E tono anei outou i ta outou tamarii i te hoê fare haapiiraa i reira oia e noho ai?
A FERURI na e te faaea ra outou i roto i te hoê oire iti o te hoê fenua ravai ore. E mau tamarii ta outou i te fare haapiiraa tuatahi, tera râ, ia naeahia to ratou 12 matahiti, e haere atu ïa ratou i te fare haapiiraa tuarua. I to outou vahi, ua î roa te mau fare haapiiraa tuarua i te tamarii haapii, aita i navai te mau tauihaa haapiiraa, e aita atoa te mau orometua haapii aravihi i rahi. I te tahi mau taime, e tupu te mau faaearaa ohipa e e opanihia te mau fare haapiiraa e mau hebedoma e e mau avaˈe atu te maoro.
E horoa mai te hoê taata i te hoê vea iti nehenehe roa, e faaiteite ra no nia i te hoê fare haapiiraa i te oire, i reira atoa te mau tamarii haapii e noho ai. Te vai ra te mau hohoˈa o te mau tamarii haapii oaoa, e mea faanehenehe maitai ratou, e haapii ra i roto i te mau piha haapiiraa tei fanaˈo i te mau tauihaa atoa, te mau piha maimiraa, e te mau piha vairaa buka. Te patapata ra te mau tamarii haapii i nia i te mau matini roro uira, e te faafaaea ra ratou i roto i te mau piha taotoraa mâ maitai e te nehenehe. Te na ô ra teie vea iti e, hoê o te mau fa a teie fare haapiiraa, o te tautururaa ïa i te mau tamarii haapii “ia noaa i te faito haapiiraa teitei roa ˈˈe e naeahia ia ratou.” E i muri iho, te na ôhia ra e: “Te titauhia nei i te mau tamarii haapii atoa ia faaite i te haerea maitai, mai tei titau-atoa-hia i roto i te hoê utuafare fetii e haafaufaa ra i te haerea tura, te mau peu maitatai, te faatura i te mau metua e i te mau taata paari, te autahoêraa, te fariiraa i to vetahi ê ra huru, te maitai, te haerea tia e te taiva ore.”
Te faahitihia ra te parau o te hoê taurearea mata ataata: “Ua horoa mai to ˈu mau metua i te hoê haamauruururaa faahiahia roa oia hoi, te haereraa i te fare haapiiraa maitai roa ˈˈe.” Te na ô ra te hoê tamahine e: “Mea anaanatae roa te haapiiraa e mea au roa atoa. I ǒ nei, e mea ohie roa ia haapii.” E tono anei outou i ta outou tamaiti aore ra ta outou tamahine i teie huru fare haapiiraa i reira oia e noho ai?
Te haapiiraa e te huru pae varua
Te hinaaro nei te mau metua atoa e tapitapi nei, e ia fanaˈo ta ratou mau tamarii i te hoê haamataraa maitai i roto i te oraraa, e ia naeahia te reira, e mea faufaa ïa te hoê haapiiraa papu e te aifaito. Mea pinepine, e riro te haapiiraa ei ravea e noaa mai ai te ohipa a muri aˈe, e e tauturu atoa te reira i te mau taurearea ia riro mai ei mau taata paari o te nehenehe e haapao ia ratou iho e i to ratou mau utuafare a muri aˈe.
‘Mai te peu e e horoa mai te hoê fare haapiiraa e nohoraa to reira, i te haapiiraa maitai e te tahi atoa aratairaa morare, no te aha ïa e ore ai e faaohipa i teie ravea?’ o ta outou paha e uiui ra. No te pahono i teie uiraa, e tia i te mau metua kerisetiano ia feruri na roto i te pure, i te hoê tuhaa faufaa roa—te maitairaa o ta ratou mau tamarii i te pae varua. Ua ani hoi o Iesu Mesia e: “Eaha ta te taata nei faufaa, ia roaa ia ˈna te taoˈa atoa o teie nei ao, ia ere oia i te ora?” (Mareko 8:36) Oia mau, aita roa ˈtu ïa e faufaa. Hou ratou e faaoti ai e tono i ta ratou mau tamarii i te hoê fare haapiiraa i reira ratou e noho ai, e tia i te mau metua kerisetiano ia feruri i te faahopearaa o teie faaotiraa, i nia i te tiaturiraa a ta ratou mau tamarii no te ora mure ore.
Te mana o te tahi atu mau tamarii haapii
Peneiaˈe e faito teitei roa to vetahi mau fare haapiiraa e nohoraa to reira. Tera râ, eaha ïa no nia i te haerea morare o te feia e haere nei, e peneiaˈe paha o te feia iho e faatere nei, i teie mau fare haapiiraa? No nia i te huru o te taata e ite-rahi-hia nei i teie “anotau hopea,” teie ta te aposetolo Paulo i papai: “E tupu te ati rahi i taua anotau hopea nei, ia ite mai oe. E riro te taata nei ei miimii, e nounou moni, e faaahaaha, e teoteo, e faaino, e faaroo ore i te metua, e mauruuru ore, e te viivii, e aroha ore, e tahemo parau au, e pari haavare noa, e haapao ore, e iria, e te au ore i te taata maitatai ra, e haavare, e mârô, e faateitei, e te hinaaro i te mau mea e navenave ai ra aore hinaaro i te Atua, e hohoˈa paieti hoi to ratou, o te puai râ o te reira ra, ua hunahia ïa ia ratou, e fariu ê oe i te reira.”—Timoteo 2, 3:1-5.
Te itehia nei teie toparaa i te pae morare e i te pae varua na te ao atoa nei, e ua riro atura ïa ei haafifiraa na te mau Ite no Iehova ia ora ratou ia au i te mau faaueraa tumu a te Bibilia. Te ite nei te mau tamarii e hoˈi mai nei i te fare i te mau mahana atoa e, noa ˈtu e ua taotiahia to ratou amuimuiraa ˈtu e te mau tamarii no teie nei ao, te tupu nei iho â te hoê mana ino i nia i to ratou huru pae varua. E nehenehe te arairaa i teie mana e riro ei aroraa mau no te mau tamarii Ite no Iehova, noa ˈtu te turu, te mau aˈoraa e te mau faaitoitoraa a to ratou mau metua i te mau mahana atoa.
Eaha ïa te huru o te mau tamarii e faarue nei i to ratou fare no te haere e noho i te hoê fare haapiiraa? Tei te atea ê ratou, ma te erehia i te turu tamau i te pae varua a to ratou mau metua here. I te mea e te ora nei ratou e to ratou mau hoa haapiiraa e 24 hora i nia i te 24, e faatupu te faaheporaa e pee i te tahi pueraa, i te hoê mana puai aˈe i nia i te feruriraa e te mafatu o te mau taurearea, ia faaauhia i te mau tamarii e noho nei i to ratou fare. Ua parau te hoê taurearea haapii e: “I te pae morare, te faaruru nei te hoê tamarii e noho i te fare haapiiraa, i te ati mai te poipoi mai â e tae atu i te po.”
Ua papai o Paulo e: “Eiaha e vare, e ino te parau maitai i te amuiraa iino ra.” (Korinetia 1, 15:33) Eiaha te mau metua kerisetiano e vare i te manaˈoraa e, eita ta ratou mau tamarii e roohia i te ati i te pae varua, ia amuimui tamau noa ratou e te feia o te ore e tavini nei i te Atua. I te roaraa o te tau, e riro te mau tamarii paieti i te ore e tâuˈa faahou i te mau faufaa kerisetiano, e i te erehia i te hiaai no te mau mea pae varua. I te tahi mau taime, e ite noa te mau metua i te reira, i muri aˈe roa i to te mau tamarii faarueraa i teie huru fare haapiiraa. I reira ra, e mea pinepine e ua maoro roa no te faatitiaifaro i te mau ohipa.
E tupuraa matauhia hoi tei farereihia e Clement. Te faatia ra oia e: “Na mua ˈˈe au i haere ai e noho i te fare haapiiraa, te vai ra te here no te parau mau i roto ia ˈu, e ua haere na vau e poro e te mau taeae. Mea au iho â râ na ˈu te tahoêraa ˈtu i roto i ta matou haapiiraa Bibilia utuafare, e i roto atoa i te Haapiiraa Buka a te Amuiraa. Teie râ, i to ˈu haereraa ˈtu i teie fare haapiiraa i te 14raa o to ˈu matahiti, ua faarue roa ˈtura vau i te parau mau. I roto i na matahiti e pae a noho ai au i te fare haapiiraa, aita vau i haere aˈe i te mau putuputuraa. Na roto i te mau amuimuiraa iino, ua rave atura vau i te mau peu mai te raau taero, te puhipuhiraa i te avaava, e te inu-hua-raa i te ava.”
Te mana o te mau orometua haapii
I roto i te mau fare haapiiraa atoa, e nehenehe e itehia te mau orometua haapii haerea tia ore, o te faaohipa ino nei i to ratou mana. Mea haavî e mea ino atoa te tahi, area vetahi ra, te faahepo nei ratou i ta ratou mau taurearea haapii i te pae taatiraa. I roto i te mau fare haapiiraa e nohoraa to reira, e mea pinepine aita te mau ohipa a teie mau orometua haapii e faaitehia nei.
Teie râ, te tutava nei iho â te rahiraa o te mau orometua haapii i te haapii i te mau tamarii ia riro mai ei mau melo hotu o te totaiete, ia faaau atu i te ao e haaati ra ia ratou, ia pee atu ia ˈna. Teie râ hoi te tahi atu fifi no te mau tamarii Ite no Iehova. Eita hoi te mau faufaa a teie nei ao e tuea noa e te mau faaueraa tumu kerisetiano. Te faaitoito nei te mau orometua haapii i te mau tamarii ia faaau atu i teie nei ao, area o Iesu ra, ua parau oia e, “e ere [ta ˈna mau pǐpǐ] i to teie nei ao.”—Ioane 17:16.
Eaha ˈtura mai te peu e e fa mai te tahi mau fifi, ia pee anaˈe te mau tamarii i te mau faaueraa tumu a te Bibilia? Mai te peu e te haere ra te mau tamarii i te hoê fare haapiiraa o to ratou vahi, e te noho ra ratou i te fare, e nehenehe ratou e aparau e to ratou mau metua no nia i teie mau fifi. I to ratou aˈe pae, e nehenehe te mau metua e aratai i ta ratou mau tamarii e peneiaˈe e paraparau atoa ˈtu i te orometua haapii. Mea na reira ïa te mau fifi e te mau tuea-ore-raa te manaˈo e faatitiaifaro-oioi-hia ˈi.
E ere râ hoê â huru i te mau fare haapiiraa i reira te tamarii haapii e noho ai. Tei raro aˈe noa te mau tamarii i te mana o ta ratou mau orometua haapii. Ia pee te mau tamarii i te mau faaueraa tumu kerisetiano, e na reira ratou ma te ore e turuhia mai e to ratou mau metua i te mau mahana atoa. I te tahi mau taime, te manuïa nei te mau tamarii i te tapea i to ratou haapao maitai i te Atua i roto i teie mau huru tupuraa. I te rahiraa râ o te taime, aita ïa. Mea pinepine aˈe hoi te hoê tamarii i te fati i mua i te hinaaro o te hoê orometua haapii.
Hahaereraa taotiahia
Taa ê atu i te mau fare haapiiraa tuatoru, i reira e faatiahia te mau taurearea ia hahaere mai ta ratou e hinaaro, te taotia nei te mau fare haapiiraa e nohoraa to reira, i te mau hahaereraa a te mau tamarii. E rave rahi o teie mau fare haapiiraa o te opani nei i te mau tamarii haapii, ia faarue i te aua o te fare haapiiraa maoti râ i te Sabati anaˈe, e i te tahi mau taime, te opani atoa nei vetahi i te reira. Te na ô ra te hoê tamahine 11 matahiti o Eru te iˈoa, e noho ra i te fare haapiiraa e: “Aita roa ˈtu te mau faatere fare haapiiraa e faatia nei ia matou ia haere i te mau putuputuraa, aita atoa ïa i roto i te taviniraa. I te fare haapiiraa iho, ua faanahohia te pureraa na te mau Katolika e te mau Mahometa anaˈe. E tia i te taurearea haapii tataitahi ia maiti i rotopu i teie na faaroo e piti, ahiri eita, e faaruru oia i te patoiraa a te mau orometua haapii e a te mau taurearea atoa. Te faahepo-atoa-hia nei te mau taurearea ia himene i te himene aiˈa e te mau himene pureraa.”
Ia tono anaˈe te mau metua i ta ratou mau tamarii i roto i teie huru fare haapiiraa, eaha ïa te manaˈo o ta ratou e haaputapû ra i roto i ta ratou mau tamarii? Oia ïa, e mea faufaa aˈe te haapiiraa a teie nei ao i te haaputuputuraa no te haamoriraa e te apitiraa i roto i te ohipa faariroraa i te taata ei pǐpǐ—e mea faufaa roa ˈtu â ïa i te taiva-ore-raa i te Atua.—Mataio 24:14; 28:19, 20; Korinetia 2, 6:14-18; Hebera 10:24, 25.
I roto i te tahi mau fare haapiiraa e nohoraa to reira, te imi nei te mau taurearea Ite no Iehova, i te ravea no te haapii amui i te Bibilia, e mea pinepine râ e mea fifi atoa te reira. Teie ta te hoê potii 16 matahiti, o Blessing te iˈoa, e parau ra no nia i te fare haapiiraa i reira oia e noho ai: “I te mau mahana atoa, e haaputuputu te feia e pii nei ia ratou e Kerisetiano, no te pure. E tamata matou te mau Ite, i te taparuparu ia ratou ia nehenehe atoa matou e rave i ta matou haapiiraa, e pahono mai râ te mau taurearea haapii paari aˈe e, aita ta matou faaroo i faatiahia. I reira, e tamata ratou i te faahepo ia matou ia pure na muri iho ia ratou. E ia patoi anaˈe matou, e faautua mai ratou ia matou. Ia tiaoro anaˈe matou i te mau orometua haapii, e mea ino roa ˈtu ïa. E pii mai ratou ia matou i te tahi mau iˈoa faaooo, e e faaue ratou i te mau taurearea haapii paari aˈe ia faautua ia matou.”
Te faaiteraa e mea taa ê oia
Ia faaite papu anaˈe te mau tamarii e noho i te fare haapiiraa e e Ite no Iehova ratou, e nehenehe te reira e tauturu ia ratou. E faatia paha te mau faatere fare haapiiraa ia ore ratou e apiti atu i roto i te mau ohipa faaroo hape i faahepohia, e patoi nei i te faaroo a te mau Ite no Iehova. E faaea paha te tahi atu mau taurearea haapii i te tamata i te faaô mai ia ratou i roto i te mau ohipa e te mau aparauraa tia ore. E roaa paha te mau ravea no te poro atu i te mau taurearea e te mau orometua haapii. Hau atu, eita te mau taurearea e pee nei i te mau faaueraa tumu kerisetiano, e parihia i te ohipa ino, e i te tahi mau taime, e faatura atoa mai te mau orometua haapii e te tahi atu mau taurearea ia ratou.
E ere râ mai te reira i te mau taime atoa. Ia faaite oia e mea taa ê oia, e pinepine te hoê taurearea i te hamani-ino-hia e i te faaooohia na te mau taurearea e te mau orometua haapii atoa. Te na ô ra o Yinka, te hoê tamaroa 15 matahiti, e haere ra i te hoê fare haapiiraa e nohoraa to reira, e: “I te fare haapiiraa, ia itehia e e Ite no Iehova oe, o oe atura ïa te fa. I te mea e ua ite ratou i to tatou tiaraa i te pae varua e i te pae morare, e imi ratou i te mau ravea atoa no te faatopa ia oe.”
E hopoia na te mau metua
Eita iho â e nehenehe e na te hoê orometua haapii, te hoê fare haapiiraa, aore ra te hoê fare haapiiraa tuatoru, e amo i te hopoia e haapii i te mau tamarii ia riro mai ratou ei mau tavini pûpûhia na Iehova. E ere hoi i te ohipa aore ra i te hopoia na ratou. Te aˈo nei te Parau a te Atua e, na te mau metua iho e haapao i te mau hinaaro o ta ratou mau tamarii i te pae varua. Ua papai o Paulo e: “O outou hoi, e te feia metua ra, eiaha e faaooo atu i ta outou tamarii ia riri, e haapii râ ia ratou e ia paari ma te aˈo [“e te faatitiaifaroraa a Iehova i te pae feruriraa,” MN] ra.” (Ephesia 6:4) Nafea te mau metua ia faaohipa i teie aˈoraa a te Atua ra, mai te peu e tei te atea ê ta ratou mau tamarii, te noho ra i roto i te hoê fare haapiiraa i reira e taotiahia te mau farereiraa fetii i te hoê aore ra e piti taime i te avaˈe?
Mea taa ê te mau huru tupuraa, tera râ, te tutava nei te mau metua kerisetiano i te pee i teie parau i faauruahia mai: “O te taata hoi aore i hamani maitai i to ˈna ihora, e rahi atu â i to ˈna ihora utuafare, ua faarue ïa oia i te [faaroo], e e rahi atu ïa to ˈna ino i to te taata [faaroo] ore ra.”—Timoteo 1, 5:8; MN.
Eaha ˈtu ïa te ravea?
Eaha ta te mau metua e rave mai te peu e e piti anaˈe ravea—te hoê fare haapiiraa i reira ta ratou tamarii e noho ai, aore ra te hoê fare haapiiraa ravai ore i to ratou vahi? Ua rave vetahi mau metua tei farerei i teie huru tupuraa, i te mau faanahoraa ia haerehia mai ta ratou mau tamarii e haapii i te fare, ei apitiraa i ta ratou i haapii mai i te fare haapiiraa o to ratou vahi. Te faataa nei vetahi atu mau metua i te taime no te haapii ratou iho i ta ratou mau tamarii.
I te tahi mau taime, e arai te mau metua i te fifi ia tabula atea ratou, hou te taime ta ratou mau tamarii e naeahia ˈi i te faito matahiti e ô atu ai i roto i te fare haapiiraa tuarua. Mai te peu e mea nainai â ta outou mau tamarii aore ra te opua ra outou e fanau i te tamarii, a hiˈo na mua mai te peu e te vai ra te hoê fare haapiiraa tuarua maitai i to outou vahi. Mai te peu e aita ra, peneiaˈe e nehenehe ta outou e haere atu e faaea i pihai iho i te tahi.
Ua ite maitai te mau metua e, e titauhia te aravihi, te faaoromai, e te taime rahi, no te haapii i te hoê tamarii ia here ia Iehova. Mai te peu e mea fifi ia rave i te reira ia noho anaˈe te tamarii i te fare, eaha ˈtu ïa mai te peu e te faaea ra te tamarii i te atea ê! I te mea e ua taaihia e te ora mure ore o te hoê tamarii, e tia i te mau metua ia faaoti ma te manaˈo papu e na roto i te pure, e mea hoona mau anei ia tuu atu i ta ratou tamarii i roto i te rima o te hoê fare haapiiraa e nohoraa to reira. Auê te maamaa e, ia faatusia i te mau faufaa pae varua a te hoê tamarii, no te mau maitai o te ite e noaa mai i te hoê fare haapiiraa i reira te tamarii e noho ai! E nehenehe ïa e faaauhia i te hororaa ˈtu i roto i te hoê fare e ura ra, no te tii i te hoê taoˈa iti faufaa ore—a pohe atu ai i roto i te auahi.
Te na ô ra te Parau a te Atua e: “E ite te taata haapao i te ino, e ua ape ihora; te haere noa ra râ te ite ore e pohe atura.” (Maseli 22:3) Mea hau aˈe ia arai i te hoê tupuraa ino na mua ˈˈe, i te faatitiaifaro atu a muri aˈe. E tano ia feruri i te reira, ia uiui anaˈe outou e, ‘E tono anei au i ta ˈu tamarii i te hoê fare haapiiraa i reira oia e noho ai?’
[Tumu parau tarenihia i te api 28]
Te manaˈo o te mau taurearea Ite no nia i te fare haapiiraa e nohoraa to reira
“I te fare haapiiraa i reira te tamarii e noho ai, ua tâpûhia te mau tamarii Ite i te amuimuiraa pae varua. E vahi atâta mau teie tei î i te mau faaheporaa puai ia rave i te ino.”—Rotimi, o tei noho i te fare haapiiraa, mai te 11raa e tae atu i te 14raa o to ˈna matahiti.
“E mea fifi roa ia haere i te mau putuputuraa kerisetiano. E nehenehe noa ta ˈu e haere i te Sabati, e no te na reira, e tia ia ˈu ia tapuni ia tiai anaˈe te mau tamarii haapii no te haere i te pureraa. Aita vau i oaoa, no te mea, i to ˈu fare, ua matau vau i te haere i te mau putuputuraa atoa a te amuiraa, e e haere na vau i roto i te taviniraa i te Mahana maa e i te Sabati. Aita te fare haapiiraa i riro ei faaitoitoraa no ˈu. Ua pau rahi au.”—Esther, o tei taparahi-pinepine-hia na te mau orometua haapii no te mea aita oia i amui atu i roto i te mau oroa pureraa a te fare haapiiraa.
“E ere i te mea ohie ia poro atu i te mau hoa haapiiraa i te fare haapiiraa i reira oe e noho ai. E ere i te mea ohie ia faaite e mea taa ê oe. Ua hinaaro hoi au e pee i te tahi pueraa. Peneiaˈe e noaa mai to ˈu itoito ahiri e ua nehenehe au e haere i te mau putuputuraa e i roto i te pororaa. Ua nehenehe noa râ vau e haere i te taime faafaaearaa, e toru noa ïa taime i te matahiti. Mai te peu e e mori ta oe, eita râ e titohia i te hinu, e mohimohi ïa te mori. Hoê â huru i te fare haapiiraa.”—Lara, o tei noho i te fare haapiiraa, mai te 11raa e tae atu i te 16raa o to ˈna matahiti.
“Ua faarue au i teie nei i te fare haapiiraa o ta ˈu i noho na, e te oaoa nei au no te mea e nehenehe ta ˈu e haere i te mau putuputuraa atoa, e haere i roto i te taviniraa, e e fanaˈo i te irava mahana e to ˈu nei utuafare. Noa ˈtu e te vai ra te tahi mau vahi maitatai i te nohoraa i te fare haapiiraa, aita ˈtu mea faufaa aˈe maoti râ to ˈu mau taairaa e o Iehova.”—Naomi, o tei turai i to ˈna papa ia faahaere ia ˈna i rapae i te fare haapiiraa o ta ˈna i noho na.