VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w97 1/4 api 20-25
  • Ua haapii au i te parau mau a te Bibilia i Rumania

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Ua haapii au i te parau mau a te Bibilia i Rumania
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te mau tau arepurepu
  • To ˈu hiaai i te parau mau a te Bibilia
  • Te parare nei te parau mau a te Bibilia i Rumania
  • I te mau Hau Amui no Marite
  • Ta matou taviniraa matamua i Marite
  • Te aˈoraa o ta ˈu i hinaaro
  • Te imiraa i te ravea i te tau Toparaa i te pae faanavairaa faufaa
  • Te tapearaa i to matou faaroo
  • To matou utuafare haapao maitai i Rumania
  • Mea faufaa noâ te parau mau no ˈu
  • Te mau aiû iti, te toto e te SIDA
    A ara mai na! 1990
  • Te poia i te pae varua i Rumania
    A ara mai na! 1997
  • Te hoê tiarama no te mau fenua e rave rahi
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 2000
  • Te oaoa nei e te mauruuru nei au noa ˈtu te ereraa mauiui
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova—2001, Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2001
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
w97 1/4 api 20-25

Ua haapii au i te parau mau a te Bibilia i Rumania

FAATIAHIA E GOLDIE ROMOCEAN

I te matahiti 1970, a tahi ra vau i haere ai e farerei i to ˈu mau fetii i Rumania, fatata e 50 matahiti te maoro. Ua ora na te taata i raro aˈe i te faatereraa Communiste haavî, e ua faaara-noa-hia mai ia ˈu ia haapao maitai i te mea o ta ˈu e parau. I muri iho, tei roto vau i te piha ohipa a te hau i to matou oire iti tumu, ua faaue maira te taata toroa ia ˈu ia faarue oioi mai i te fenua. Hou vau e faataa ˈtu ai e no te aha, a vaiiho na ia ˈu ia faatia ˈtu e mea nafea to ˈu haapiiraa i te parau mau a te Bibilia i Rumania.

UA FANAUHIA vau i te 3 no Mati 1903, i roto i te oire iti no Ortelec, i te pae apatoerau tooa o te râ no Rumania, i pihai iho i te oire no Zalǎu. Mea nehenehe te vahi ta matou i faaea na. Mea mâ te pape e te mataˈi. Na matou i tanu i ta matou iho maa, e aita matou i erehia i te pae materia. I to ˈu nainairaa, mea hau te fenua.

Mea haapao roa te mau taata i te faaroo. Inaha, e toru haapaoraa taa ê ta to matou fetii. E Katolika Orthodoxe te hoê o to ˈu nau mama ruau, e Mahana hitu te tahi atu mama ruau, e e Baptiste to ˈu nau metua. No te mea e aita vau i farii i te hoê aˈe o ta ratou mau haapaoraa, ua parau mai to ˈu fetii e e riro vau ei tamahine tiaturi ore i te Atua. ‘Ahiri e hoê anaˈe Atua,’ o ta ˈu ïa i manaˈo, ‘hoê anaˈe ïa haapaoraa—eiaha râ e toru i roto i te hoê fetii.’

Ua feaa roa to ˈu feruriraa no te mau mea o ta ˈu i ite i roto i te haapaoraa. Ei hiˈoraa, e haere na te perepitero na te mau fare no te ohi haere i te moni no te ekalesia. Mai te peu e aita e moni ta te taata, e rave ïa oia i ta ratou mau ahu taoto huruhuru mamoe maitatai roa ˈˈe. I roto i te fare pure Katolika, e hiˈo noa na vau ia Mama ruau ia tuturi no te pure i mua i te hoê hohoˈa o Maria. ‘No te aha e pure ai i te hoê hohoˈa?’ o ta ˈu ïa i manaˈo.

Te mau tau arepurepu

Ua haere o Papa i te mau Hau Amui no Marite i te matahiti 1912, no te imi i te moni no te aufau i te tahi tarahu. Aita i maoro roa i muri iho, ua tupu te tamaˈi, e ua reva te mau tane o to matou oire iti no te aroraa—e mau vahine anaˈe tei toe mai, e te mau tamarii, e te mau tane ruhiruhia. Na to Honegeria i faatere na i to matou oire iti no te hoê taime, i muri iho râ, ua hoˈi mai te mau faehau Rumania e ua faatere faahou i te oire iti. Ua faaue ratou ia matou ia faarue oioi mai. Teie râ, no te ru e te huenane o te faautaraa i te mau pueraa tauihaa e te mau tamarii i roto i te hoê pereoo hutihia e te puaatoro, ua faaruehia vau. A hiˈo na, o vau te mea paari roa ˈˈe o na tamarii e pae.

Ua horo atura vau i te hoê taata tapiri ra, e tane paari oia o tei faaea mai, e ua parau mai oia e: “A haere i te fare. A ponao i te opani, e eiaha e faatia i te hoê taata ia tomo.” Ua faaroo oioi atura vau. I muri aˈe i to ˈu amuraa i te tahi tihopu moa e te chou farci, o tei moehia mai no te ru o te revaraa, ua tuturi au i pihai iho i to ˈu roi e ua pure. Aita i maoro, ua varea-roa-hia vau i te taoto.

I to ˈu araraa mai, ua marama, e na ô atura vau e: “E te Atua e, mauruuru roa! Ua ora vau!” Ua î roa te mau patu i te mau apoopoo ofai pupuhi, i te mea e ua pupuhi-noa-hia na i te po taatoa. I to Mama iteraa e aita vau i pihai iho ia ratou i te tahi atu oire iti, ua tono mai oia i te taurearea ra o George Romocean, o tei itea mai ia ˈu, e o tei faahoˈi ia ˈu. Aita i maoro, ua nehenehe matou e hoˈi i to matou oire iti tumu, e ua tamau noa i te faaea i reira.

To ˈu hiaai i te parau mau a te Bibilia

Ua hinaaro to ˈu mama e ia bapetizohia vau ei Baptiste, aita râ vau i hinaaro no te mea eita vau e nehenehe e tiaturi e e tutui te Atua i te taata e a muri noa ˈtu i roto i te po auahi. Teie ta Mama i parau mai i to ˈna tamataraa i te faataa e: “Oia, mai te peu e e feia iino ratou.” Ua pahono râ vau e: “Ahiri e e feia iino ratou, a haapohe ïa ia ratou, eiaha râ e haamauiui atu. Eita o vau iho nei e haamauiui i te hoê urî aore ra te hoê mimi.”

Te haamanaˈo ra vau i te hoê mahana maitai i te tau uaaraa tiare, i te 14raa o to ˈu matahiti, ua faaue o Mama ia ˈu ia afai i te mau puaatoro ufa i rapaeau ia amu ratou i te aihere. A tarava noa ˈi au i nia i te aihere i pihai iho i te hoê anavai pape, e ururaau to muri mai, ua nânâ atura vau i to ˈu mata i nia i te raˈi e ua na ô atura vau e: “E te Atua e, ua ite au e to ǒ oe; aita râ vau e au ra i te hoê aˈe o teie mau haapaoraa. Papu ia ˈu e e haapaoraa mau ta oe.”

Te tiaturi mau nei au e ua faaroo mai te Atua i ta ˈu pure, no te mea i te tau veavea iho i te matahiti 1917, e piti Feia Haapii Bibilia (te mau Ite no Iehova ïa i teie nei) tei haere mai i to matou oire iti. E feia poro evanelia ratere raua, aore ra e mau tavini ma te taime taatoa, e ua haere raua i te fare pure Baptiste e te tupu ra hoi te hoê pureraa.

Te parare nei te parau mau a te Bibilia i Rumania

Tau matahiti na mua ˈˈe, i te matahiti 1911, ua hoˈi o Carol Szabo e o Josif Kiss, o tei riro ei Feia Haapii Bibilia i te mau Hau Amui no Marite, i Rumania no te faaite haere i te parau mau a te Bibilia i reira. Ua noho raua i Tirgu-Mures, iti aˈe i te hoê hanere ono ahuru kilometera te atea i te pae apatoa hitia o te râ o to matou oire iti. I roto noa tau matahiti, tau hanere taata o tei farii i te poroi o te Basileia, e ua rave i te taviniraa kerisetiano.—Mataio 24:14.

E, i to nau Feia Haapii Bibilia apî e piti haereraa mai i te fare pure Baptiste i roto i to matou oire iti i Ortelec, na George Romocean, noa ˈtu e 18 noa matahiti to ˈna, e faatere ra i te pureraa, e te tamata ra oia i te faataa i te auraa o te Roma 12:1. I te pae hopea, tia maira te hoê o nau feia poro evanelia ratere apî e piti, e ua na ô atura: “E te mau taeae, e te mau hoa e, eaha ta te aposetolo Paulo e parau maira ia tatou i ǒ nei?”

I to ˈu faarooraa ia ˈna, ua anaanatae roa vau! Ua manaˈo atura vau e, ‘Papu ia ˈu e mea ite raua i te faataa i te Bibilia.’ Tera râ, ua tuôtuô te rahiraa o te feia i tae mai: “E peropheta haavare ma! Ua ite matou e o vai orua!” Ua tupu atura te faahuehueraa. Tia maira râ te papa o George, e ua na ô atura e: “A mamû na outou pauroa! Eaha hoi teie—ua aniania anei outou? Mai te peu e e parau ta teie nau taata no tatou, e eita outou e hinaaro e faaroo atu, te ani nei ïa vau ia raua ia haere mai i to ˈu fare. E nehenehe te mau taata atoa e hinaaro e haere mai.”

Ma te oaoa rahi, ua horo atura vau i te fare, e ua parau atura vau ia Mama i te ohipa i tupu. Ua farii atoa vau i te aniraa ia haere i te fare o Romocean ma. Auê au i te putapû i taua po ra, i to ˈu haapiiraa i roto i te Bibilia e aita e po auahi ura, e i to ˈu iteraa i roto i ta ˈu iho Bibilia Rumania, i te iˈoa o te Atua, o Iehova! Ua faanaho atura teie nau feia poro evanelia ratere i te hoê o te Feia Haapii Bibilia, ia haere oia i te fare o Romocean ma i te mau Sabati atoa, no te haapii mai ia matou. I te tau veavea i muri iho, i te 15raa o to ˈu matahiti, ua bapetizohia vau ei taipe no to ˈu pûpûraa no Iehova.

I muri iho, fatata pauroa te fetii Prodan e te utuafare Romocean o tei farii i te parau mau a te Bibilia, e o tei pûpû i to ratou oraraa no Iehova. E rave rahi taata ê atu o to matou oire iti, o tei na reira atoa, e tae noa ˈtu i te tane apî e ta ˈna vahine, no raua hoi te fare o tei riro na ei fare pure Baptiste. I muri iho, ua faariro raua i to raua fare ei vahi putuputuraa no te haapiiraa na te Feia Haapii Bibilia. Ua parare oioi te parau mau a te mau Papai na te mau oire iti tapiri, e i te matahiti1920, tau 1 800 taata poro i te Basileia i Rumania!

I te mau Hau Amui no Marite

Ua hiaai matou e tufa i te mea o ta matou i haapii na to matou papa, o Peter Prodan. Ma te maere râ, na mua ˈˈe matou a papai ai ia ˈna, ua tae mai ta ˈna rata o te faaite ra e ua riro oia ei tavini bapetizohia na Iehova. Ua haapii oia e te Feia Haapii Bibilia i Akron, i Ohio, e ua hinaaro oia e ia haere matou pauroa ia ˈna ra i te mau Hau Amui no Marite. Tera râ, aita o Mama i hinaaro e faarue mai ia Rumania. No reira i te matahiti 1921, maoti te moni ta Papa i hapono mai na ˈu, ua reva vau i Akron no te farerei ia ˈna. Ua reva aˈena o George Romocean e to ˈna tuaane i Marite, i te matahiti na mua ˈtu.

I to ˈu taeraa ˈtu na nia i te pahi i te motu no Ellis, i New York, aita te taata toroa no te feia ěê, i ite e nafea ia huri i to ˈu iˈoa ra o Aurelia na roto i te reo Beretane, ua na ô mai oia e: “O Goldie to oe iˈoa.” O to ˈu ïa iˈoa mai reira mai. I muri noa iho, i te 1 no Me 1921, ua faaipoipo mâua o George Romocean. Hoê paha matahiti i muri iho, ua hoˈi o Papa i Rumania, e i te matahiti 1925, ua faahoˈi mai oia i to ˈu tuahine apî aˈe ra o Mary i Akron. Ua hoˈi faahou atura o Papa i Rumania no te faaea i pihai iho ia Mama e te toea o te utuafare.

Ta matou taviniraa matamua i Marite

Ua riro mau â o George ei tavini taiva ore, e te itoito a Iehova. I rotopu i te mau matahiti 1922 e 1932, ua fanau mai ta mâua e maha tamahine nehenehe—o Esther, Anne, Goldie Elizabeth, e o Irene. Ua haamata te hoê amuiraa Rumania i Akron, e i te haamataraa, ua faatupuhia te mau putuputuraa i to matou fare. I muri iho, i te mau ono avaˈe atoa, e tere mai na te hoê tia no te pu rahi a te Feia Haapii Bibilia, i Brooklyn, New York, i roto i ta matou amuiraa, e e faaea na oia i ǒ matou ra.

E rave rahi Sabati, e poro na matou i te mahana taatoa. E faaî mâua i ta mâua mau pute i te buka e te tahi maa, e tuu na i te mau tamahine i roto i to matou Ford T, e e poro matou na te mataeinaa. E i te po, e haere matou i te Haapiiraa o Te Pare Tiairaa. Ua au roa ta mâua mau tamahine i te ohipa pororaa. I te matahiti 1931, tei Columbus, i Ohio, atoa vau, i to te Feia Haapii Bibilia fariiraa i to ratou iˈoa taa maitai ra, te mau Ite no Iehova.

Te aˈoraa o ta ˈu i hinaaro

Tau matahiti i muri iho, ua riri au ia Joseph F. Rutherford, o ˈna hoi te peretiteni o te Watch Tower Bible and Tract Society i taua tau ra. Ua manaˈo te hoê Ite bapetizo-apî-hia e aita i tano te ohipa ta Taeae Rutherford i rave i nia ia ˈna, aita oia i faaroo ia ˈna. Manaˈo atura vau e ua hape o Taeae Rutherford. Atira noa ˈtu, i te hoê Sabati, ua haere mai to ˈu tuahine ra o Mary e ta ˈna tane ra o Dan Pestrui, e farerei ia matou. I muri aˈe i te tamaaraa ahiahi, ua parau atura o Dan e: “E haere anaˈe e faaineine ia tatou no te haere i te putuputuraa.”

“Eita matou e haere faahou i te mau putuputuraa,” o ta ˈu ïa i parau. “Ua riri matou ia Taeae Rutherford.”

Ua tuu atura o Dan i to ˈna rima i muri i to ˈna tua, e ua hahaere noa oia, e na ô mai nei e: “Ua ite anei oe o vai o Taeae Rutherford i to oe bapetizoraahia?”

“Aita,” o ta ˈu ïa i pahono. “Ua ite hoi oe e ua bapetizohia vau i Rumania.”

“No te aha oe i bapetizo ai?” o ta ˈna ïa i ani mai.

“No te mea ua haapii au e o Iehova te Atua mau, e ua hinaaro vau e pûpû i to ˈu oraraa no te tavini ia ˈna,” o ta ˈu ïa i pahono atu.

“Eiaha roa oe e haamoe i te reira!” o ta ˈna ïa i pahono mai. “E mai te peu e e faarue o Taeae Rutherford i te parau mau, e faarue atoa anei oe?”

“Eita roa ˈtu ïa!” o ta ˈu ïa i parau. Ua haaferuri te reira ia ˈu, e ua na ô atura vau e: “E faaineine anaˈe tatou pauroa no te putuputuraa.” E aita matou i faaea faahou mai reira mai. Auê au i te mauruuru ia Iehova, no te aˈoraa here a to ˈu taeae hoovai!

Te imiraa i te ravea i te tau Toparaa i te pae faanavairaa faufaa

I te tau Toparaa i te pae faanavairaa faufaa, i te mau matahiti 1930, e mea fifi mau â te oraraa. I te hoê mahana, i to George taeraa mai i te fare mai ta ˈna ohipa mai, ua peapea roa oia, e ua faaite mai oia e ua tihatihia oia i ta ˈna ohipa i te fare hamaniraa uaua. Ua na ô atura vau e: “Eiaha e haapeapea, e Metua taoˈa rahi to tatou i nia i te raˈi, e eita oia e faarue ia tatou.”

I taua noa mahana ra, ua farerei o George i te hoê hoa e afata rahi ta ˈna e champignon to roto. I to George iteraa e nohea roa to to ˈna hoa ohiraa i te reira, ua hoˈi mai oia i te fare e e rave rahi champignon. I muri iho, ua rave oia i ta matou e toru dala Marite hopea no te hoo mai i te mau afata nainai. “Mea nafea oe i nehenehe ai e na reira,” o ta ˈu ïa i ui atu, “e mau tamahine iti ta tâua e hinaaro ra i te û?”

“Eiaha e haapeapea,” o ta ˈna ïa i pahono, “e rave noa oe mai ta ˈu e parau.” Tau hebedoma i muri iho, e piha hamaniraa nainai tei to matou fare, no te horoi e no te puohu i te mau champignon. Ua hoo matou i te reira i te mau fare tamaaraa mâ roa, e ua noaa mai ta matou e 30 tae atu i te 40 dala Marite i te mahana, e moni rahi ïa te reira na matou i tera ra tau. Ua parau mai te taata faaapu, o tei faatia ia matou ia ohi i te mau champignon i roto i ta ˈna aua puaatoro, e a 25 matahiti i teie nei to ˈna faaearaa i reira, e aitâ ïa oia i ite aˈenei i teie rahiraa champignon. Aita i maoro, ua tihepu faahou te fare hamaniraa uaua ia George.

Te tapearaa i to matou faaroo

I te matahiti 1943, ua haere matou i Los Angeles, i Kalifonia, e ua noho matou e maha matahiti te maoro i Elsinore. Ua iriti matou i te hoê fare toa i reira, e na to matou utuafare taatoa e haapao te tahi i muri iho i te tahi. I taua tau ra, e oire iti noa o Elsinore e tau 2 000 taata to reira, e ua tia ia matou ia tere e 30 kilometera te atea no te haere i te tahi atu oire no ta matou mau putuputuraa kerisetiano. Auê au i te oaoa e, i to ˈu iteraa i te hoê amuiraa iti i te haamauraahia i Elsinore i te matahiti 1950! I teie nei, 13 amuiraa i taua noa vahi ra.

I te matahiti 1950, ua noaa ta ta mâua tamahine ra o Goldie Elizabeth (o tei matauhia e te rahiraa i teie nei, o Beth) parau tuite i te Haapiiraa Bibilia no Gileada a te Taiete Watchtower, i South Lansing, i New York, e ua tonohia oia ei mitionare i Venezuela. I te matahiti 1955, ua oaoa ta mâua tamahine hopea ra o Irene i te aniraahia i ta ˈna tane ia riro ei tavini ratere i roto i te tuhaa haaati. E i te matahiti 1961, i muri aˈe i to raua haereraa i te Haapiiraa o te Taviniraa o te Basileia i South Lansing, i New York, ua tonohia raua i Tailane. I te tahi mau taime, ua moemoe roa vau i ta ˈu mau tamahine e ua taˈi au, tera râ, ua manaˈo vau i muri iho e, ‘O te reira hoi ta ˈu i hinaaro e ia rave ratou.’ Ua rave au i ta ˈu pute buka e e haere au i te pororaa. Ia hoˈi mai au, ua oaoa noa vau.

I te matahiti 1966, ua mau taue te roro o ta ˈu tane here ra o George. Na Beth atoa i haapao ia ˈna, o tei hoˈi mai Venezuela mai no te tahi mau maˈi. Ua pohe o George i te matahiti i muri iho, e ua tamahanahanahia vau i te mea e ua tapea noa oia i to ˈna haapao maitai ia Iehova, e ua noaa ia ˈna ta ˈna haamauruururaa i nia i te raˈi. I muri iho, ua haere o Beth i Paniora no te tavini i te vahi e hinaaro-rahi-hia ra te feia poro i te Basileia. Ua tupuhia ta ˈu tamahine matahiapo, o Esther, i te mariri ai taata, e ua pohe oia i te matahiti 1977, e i te matahiti 1984, ua pohe o Anne i te maˈi leucémie. Ua riro na raua ei mau tavini haapao maitai a Iehova i to raua oraraa taatoa.

I te tau a pohe ai o Anne, ua hoˈi mai o Beth raua o Irene mai ta raua tuhaa pororaa i te fenua ê mai. Ua haapao atoa raua i to raua nau tuahine, e ua oto roa matou pauroa. I muri iho, ua parau atura vau i ta ˈu nau tamahine e: “Ua navai tera! Ua tamahanahana tatou ia vetahi ê na roto i te mau parau tǎpǔ faufaa roa a te Bibilia. I teie nei, e tia ia tatou ia vaiiho e ia tamahanahanahia tatou. Te hinaaro ra o Satani e faaere ia tatou i to tatou oaoa i roto i te taviniraa ia Iehova, eita râ ta tatou e nehenehe e faatia i to ˈna hinaaro.”

To matou utuafare haapao maitai i Rumania

Ua reva ˈtura mâua to ˈu tuahine ra o Mary, te hoê tere o te ore hoi e moehia, no te farerei i to mâua mau fetii i Rumania i te matahiti 1970. Ua pohe te hoê o to mâua mau tuahine, ua nehenehe râ mâua e haere e farerei i to mâua taeae ra o John e to mâua tuahine ra o Lodovica, o tei faaea noa i te oire iti no Ortelec. Na mua ˈˈe i to mâua tere, ua pohe o Papa raua o Mama, ma te tapea noa i to raua haapao maitai ia Iehova. E rave rahi tei parau mai e ua riro na o Papa ei pou i roto i te amuiraa. E mau Ite atoa i teie nei te tahi o ta ˈna mau hina i Rumania. Ua haere atoa mâua e farerei e rave rahi fetii i te paeau o ta ˈu tane, o tei mau papu i roto i te parau mau a te Bibilia.

I te matahiti 1970, to raro aˈe o Rumania i te faatereraa Communiste haavî a Nicolae Ceauşescu, e ua hamani-ino-uˈana-hia te mau Ite no Iehova. E rave rahi matahiti to Flore, te tamaiti a to ˈu taeae ra o John, e to te tahi atu o to ˈu mau fetii, tapearaahia i roto i te mau aua haavîraa, no to ratou faaroo kerisetiano, e te tamaiti fetii atoa a ta ˈu tane, o Gábor Romocean. E ere i te mea maere e, i to mâua aniraahia ia afai i te mau rata i te pu a te mau Ite no Iehova i New York, ua parau mai to mâua mau taeae no Rumania e e haapeapea noa ratou e tae noa ˈtu i te taime e ite ai ratou e ua faarue mai mâua i te fenua ma te fifi ore!

I to mâua iteraa e ua hope ta mâua mau parau faatia, ua haere mâua i te piha ohipa a te hau i Ortelec. I te hoê ïa Mahana pae avatea, hoê anaˈe taata toroa e rave ra i te ohipa. I to ˈna iteraa e o vai ma ta mâua i haere na e farerei, e ua tapeahia na ta mâua tamaiti fetii i roto i te hoê aua haavîraa, ua na ô mai oia e: “E mama ma, a faarue oioi mai i te fenua!”

“Aita hoi e pereoo auahi i teie mahana,” o ta to ˈu tuahine ïa i pahono atu.

“Aita e peapea,” o ta ˈna ïa i parau ru mai. “A rave i te hoê pereoo mataeinaa. Te hoê pereoo auahi. Te hoê pereoo tarahu. A haere na raro. A reva oioi râ!”

A haamata ˈi mâua i te haere, ua tuô-faahou-hia mai mâua, e ua parauhia mai e te tere maira te hoê pereoo auahi faehau manaˈo-ore-hia, e e tapae mai oia i te hora 6 i te ahiahi. E tauturu mau â te reira! I nia i te pereoo auahi matauhia, e hiˈopoa-noa-hia ta mâua mau papie, i te mea râ hoi e te tie ra teie pereoo auahi i te mau faehau, e o mâua anaˈe te mau vahine tivila i nia iho, aita te hoê taata i hiˈopoa i ta mâua buka ratere. Ua manaˈo paha ratou e e mama ruau mâua no te tahi mau ofitie.

Ua tapae matou i Timisoara i te poipoi aˈe, e na roto i te tauturu a te hoê hoa o te hoê fetii, ua noaa mai ta mâua mau parau faatia. I te mahana i muri iho, ua faarue mai mâua i te fenua. E rave rahi mea maitatai e o te ore e moehia, ta mâua i haamanaˈo i to mâua hoˈiraa i te fare, no nia i to tatou mau taeae e mau tuahine kerisetiano taiva ore i Rumania.

Tau matahiti i muri aˈe i to mâua haereraa i Rumania, ua faarooroo mâua maa vahi iti parau no nia i te ohipa pororaa i muri mai i te Paruru Auri. Tera râ, ua tiaturi papu mâua e e tapea to tatou mau taeae e mau tuahine kerisetiano i to ratou taiva ore i to tatou Atua—noa ˈtu eaha te huru tupuraa. E papu maitai e ua na reira ratou! Auê te oaoa e i te faarooraa e ua fariihia te mau Ite no Iehova i mua i te ture, ei faanahonahoraa faaroo i Rumania i te avaˈe Eperera 1990! I te tau veavea i muri iho, ua oaoa roa matou i te mau tabula no nia i te mau tairururaa i faatupuhia i Rumania. Inaha, hau atu i te 34 000 taata tei haere i roto e vau oire, e e 2 260 taata tei bapetizohia! I teie nei, hau atu i te 35 000 taata e apiti nei i roto i te ohipa pororaa i Rumania, e i te matahiti i mairi aˈenei, e 86 034 taata tei haere i te oroa Haamanaˈoraa i te poheraa o te Mesia.

Mea faufaa noâ te parau mau no ˈu

Tau matahiti te maoro, aita vau i rave faahou i te mau taoˈa taipe i te oroa Haamanaˈoraa. Ua hiˈo vau i te mau taeae aravihi roa o tei ore hoi i rave i te mau taoˈa taipe, e ua feruri atura vau e: ‘No te aha o Iehova e horoa mai ai ia ˈu i te haamaitairaa taa ê e riro ei vahine aiˈa apiti e ta ˈna Tamaiti i nia i te raˈi, area vetahi ê ra, e feia orero aravihi ïa?’ I to ˈu râ oreraa e rave faahou i te mau taoˈa taipe, ua peapea roa vau. E au ra e te patoi ra vau i te tahi mea. I muri aˈe e rave rahi tuatapaparaa e te taparuraa na roto i te pure, ua rave faahou vau i te mau taoˈa taipe. Ua ite faahou vau i te hau e te oaoa, e aita roa ˈtu i morohi.

Noa ˈtu e ua mohimohi roa to ˈu mata no te taio, te faaroo noa nei au i te mau mahana atoa i te mau ripene haruharuhia o te Bibilia e o te mau vea o Te Pare Tiairaa e te A ara mai na! Te poro noa atoa nei au. E opere noa na vau i rotopu e 60 e e 100 vea i te avaˈe, tera râ, i roto i ta matou ohipa opereraa taa ê i te vea A ara mai na! i te avaˈe Eperera i te matahiti i mairi aˈenei, ua opere au e 323 vea. Maoti te tauturu a ta ˈu nau tamahine, te apiti atoa nei au i roto i te Haapiiraa o te Taviniraa Teotaratia. Te oaoa nei au i to ˈu nehenehe-noa-raa e faaitoito ia vetahi ê. Fatata pauroa te taata i roto i te Piha no te Basileia e pii ia ˈu Mama.

Ia haamanaˈo vau i na matahiti taviniraa pûpûhia no Iehova fatata e 79 te maoro, te haamauruuru nei au ia ˈna i te mau mahana atoa, no to ˈna faatiaraa ia ˈu ia ite i ta ˈna parau mau faufaa roa, e ia faaohipa i to ˈu oraraa i roto i ta ˈna taviniraa. Te mauruuru rahi atoa nei au e ua nehenehe au e ite i roto i to ˈu oraraa i te tupuraa o te mau parau tohu faahiahia roa a te Bibilia, o tei tohu e e haaputuputuhia te feia mai te mamoe ra a te Atua i teie anotau hopea.—Isaia 60:22; Zekaria 8:23.

[Hohoˈa i te api 23]

To ˈu tuahine ra o Mary e o Papa e tia noa ra, e o vau, o George, e ta mâua nau tamahine ra o Esther e o Anne

[Hohoˈa i te api 24]

E ta ˈu nau tamahine ra o Beth e o Irene, e te tane a Irene e ta raua nau tamaroa e piti, o te tavini paatoa nei ia Iehova ma te haapao maitai

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono