VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w95 1/9 api 19-21
  • E nehenehe anei outou e faatupu hau atu â i te ite?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • E nehenehe anei outou e faatupu hau atu â i te ite?
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te ereraahia o Iseraela i te ite
  • Te noaaraa te ite i te pae varua
  • Te ite e te aravihi
  • Ia imi to mafatu i te ite maite
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
  • A vaiiho i te ite maite ia paruru ia outou
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
  • “O Iehova hoi tei horoa mai i te paari”
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
  • A pee i te itoito e te haroaroaraa o Iesu
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2015
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
w95 1/9 api 19-21

E nehenehe anei outou e faatupu hau atu â i te ite?

TE ITE o “te puai ïa aore ra te aravihi o te feruriraa ia faataa i te hoê mea i te tahi atu.” Te faataa atoa ra te reira i te “maramarama ia haava” aore ra te “puai ia faataa i te mau taa-ê-raa o te mau mea aore ra o te mau manaˈo.” Ta te titionare Webster’s Universal Dictionary ïa e parau ra. Papu maitai, ua riro te ite ei huru maitai hinaaro-mau-hia. Te itehia ra to ˈna faufaaraa i roto i te mau parau a Solomona: “Ia ô mai te paari i roto i to aau na, e ia riro te ite ei mea maitai ia oe ra; . . . e na te ite e faaora ia oe, ia ore oe e hape i te eˈa o te feia parau ino ra.”—Maseli 2:10-12.

Oia, e tauturu te ite ia tatou ia patoi i “te eˈa o te feia parau ino,” o te ite-rahi-hia i teie nei mahana. E horoa te reira e rave rahi atu â mau haamaitairaa. Ei hiˈoraa, mea pinepine te mau metua i te faaroo i ta ratou mau tamarii i te parauraa e, ‘Aita outou e taa maira!’ Ma te tuatapapa rii, e ite te mau metua ara maite e nafea ia taa i te mau manaˈo hohonu e te mau tumu parau e haapeapea ra i ta ratou mau tamarii. (Maseli 20:5) E faaroo te hoê tane ara maite i ta ˈna vahine e e taa ia ˈna i to ˈna huru hiˈoraa e to ˈna mau manaˈo hohonu maoti i te faaoti oioi noa. E na reira atoa te vahine i nia i ta ˈna tane. No reira, “e patuhia te fare i te paari e oti atu: e e papu hoi taua fare ra i te ite.”—Maseli 24:3.

E tauturu te ite i te hoê taata ia faaruru i te mau huru tupuraa ma te manuïa. Te parau ra te Maseli 17:27 e: “O tei ore e ru i te parau, ua noaa ia ˈna te ite; e te taata i noaa ia ˈna te ite ra e aau maitai to ˈna.” E ere te hoê taata ara maite i te hoê taata riri haere, e iriâ i roto i te mau huru tupuraa atoa ma te feruri ore. E feruri maite o ˈna i te mau faahopearaa hou a ohipa ˈi. (Luka 14:28, 29) E atuatu atoa o ˈna i te mau taairaa hau mau e o vetahi ê no te mea e turai te ‘tapearaa i to ˈna vaha’ ia ˈna ia maiti maite i ta ˈna mau parau. (Maseli 10:19; 12:8) Te mea faufaa roa ˈˈe râ, e farii te hoê taata ara maite ma te haehaa i to ˈna mau otia e e turui oia i nia i te Atua maoti i te taata no te aratai ia ˈna. Te faaoaoa ra te reira ia Iehova e ua riro te reira ei tumu faahou no te faatupu i te ite.—Maseli 2:1-9; Iakobo 4:6.

Te ereraahia o Iseraela i te ite

Te itehia ra te atâtaraa no te erehia i te ite i roto i te hoê ohipa i tupu i roto i te aamu tahito o Iseraela. Ma te feruri i nia i taua tau ra, ua parau te papai salamo faauruahia e: “Aore to matou mau metua i haapao i te mau ohipa taa ê na oe i Aiphiti ra; aore ratou i haamanaˈo i te rahiraa o to oe ra aroha, ua faaooo râ ratou ia ˈna i tahatai, i te miti uteute ra.”—Salamo 106:7.

I to Mose aratairaa ia Iseraela i rapae ia Aiphiti ra, ua faaite aˈena o Iehova i to ˈna puai e to ˈna hinaaro papu e faaora i to ˈna nunaa na roto i te faataeraa ˈtu i na ati ahuru i nia i taua puai rahi o te ao ra. I muri aˈe i to Pharao vaiihoraa i te mau ati Iseraela ia haere, ua aratai o Mose ia ratou i te pae o te Miti Uteute. Teie râ, ua tapapa te mau nuu no Aiphiti ia ratou. Mai te huru ra e ua topa te mau ati Iseraela i roto i te marei e e tiamâraa fanaˈo-apî-hia poto noa to ratou. No reira te parau ra te faatiaraa a te Bibilia e: “Mǎtaˈu roa aˈera ratou; pii hua ˈtura te tamarii a Iseraela ia Iehova.” E ua fariu atura ratou i nia ia Mose, ma te parau e: “Eaha oe i na reira mai ai ia matou, i aratai mai ai ia matou mai Aiphiti mai: . . . e mea maitai aˈe hoi ia matou te tavini atu i to Aiphiti, i te pohe matou i teie nei medebara.”—Exodo 14:10-12.

E au ra e aita e tumu to teie mǎtaˈu i te mea e te haamanaˈo ra tatou e ua ite aˈena ratou i na ahuru haapapuraa o te puai o Iehova. Ua ite aˈena ratou e eaha ta Mose e faahaamanaˈo atu ia ratou no na 40 matahiti i muri iho: “Ua aratai mai Iehova ia tatou mai Aiphiti mai i te rima puai, ma te rima faatorohia ra, e ma te mǎtaˈu rahi e te tapao, e te ravea i maerehia.” (Deuteronomi 26:8) No reira, mai ta te papai salamo i faataa, i to te mau ati Iseraela patoiraa i te aratairaa a Mose, “aore ratou i haamanaˈo.” Teie nei râ, ma te tapea i ta ˈna parau tǎpǔ, ua faatae o Iehova i te hoê pau maere mau i nia i te mau nuu no Aiphiti.—Exodo 14:19-31.

E nehenehe atoa to tatou faaroo e aueue mai te peu e e feaa tatou i roto i te mau tamataraa. E tauturu te ara maite ia tatou ia hiˈo noa i te mau mea ma te aifaito, ma te haamanaˈo e mea rahi roa ˈˈe o Iehova i tei patoi atoa ia tatou. E tauturu atoa te ara maite ia tatou ia haamanaˈo e eaha ta Iehova i rave aˈena no tatou. E tauturu oia ia tatou ia ore roa ˈtu e haamoe e O ˈna o ‘te tiai nei i te feia i hinaaro ia ˈna.’—Salamo 145:18-20.

Te noaaraa te ite i te pae varua

Eita te ite e ô noa mai ia paari anaˈe tatou. E tia ia atuatuhia te reira. Ua parau te Arii ra o Solomona, o tei matau-maitai-hia na te ao nei no to ˈna ite, e: “E ao te taata i noaa ia ˈna te paari; te taata i noaa ia ˈna te ite ra! O te taoˈa hoi e hoona ˈi oia ra, e maitai rahi ïa i to te ario ra, e ia rahi hoi oia ra, e maitai rahi ïa i to te auro maitai ra.” (Maseli 3:13, 14) Nohea mai te ite o Solomona i te noaaraa ia ˈna? Mai ia Iehova ra. I to Iehova aniraa ia Solomona e eaha te haamaitairaa ta ˈna e hinaaro, ua pahono o Solomona e: “Ei aau ite ta oe e ho mai no to tavini ra, ia tia ia parau i teie nei feia, ia ite au i te maitai e te ino.” (Te mau arii 1, 3:9) Oia mau, ua faariro o Solomona ia Iehova mai to ˈna tauturu. Ua ani oia i te ite, e ua horoa o Iehova i te reira na ˈna i nia i te hoê faito matau-ore-hia. Eaha te faahopearaa? “Hau atura to Solomona ite i to te feia atoa i hitia o te râ ra; e to Aiphiti atoa.”—Te mau arii 1, 4:30.

Te faaite ra te hiˈoraa o Solomona ia tatou e eaha te eˈa e rave ia maimi tatou i te ite. Mai ia Solomona, e tia ia tatou ia hiˈo ia Iehova. Nafea? Ua horoa o Iehova i ta ˈna Parau, te Bibilia, o te horoa mai ia tatou i te ite ia au i ta ˈna huru hiˈoraa. Ia taio tatou i te Bibilia, te heru nei tatou i roto i te hoê vahi haaparariraa mato faufaa rahi o te ite, o te horoa mai i te mau ofai paturaa i te ite i te pae varua. E tia ia tatou ia feruri hohonu i nia i te haamaramaramaraa o te noaa ia tatou i roto i ta tatou taioraa bibilia. I muri iho, e nehenehe te reira e faaohipahia no te rave i te mau faaotiraa tano. I te taime au, e faarahihia to tatou puai ia feruri e e riro roa tatou “ei taata paari,” e nehenehe ai e ‘ite [aore ra, e faataa i rotopu] i te maitai e te ino.’—Korinetia 1, 14:20; Hebera 5:14; a faaau e te Korinetia 1, 2:10.

Ma te anaanatae, e nehenehe â tatou e faufaahia i te ite ta Iehova i horoa na Solomona. Nafea? Ua aravihi o Solomona i te faaite i te paari na roto i te mau maseli, o tei riro mau ei tuhaa iti o te paari faauruahia e te Atua. Ua faahereherehia e rave rahi o teie mau parau i roto i te buka bibilia Maseli. E tauturu te haapiiraa i teie buka ia tatou ia fanaˈo i te ite o Solomona e ia faatupu atoa tatou iho i te ite.

No te tauturu ia tatou i roto i ta tatou haapiiraa bibilia, e nehenehe tatou e faaohipa i te mau buka tauturu haapiiraa i te Bibilia, mai te mau vea Pare Tiairaa e A ara mai na!. Ua hau atu i te 116 matahiti i teie nei, ua faaite Te Pare Tiairaa i te Basileia o Iehova i te feia mafatu haavare ore. Ua faataa te vea A ara mai na! e tei na mua ˈtu i te mau huru tupuraa o te ao nei mai te matahiti 1919 mai â. Te tuatapapa ra teie na vea e piti i te mau parau mau o te Bibilia e te horoa mǎrû ra te reira i te haamaramaramaraa i te pae varua o te tauturu ia tatou ia faataa i te mau hape, e te haapiihia ra anei te reira e te amuiraa faaroo kerisetiano aore ra te itehia ra te reira i roto i ta tatou iho mau huru hiˈoraa.—Maseli 4:18.

Te tahi atu tauturu no te faatupu i te ite o te amuimuiraa tia ïa. Te na ô ra te hoê o te mau maseli a te Arii ra o Solomona e: “O tei amui atoa to ˈna haerea i to te feia paari ra, e paari atoa ïa; o tei amui râ i te feia maamaa ra, e pohe ïa.” (Maseli 13:20) Mea haama mau e aita te tamaiti ra o Rehoboama a te Arii ra o Solomona i haamanaˈo i teie maseli i te hoê taime faufaa roa o to ˈna oraraa. I muri aˈe i te poheraa o to ˈna metua tane, ua haere te mau opu no Iseraela ia ˈna ra no te ani e ia haamâmâ o ˈna i ta ratou mau hopoia. Na mua roa, ua hiˈopoa o Rehoboama i te mau taata paari, e ua faaite ratou i te ara maite i to ratou faaitoitoraa ia ˈna ia faaroo i to ˈna nunaa. I muri iho, ua haere o ˈna e farerei i te feia apî. Aita ratou i faaite i te aravihi e te ara maite, i te faaitoitoraa ia Rehoboama ia pahono atu i te mau ati Iseraela na roto i te mau haamǎtaˈuraa. Ua faaroo o Rehoboama i te feia apî. Eaha te faahopearaa? Ua orure hau o Iseraela, e ua ere-rahi-hia o Rehoboama i ta ˈna basileia.—Te mau arii 1, 12:1-17.

Te hoê tuhaa faufaa no te faatupu i te ite o te imiraa ïa i te tauturu o te varua moˈa. Ma te hiˈopoa faahou i te mau auraa o Iehova e te mau ati Iseraela i muri aˈe ratou i te faaoraraahia mai mai te faatîtîraa i Aiphiti ra, ua parau te taata papai bibilia ra o Nehemia e: “Ua horoa mai hoi oe i to oe varua maitai ei aˈo mai ia ratou.” (Nehemia 9:20) E nehenehe atoa te varua o Iehova e tauturu ia tatou ia ara maite. Ia pure outou e ia horoa te varua o Iehova i te ite na outou, a pure ma te tiaturi no te mea o Iehova “o tei horoa hua mai i te maitai i te taata atoa ra, ma te patoi ore.”—Iakobo 1:5; Mataio 7:7-11; 21:22.

Te ite e te aravihi

Ua faaite te aposetolo Paulo i te ite i to ˈna pororaa i te parau mau i te mau taata o te mau nunaa. I te hoê taime i Ateno, ei hiˈoraa, ‘ua hahaere oia e ua hiˈo noa’ i ta ratou mau taoˈa haamoriraa. Ua haaatihia o Paulo e te mau idolo, e ua iriâ to ˈna varua i roto ia ˈna iho. I teie nei e tia ia ˈna ia rave i te hoê faaotiraa. E tamau noa anei o ˈna i te pee i te hororaa faaora e i te ahoaho noa? Aore ra e faaite tahaa o ˈna i te haamoriraa idolo rahi o ta ˈna i iriâ ˈtu, noa ˈtu te atâtaraa?

Ua ohipa o Paulo ma te ara maite. Ua ite o ˈna i te hoê fata e ua papaihia i nia iho e: “Na te Atua itea ore.” Ma te faaherehere, ua faaite o Paulo i ta ratou haamoriraa idolo e i muri iho ua faaohipa oia i taua fata ra no te omua i te tumu parau ra “O te Atua i hamani i teie nei ao, e te mau mea atoa i roto ra.” E, o Iehova te Atua o ta ratou i ore i ite ra! Ua haapao o Paulo i te huru o to ratou aau no nia i taua tumu parau ra e ua nehenehe o ˈna e horoa i te hoê faaiteraa faahiahia mau. Eaha te faahopearaa? Ua anaanatae mai e rave rahi mau taata i te parau mau, tae noa ˈtu ia “Dionusio Areopago e tahi, e te hoê vahine o Damarisi te iˈoa, e o e toofanu mau taata iho hoi.” (Ohipa 17:16-34) Auê ïa hiˈoraa faufaa no te ite i vai na ia Paulo!

Ma te feaa ore, eita te ite e ô noa mai. Na roto râ i te faaoromai, te pure, e te tutavaraa mau, te amuimuiraa paari, te haapiiraa i te Bibilia e te feruri-hohonu-raa i nia i te reira, e te tiaturiraa i te varua moˈa o Iehova, e nehenehe atoa outou e faatupu i te reira.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono