Ia imi to mafatu i te ite maite
“O Iehova hoi tei horoa mai i te paari, e no roto i to ˈna vaha te [ite] e te ite [maite].”—MASELI 2:6; MN.
1. Nafea to tatou mafatu ia imi i te ite maite?
O IEHOVA to tatou Orometua Rahi. (Isaia 30:20, 21) Eaha râ te tia ia tatou ia rave, ia faufaahia tatou i ‘te ite iho o te Atua’ i faaitehia i roto i ta ˈna Parau? A tahi, e tia ‘ia imi to tatou mafatu i te ite maite’—oia hoi ia faatupu tatou i te hiaai hohonu ia noaa mai e ia faaite i teie nei huru. No reira, e tia ia tatou ia huri tia ˈtu i nia i te Atua inaha, ua parau te taata paari e: “O Iehova hoi tei horoa mai i te paari, e no roto i to ˈna vaha te [ite] e te ite [maite].” (Maseli 2:1-6; MN) Eaha mau na râ te ite, te paari, e te ite maite?
2. (a) Eaha te ite? (b) Nafea outou ia faataa mai i te paari? (c) Eaha te ite maite?
2 Te ite, o te haamatauraa ïa i te mau ohipa e itehia mai na roto i te tamatamataraa, te hiˈopoaraa, aore ra te tuatapaparaa. Te paari, o te faaohiparaa ïa i te ite. (Mataio 11:19) Ua faaite te Arii ra o Solomona i te paari i te taime a popore ai e piti vahine i te hoê â aiû, e ua faaohipa oia i to ˈna ite i te here o te hoê metua vahine no ta ˈna aiû, no te faaafaro i teie peapea. (Te mau arii 1, 3:16-28) Te ite maite, o “te hiˈopoa-maite-raa” ïa i te mau ohipa. O “te mana aore ra te ohiparaa o te feruriraa e itehia mai ai te taa-ê-raa i rotopu e piti mea.” (Webster’s Universal Dictionary) Mai te peu e e imi to tatou mafatu i te ite maite, e horoa mai ïa Iehova i te reira na roto i ta ˈna Tamaiti. (Timoteo 2, 2:1, 7) Nafea râ te ite maite ia ohipa i nia i te mau tuhaa taa ê o to tatou oraraa?
Te ite maite e ta tatou paraparauraa
3. Nafea outou ia faataa mai i te Maseli 11:12, 13, e eaha te auraa ia “erehia i te mafatu”?
3 E tauturu te ite maite ia tatou ia taa e “e taime to te mamû noa, e taime to te parau.” (Koheleta 3:7) E turai atoa teie huru ia tatou, ia haapao maitai i ta tatou mau parau. Te na ô ra te Maseli 11:12, 13 e: “Te taata [“erehia i te mafatu,” MN] ra e vahavaha oia i te taata-tupu; area te taata ite [“maite rahi,” MN] ra, e mamû noa ïa. E faaite haere â te taata hopoi parau ra i te parau moe; area te taata aau haavare ore ra, e huna ïa.” Oia mau, te tane aore ra te vahine o te vahavaha ia vetahi ê, ua “erehia [ïa oia] i te mafatu.” Ia au i te taata ihiparau ra o Wilhelm Gesenius, ua “erehia” taua taata ra “i te maramarama.” Ua erehia oia i te manaˈo hiˈopoa maitai, e te faaite ra te taˈo ra “mafatu” e, te erehia ra oia i te mau huru maitatai o te taata no roto ra. Ia afaifai te hoê taata faahua Kerisetiano i te parau e e tae roa oia i te pari haavare aore ra i te faaino, e tia ïa i te mau matahiapo ia faatitiaifaro i teie huru tupuraa tia ore i roto i te amuiraa.—Levitiko 19:16; Salamo 101:5; Korinetia 1, 5:11.
4. Eaha ta te mau Kerisetiano ite maite e te haapao maitai e rave nei no nia i te parau moe?
4 Taa ê atu i te feia “erehia i te mafatu ra,” e mamû noa te feia “ite maite rahi” ia tano anaˈe. Eita ratou e faaite i te parau moe. (Maseli 20:19) I te mea e ua ite ratou e e nehenehe te parau haapaoraa ore e faaino, e riro te feia ite maite ei feia “aau haavare ore.” Eita ratou e taiva i to ratou mau hoa faaroo, e eita ratou e faaite i te mau parau moe e nehenehe e faaino ia ratou. Ia faaroo anaˈe te mau Kerisetiano ite maite i te mau parau apî huna, noa ˈtu eaha te huru, no roto i te amuiraa, e tapea noa ïa ratou i te reira, e tae roa ˈtu i te taime e faaoti ai te faanahonahoraa a Iehova i te faaite i te reira, na roto i ta ˈna iho ravea faaiteraa.
Te ite maite e to tatou haerea
5. Nafea te feia “maamaa” ia faariro i te haerea haapaoraa ore, e no te aha?
5 E tauturu te mau maseli a te Bibilia ia tatou ia faaohipa i te ite maite e ia ape i te haerea tano ore. Ei hiˈoraa, te na ô ra te Maseli 10:23 e: “E mea navenave na te maamaa te rave i te [“haerea haapaoraa ore,” MN]; area te taata ite [“maite,” MN] ra, o te [“paari,” MN] ta ˈna.” Te feia e faariro nei i te haerea haapaoraa ore ei “mea navenave,” aita ïa ratou e ite ra i te ino o to ratou haerea, e aita atoa ratou e tâuˈa ra e e tia i te taata atoa ia amo i te hopoia i mua i te Atua. (Roma 14:12) Ua ruri ê roa te feruriraa o teie feia “maamaa,” e tae roa ˈtu i te manaˈoraa e, aita te Atua e ite ra i to ratou haerea ino. Na roto i ta ratou mau ohipa, te na ô nei ïa ratou e: “Aore e Atua!” (Salamo 14:1-3; Isaia 29:15, 16) I te mea e aita ratou e arataihia ra e te mau faaueraa tumu a te Atua, te erehia nei ratou i te ite maite e eita ta ratou e nehenehe e hiˈopoa maitai i te mau ohipa.—Maseli 28:5.
6. No te aha e e mea maamaa te haerea haapaoraa ore, e nafea tatou ia faariro i te reira mai te peu e ua noaa ia tatou te ite maite?
6 E taa i “te taata ite maite” e e ere te haerea haapaoraa ore i te “mea navenave,” i te ohipa hauti. Ua ite oia e e mea au ore roa na te Atua e, e nehenehe te reira e faaino roa i to tatou mau taairaa e o ˈna. E haerea maamaa teie, no te mea e faaere oia i te taata i to ratou faatura ia ratou iho, e faataa i te feia faaipoipo, e faaino i te feruriraa e i te tino atoa, e e aratai tia ˈtu i te pau i te pae varua. Ia imi ïa to tatou mafatu i te ite maite e tia ˈi, e ia haapae tatou i te mau haerea haapaoraa ore aore ra te mau peu morare tia ore atoa.—Maseli 5:1-23.
Te ite maite e to tatou huru feruriraa
7. Eaha vetahi mau faahopearaa iino o te riri i nia i te tino nei?
7 E tauturu atoa te imiraa to tatou mafatu i te ite maite ia tatou, ia haavî i to tatou huru feruriraa. Te na ô ra te Maseli 14:29 e: “O te ore e riri vave ra e ite [“maite,” MN] rahi to ˈna; o tei ru râ te aau ra, ua faateitei ïa i te parau maamaa.” Te hoê tumu no reira te hoê taata ite maite e tutava ˈi i te haapae i te riri mâha ore, no te mea ïa e e mea ino te riri no te tino nei. E nehenehe hoi oia e haamaraa i te neˈiraa toto e e faaino i te hutiraa aho. Ua faahiti te mau taote e, te riri e te hae, e mau horuhoruraa ïa e faaino nei aore ra e faatupu nei i te mau maˈi mai te aho pau, te mau maˈi o te iri, te mau fifi o te vairaa maa, e te mau aai.
8. E aratai te riri-vave-raa ia rave i te aha, nafea râ te ite maite ia tauturu ia tatou i roto i teie tuhaa?
8 E ere noa râ no te aperaa i te mau maˈi tatou e faaohipa ˈi i te ite maite e ‘e ore ai e riri vave.’ E nehenehe te riri-vave-raa e aratai ia tatou ia rave i te mau ohipa maamaa o ta tatou e tatarahapa i muri iho. Na te ite maite e haaferuri ia tatou i te ohipa e tupu, ia taora parau noa ˈtu tatou aore ra ia ohipa tatou ma te feruri ore, e e tapea oia ia tatou ia ‘faateitei i te maamaa’ na roto i te raveraa i te tahi ohipa au ore. E tauturu atoa râ te ite maite ia tatou ia papu e, e nehenehe te hae e faahape i to tatou feruriraa, e eita ˈtura tatou e nehenehe faahou e hiˈopoa maitai i te mau ohipa. E faataupupu te reira i to tatou raveraa i te hinaaro o te Atua e te oraraa ia au i te mau faaueraa tumu parau-tia a te Atua. Oia mau, e mea ino roa te hemaraa i te riri mâha ore i nia i te huru pae varua. Inaha, ua faahitihia “te iria” i rotopu i te mau ohipa hairiiri “o ta te tino e rave nei,” o te faaere ia tatou i te fanaˈoraa i te Basileia o te Atua. (Galatia 5:19-21) Ei mau Kerisetiano ite maite, e tia ïa ia tatou ‘ia ru i te faaroo, ia haere maine i te parau, ia haere maine i te riri.’—Iakobo 1:19.
9. Nafea te ite maite e te here autaeae ia tauturu ia tatou ia faatitiaifaro i te mau peapea?
9 Ia riri noa ˈtu tatou, na te ite maite e turai ia tatou ia mamû noa no te ape i te tatamaˈiraa. Te na ô ra te Maseli 17:27 e: “O tei ore e ru i te parau, ua noaa ia ˈna te ite; e te taata i noaa ia ˈna te ite [“maite,” MN] ra e aau maitai to ˈna.” E tauturu te ite maite e te here autaeae ia tatou, ia ite i te faufaaraa ia haavî i to tatou hinaaro ia taora i te parau haamauiui. Mai te peu e ua riri aˈena tatou, na te here e te haehaa e turai ia tatou ia haere atu e tatarahapa e ia faaafaro. E mai te peu râ e ua rave te hoê taata i te tahi hapa i nia ia tatou? E haere atu ïa tatou e aparau, o tatou e o ˈna anaˈe, ma te mǎrû e te haehaa e ma te tapao matamua e faatupu i te hau.—Mataio 5:23, 24; 18:15-17.
Te ite maite e to tatou utuafare fetii
10. Eaha te tuhaa a te paari e te ite maite i roto i te oraraa utuafare?
10 E tia i te mau melo utuafare ia faaite i te paari e te ite maite, no te mea na teie nau huru e patu i te hoê utuafare. Te na ô ra te Maseli 24:3, 4 e: “E patuhia te fare i te paari e oti atu: e e papu hoi taua fare ra i te ite [“maite,” MN]. E î hoi te mau piha atoa ra i te ite, i te mau taoˈa maitatai i hinaarohia ra.” Ua riro te paari e te ite maite mai te mau ofai paturaa maitatai roa ia manuïa te oraraa utuafare. E tauturu te ite maite i te mau metua kerisetiano ia huti mai i te mau manaˈo hohonu e te mau tapitapiraa mai roto mai i ta ratou mau tamarii. E nehenehe ta te hoê taata ite maite e tauaparau, e faaroo e e maramarama i te mau huru hohonu e te mau manaˈo o to ˈna hoa faaipoipo.—Maseli 20:5.
11. Nafea te hoê vahine faaipoipo ite maite ‘ia patu i to ˈna utuafare’?
11 Papu maitai, e mea faufaa roa te paari e te ite maite ia oaoa te oraraa utuafare. Ei hiˈoraa, te na ô ra te Maseli 14:1 e: “Te patu ra te vahine paari i to ˈna ra utuafare; area te maamaa ra, te rave ra tana rima e vavahi i raro.” E rohi te hoê vahine faaipoipo paari e te ite maite e auraro mau ra i ta ˈna tane, no te maitai o te utuafare e mea na reira oia ia patu i to ˈna fetii. Te tahi atu mea o te ‘patu i to ˈna utuafare,’ oia hoi ia faahiti noa oia i te parau maitai no nia i ta ˈna tane, mea na reira ïa vetahi ê e faatura mai ai i ta ˈna tane. E arue-atoa-hia te hoê vahine aravihi e te ite maite, o te faatupu i te mǎtaˈu faatura ia Iehova.—Maseli 12:4; 31:28, 30.
Te ite maite e to tatou aveiˈa i roto i te oraraa
12. Eaha te manaˈo o te feia “erehia i te mafatu” no nia i te maamaa, e no te aha?
12 E tauturu te ite maite ia tatou ia pee i te aveiˈa e tano i roto i ta tatou mau ohipa atoa. O ta te Maseli 15:21 ïa e faaite ra: “E mea oaoa te parau maamaa i te taata [“erehia i te mafatu,” MN] ra; area te taata i ite [“maite,” MN] ra e ore e piˈo to ˈna haerea.” Eaha te auraa o teie maseli? E oaoa te tane, te vahine e te taurearea neneva i te peu maamaa. ‘Te erehia ra ratou i te mafatu,’ oia hoi i te manaˈo maitai e turai ia ratou, e no to ratou ereraa i te paari ratou e oaoa ˈi i te haerea maamaa.
13. Eaha ta Solomona i ite maite no nia i te ata e te arearea?
13 Ua haapii te Arii ite maite no Iseraela ra o Solomona e, e mea faufaa ore te arearea. Ua faˈi oia e: “Ua parau ihora vau i to ˈu iho aau, Haere mai, e tamata na i te arearea e imi hoi i te navenave: e inaha, e mea faufaa ore atoa te reira. Ua parau atura vau i te ata, E mea maamaa ïa, e te arearea, Eaha ïa faufaa?” (Koheleta 2:1, 2) Ei taata ite maite, ua itea mai ia Solomona e eita te aau ieie e te ata anaˈe e faaoaoa, no te mea eita te reira e horoa mai i te oaoa mau o te vai maoro. E tauturu paha te ata ia tatou ia haamoe i to tatou mau fifi no te hoê taime, i muri iho râ, e faura faahou mai ma te ino roa ˈtu â. Ua tano ïa o Solomona i te parauraa e “e mea maamaa” te ata. No te aha? No te mea e haapouri te ata neneva i te manaˈo hiˈopoa maitai. E turai paha te reira ia tatou ia haafaufaa ore i te mau ohipa faufaa rahi. Eita e nehenehe e parau e e faufaahia tatou ia ata anaˈe tatou i te mau parau aore ra te mau hautiraa a te hoê taata faaarearea. Na te ite maite i te faufaaraa o te faaotiraa a Solomona no nia i te ata e te aau ieie, e tauturu ia tatou ia ape i te riroraa ei feia “hinaaro i te mau mea e navenave ai ra aore hinaaro i te Atua.”—Timoteo 2, 3:1, 4.
14. Nafea te taata i ite maite ra, “e ore e piˈo to ˈna haerea”?
14 Nafea te taata i ite maite ra, “e ore e piˈo to ˈna haerea”? E aratai te ite maite i te pae varua e te faaohiparaa i te mau faaueraa tumu a te Atua, i te taata na nia i te hoê aveiˈa tia e te afaro. Aita te huriraa a Byington i huna i te parau, i te na ôraa e: “E oaoa te taata aore e roro i te maamaa, area te taata maramarama ra, e afaro to ˈna haerea.” E faaafaro “te taata ite maite” i te eˈa no to ˈna avae e e ite oia i te taa-ê-raa i rotopu i te maitai e te ino, na roto i to ˈna faaohiparaa i te Parau a te Atua i roto i to ˈna oraraa.—Hebera 5:14; 12:12, 13.
A huri tamau noa i nia ia Iehova ia noaa mai te ite maite
15. Eaha ta tatou e haapii mai i roto i te Maseli 2:6-9?
15 No te pee i te hoê aveiˈa tia i roto i te oraraa, e tia ia tatou paatoa ia farii e e taata tia ore tatou, e ia huri i nia ia Iehova ia noaa mai te ite maite i te pae varua. Te na ô ra te Maseli 2:6-9 e: “O Iehova hoi tei horoa mai i te paari; e no roto i to ˈna vaha te [“ite,” MN] e te ite [“maite,” MN]. Te vaiiho ra oia i te [“paari aravihi,” MN] no te feia parau-tia; e o te paruru hoi oia no te feia haerea tia ra. O tei haapao i te mau eˈa e au ai ra; te tiai ra hoi oia i te haerea o to ˈna ra feia moˈa. Ei reira oe e ite ai i te parau-tia, e te parau au, e te piˈo ore, e te mau eˈa maitatai atoa ra.”—A faaau e te Iakobo 4:6.
16. No te aha e ore te paari, te ite maite, aore ra te aˈoraa e patoi atu ia Iehova, e mau?
16 A farii ai tatou e no ǒ mai to tatou ora i te Atua, ma te haehaa, e imi anaˈe ia ite maite tatou i to ˈna hinaaro na roto i te heheu-hohonu-raa i ta ˈna Parau. Tei ia ˈna ra te paari taatoa, e mea faufaa ta ˈna mau aˈoraa i te mau taime atoa. (Isaia 40:13; Roma 11:34) Inaha, te mau aˈoraa atoa e patoi atu i ta ˈna ra, e mea faufaa ore ïa. Te na ô ra te Maseli 21:30 (MN) e: “E ore te paari, e ore te ite maite, e ore te aˈoraa e patoi atu ia Iehova, e mau.” (A faaau e te Maseli 19:21) Na te ite maite anaˈe i te pae varua, e noaa mai na roto i te haapiiraa i te Parau a te Atua apitihia mai e te mau papai i vauvauhia mai e “te tavini haapao maitai e te paari,” e tauturu ia tatou ia tapi i te aveiˈa e tano i roto i te oraraa nei. (Mataio 24:45-47) No reira, e aratai anaˈe i to tatou huru oraraa, ia au maite i te mau aˈoraa a Iehova, ma te ite e noa ˈtu e ia hiˈohia e mea maitai te hoê aˈoraa ê atu, eita te reira e mau i mua i ta ˈna Parau.
17. Eaha te nehenehe e tupu mai ia hape noa ˈtu te aˈoraa e horoahia?
17 Ua taa i te mau Kerisetiano ite maite e e tia i te mau aˈoraa o ta ratou e horoa ra, ia niu-papu-hia i nia i te Parau a te Atua, e e mea titauhia ia tuatapapa e ia feruri hohonu i nia i te Bibilia hou e pahono ai i te hoê uiraa. (Maseli 15:28) Ia hape noa ˈtu te pahonoraa i te mau uiraa faufaa roa, e ino rahi ïa te nehenehe e tupu mai. No reira, e tia i te mau matahiapo kerisetiano ia noaa i te ite maite i te pae varua e ia pure atoa no te ani i te aratairaa a Iehova, ia tutava anaˈe ratou i te tauturu i te mau hoa faaroo i te pae varua.
Ia rahi to tatou ite maite i te pae varua
18. Ia tupu noa ˈtu te tahi fifi i roto i te amuiraa, nafea te ite maite ia tauturu ia tatou, ia tapea i to tatou aifaitoraa i te pae varua?
18 No te faaoaoa ia Iehova, e tia ia noaa ia tatou “te ite [“maite,” MN] i te mau mea atoa nei.” (Timoteo 2, 2:7) Na te tuatapaparaa tuutuu ore i te Bibilia e te peeraa i te aratairaa a te varua e te faanahonahoraa a te Atua, e tauturu mai ia tatou ia ite maite e eaha ta tatou e rave ia faaruru anaˈe tatou i te mau huru tupuraa o te nehenehe e aratai ia tatou ia rave i te ohipa ino. A rave na i te hiˈoraa e, aita te tahi ohipa i roto i te amuiraa i faatitiaifarohia ia au i to tatou manaˈo. Na te ite maite i te pae varua e tauturu ia tatou ia ite e, aita e faufaa ia faaea i te amuimui atu i roto i te nunaa a Iehova e ia faaea atoa i te tavini i te Atua. A feruri i ta tatou faufaa taa ê e tavini ia Iehova, i te tiamâraa o ta tatou e fanaˈo nei i te pae varua, i te oaoa o ta tatou e huti mai nei na roto i ta tatou taviniraa ei feia poro i te Basileia. Na roto i te ite maite i te pae varua e noaa ˈi ia tatou te manaˈo e tano, e e papu ai ia tatou e ua pûpûhia tatou no te Atua, e e tia ia tatou ia poihere i to tatou mau taairaa e o ˈna, noa ˈtu eaha ta vetahi ê ohipa e rave. Mai te peu e aita ta tatou e ravea i te pae teotaratia no te faatitiaifaro i te hoê fifi, e tia ïa ia tatou ia faaoromai i te tiairaa e na Iehova e faaafaro i te huru tupuraa. Taa ê atu i te faaea e i te taiâ, “e tiaturi [tatou] i te Atua.”—Salamo 42:5, 11.
19. (a) Eaha te manaˈo tumu o te pure a Paulo i to Philipi? (b) Nafea te ite maite ia tauturu ia tatou, ia ore tatou e maramarama maitai i te hoê mea?
19 E tauturu te ite maite i te pae varua ia tatou, ia tapea i to tatou taiva ore i te Atua e i ta ˈna nunaa. Ua parau atu o Paulo i te mau Kerisetiano no Philipi e: “Te pure nei au ia tupu maite â to outou [here] e ia rahi atu â ma te ite [papu] e te [ite maite tia roa]; ia au atu hoi outou i te mau mea i hau i te maitai ra; e ia riro outou ei feia parau mau, e te hapa ore, e tae noa ˈtu i te mahana o te Mesia ra.” (Philipi 1:9, 10; MN) No te feruri ma te au, e hinaaro tatou i “te ite papu e te ite maite tia roa.” Te faahiti ra te taˈo Heleni i hurihia i ǒ nei na roto i te parau ra “ite maite,” i te tahi “ite morare.” Ia haapii tatou i te hoê mea, e hinaaro tatou e ite i to ˈna taairaa e te Atua e te Mesia e e feruri hohonu e mea nafea te reira ia faateitei i te huru e te mau faanahoraa a Iehova. E faarahi atu â te reira i to tatou ite maite e to tatou mauruuru no te mau mea o ta Iehova e ta Iesu Mesia i rave no tatou nei. Ia ore tatou e maramarama maitai i te hoê mea, na te ite maite e tauturu ia tatou ia papu e, eita e tia ia tatou ia faarue i to tatou faaroo i roto i te mau mea faufaa atoa o ta tatou i haapii aˈenei no nia i te Atua, te Mesia, e te opuaraa a te Atua.
20. Nafea to tatou ite maite i te pae varua ia rahi atu?
20 E rahi atu to tatou ite maite mai te peu e e faatuea tamau noa tatou i to tatou mau manaˈo e ta tatou mau ohipa, i nia i te Parau a te Atua. (Korinetia 2, 13:5) E tauturu te na reiraraa ma te manaˈo maitai ia tatou ia vai haehaa noa, ia ore ia onoono i nia i to tatou iho manaˈo, e ia faahapahapa ˈtu ia vetahi ê. Na te ite maite e tauturu ia tatou ia faufaahia i te aˈo e ia haapapu i te mau mea faufaa roa ˈˈe. (Maseli 3:7) Ma te hinaaro e faaoaoa ia Iehova, e tutava anaˈe na ia faaîhia tatou i te ite papu o ta ˈna Parau. Na te reira e tauturu ia tatou ia ite maite i te maitai e te ino, ia faataa eaha te mea faufaa mau, e ia tapea maite ma te taiva ore i to tatou mau taairaa faufaa e o Iehova. E noaa mai teie mau mea atoa, mai te peu e e imi to tatou mafatu i te ite maite. Teie râ, te hinaarohia ra te tahi atu mea. E tia hoi ia tatou ia vaiiho i te ite maite ia paruru ia tatou.
Nafea outou ia pahono?
◻ No te aha e tia ˈi ia imi to tatou mafatu i te ite maite?
◻ Nafea te ite maite ia ohipa i nia i ta tatou paraparauraa e to tatou haerea?
◻ Eaha te faahopearaa o te ite maite i nia i to tatou huru feruriraa?
◻ No te aha tatou e huri tamau noa ˈi i nia ia Iehova ia noaa mai te ite maite?
[Hohoˈa i te api 13]
E tauturu te ite maite ia tatou ia haavî i to tatou huru feruriraa
[Hohoˈa i te api 15]
Ua taa i te Arii ite maite ra o Solomona e eita te arearea e faaoaoa mau ia tatou