia outou ia rave i te mau taahiraa maitatai. E tia ia outou ia farii i te Arii no te hau e ia fariu tia ˈtu ia ˈna ra. Te auraa o te reira, e tia ïa ia outou ia farii i te tiaraa o te Mesia ei Faaora e ei Hoo i te huitaata hara nei. Na Iesu iho i faahiti i teie mau parau tuiroo e: “I aroha mai te Atua i to te ao, e ua tae roa i te horoa mai i ta ˈna Tamaiti fanau tahi, ia ore ia pohe te faaroo ia ˈna ra, ia roaa râ te ora mure ore.” (Ioane 3:16) Ua ineine anei outou i te faaroo ia Iesu Mesia, te Mauhaa a te Atua no te hopoi mai i te hau mau e te ora? Aita e iˈoa ê atu i raro aˈe i te raˈi nei, o te nehenehe e hopoi mai i te hau e e haapapu mai i te reira. (Philipi 2:8-11) No te aha? No te mea o Iesu Tei Maitihia e te Atua. O ˈna te vea rahi roa ˈˈe o te hau i haere aˈenei na nia i te fenua nei. E faaroo anei outou ia Iesu, e e pee anei outou i to ˈna hiˈoraa?

18. Eaha te tia ia tatou ia rave no te pahonoraa ˈtu i te mau parau a Iesu i roto i te Ioane 17:3?

18 Ua parau o Iesu e: “Teie hoi te ora mure ore, ia ite ratou ia oe i te Atua mau ra, e ia Iesu i te Mesia i ta oe i tono mai.” (Ioane 17:3) Teie te taime no te noaa mai te ite papu, na roto i te haere-tamau-raa i te mau putuputuraa a te mau Ite no Iehova i te Piha no te Basileia. Na taua mau putuputuraa haapiiraa ra e turai ia outou ia tufa i to outou ite e to outou tiaturiraa na vetahi ê. E nehenehe atoa outou e riro mai ei vea no te hau a te Atua. E nehenehe outou e fanaˈo i te hau i teie nei â, na roto i te tiaturiraa i te Atua ra o Iehova, mai tei parauhia i roto i te Isaia 26:3, e: “E riro oe i te tiai ia ˈna, e ei hau rahi roa te hau, o oia i tiaturi ia oe ra.” E tia ia outou ia tiaturi ia vai? “E tiaturi outou ia Iehova, eiaha e faaea; e haapuraa taea-ore-hia hoi te Fatu ra o Iehova.”—Isaia 26:4.

19, 20. Eaha te mau mea i mua nei no te feia e imi ra e e tapi ra i te hau i teie mahana?

19 No reira, a maiti i teie nei i te ora mure ore i roto i te ao apî e te hau, a te Atua. I roto i te Apokalupo 21:3, 4, te haapapu maira te Parau a te Atua e: “Inaha tei ǒ te taata ra te sekene o te Atua, e e parahi oia i roto ia ratou ra, e ei taata ratou no ˈna, e ei pihai atoa iho te Atua ia ratou . . . E na te Atua e horoi i to ratou roimata atoa; e e ore roa te pohe, e te oto, e te mihi, e te mauiui, e ore atoa ïa, no te mea ua mou te mau mea tahito ra.” E ere anei teie te oraraa hau no a muri aˈe ta outou e hiaai noa nei?

20 A haamanaˈo i ta te Atua i tǎpǔ mai. “Area te feia mǎrû ra, e parahi ïa i te fenua, e oaoa ratou i te rahi o te hau ra. A haapao na i te hapa ore, a hiˈo hoi i te piˈo ore; e hau hoi te hopea o te reira taata.” (Salamo 37:11, 37) Ia tae anaˈe mai taua mahana oaoa ra, ia nehenehe ïa tatou e parau ma te mauruuru e, “Inaha te hau mau! Mauruuru i te Atua ra o Iehova, te tumu o te hau mau!”

Nafea outou ia faataa?

◻ Na te aha e tauturu i te hoê taata ia faataui i to ˈna huru feruriraa e ta ˈna ohipa?

◻ Mea nafea to te mau Ite no Iehova, tataitahi aore ra pǔpǔ, faaiteraa e te here nei ratou i te hau mau?

◻ Eaha ta Iehova e rave i nia i te feia atoa e faatupu nei i te feii e te tamaˈi?

◻ Eaha ta te faatereraa a te Arii no te hau e rave no te huitaata nei?

[Hohoˈa i te api 14]

Te tupu nei te mau parau a Isaia, eiaha na roto i te mau Nunaa Amui, na roto râ i te feia e farii nei i te haapiiraa a Iehova

[Hohoˈa i te api 15]

Ua taui teie nau taata e piti no te tapi atu i te hau

Rami Oved

Georg Reuter

[Hohoˈa i te api 16]

E tupu te hau mau i raro aˈe i te faatereraa a te Arii no te hau

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono