Te faatumuraa—Eaha teie ohipa?
AFEA to te faatumuraa haamataraa mai? I te hopea o te senekele i mairi aˈenei, ua taui te feia tuatapapa faaroo manaˈo tiamâ, i ta ratou mau tiaturiraa no te pee i te faahaparaa teitei i te Bibilia, e i te mau haapiiraa aivanaa, mai te haapiiraa e ua tupu noa mai te mau mea. Ei faahopearaa, ua turori roa ˈtura te tiaturi o te taata i te Bibilia. No te arai i te reira, ua haamau aˈera te mau raatira faaroo tapea i te tutuu i te mau Hau Amui no Marite, i te mea o ta ratou i pii, te mau parau tumu o te faaroo.a I te omuaraa o te senekele 20, ua nenei ratou i te hoê tuatapaparaa o teie mau parau tumu, i roto i te tahi anairaa buka oia hoi, Te mau parau tumu: E faaiteraa no te parau mau. No roto mai te taˈo ra “faatumuraa,” i teie nei iˈoa.
I te afaraa matamua o te senekele 20, ua faahitihitihia te parau no te faatumuraa i te tahi mau taime. Ei hiˈoraa, i te matahiti 1925, ua horo te tahi feia faatumu faaroo i te hoê haapii tamarii no Tennessee, Hau Amui no Marite, o John Scopes te iˈoa, i mua i te tiribuna i roto i te ohipa i parauhia te haavaraa a Scopes. Eaha ta ˈna hara? Ua haapii ïa oia e ua tupu noa mai te mau mea, e te reira, ma te opanihia e te ture a taua hau ra. I taua tau ra, ua manaˈo vetahi e eita te parau no te faatumuraa e faaroo-faahou-hia. I te matahiti 1926, ua faaite te vea Porotetani ra Christian Century e, e ohipa “haavare e te morohi noa” teie, e “ua ere-roa-hia i te mau huru e manuïa ˈi aore ra e vai maoro ai oia.” Ua hape roa râ teie faaiteraa!
Mai te mau matahiti 1970 mai â, ua faahiti-noa-hia te parau no te faatumuraa, na roto i te mau parau apî. Te na ô ra o Miroslav Volf, Orometua i te Fare haapiiraa Faaroo Fuller, i Kalifonia, Hau Amui no Marite, e: “Aita noa te faatumuraa i ora mai, ua ruperupe roa râ oia.” I teie mahana, e tano te taˈo ra “faatumuraa,” eiaha noa no te mau pǔpǔ Porotetani, no te mau pǔpǔ atoa râ a te tahi atu mau haapaoraa, mai te Katolika, te Mahometa, te ati Iuda, e te Hindou.
E ravea arairaa no to tatou nei tau
No te aha te faatumuraa i parare ai? Te parau nei te feia e tuatapapa nei i teie ohipa e, i roto i te tahi faito, o te papu-ore-raa i te pae morare e i te pae faaroo o to tatou nei tau, te tumu. I te mau matahiti na mua ˈtu, ua ora te rahiraa o te mau totaiete i roto i te papuraa i te pae morare, o tei niuhia i nia i te mau tiaturiraa tumu. I teie nei râ, te faahapahia nei aore ra te patoihia nei taua mau tiaturiraa ra. E rave rahi feia maramarama o te parau nei e, aita e Atua, e no reira, o te taata anaˈe iho i roto i te hoê ao materia tâuˈa ore. Te haapii nei e rave rahi aivanaa e, ua fa mai te huitaata nei na roto i te hoê tupuraa matapo, aita râ oia i hamanihia e te hoê Poiete aroha. Ua parare roa te manaˈo faatia noa i te mau mea atoa. Ua roohia teie nei ao i te ereraa i te mau faufaa morare i roto i te mau tuhaa atoa o te totaiete nei.—Timoteo 2, 3:4, 5, 13.
Te hiaai nei te feia faatumu i te mau tiaturiraa papu no mutaa ihora, e te tutava nei vetahi i te aratai i to ratou huiraatira e to ratou nunaa, ia hoˈi faahou i te mea o ta ratou e faariro nei, ei mau niu papu i te pae morare e i te pae haapiiraa faaroo. Te imi nei ratou i te mau ravea atoa no te faahepo i te tahi mau pueraa, ia ora ia au i te hoê faatureraa morare e te hoê faanahoraa tiaturiraa faaroo “tia.” Te tiaturi mau nei te taata faatumu e, o ˈna tei tano e ua hape te tahi pueraa. Te na ô ra te Orometua ra o James Barr, i roto i ta ˈna buka Faatumuraa (Beretane) e, “e mea pinepine [te faatumuraa] i te faarirohia ei iˈoa au ore roa e te vahavaha, e tano no te feia feruriraa ǒaǒa, etaeta, poiri, e te farii ore i to vetahi ê ra manaˈo.”
I te mea e aita e taata o tei au e ia piihia oia e, e taata feruriraa ǒaǒa, etaeta, aore ra farii ore i to vetahi ê ra manaˈo, aita e papuhia ra e, o vai te tano ia parauhia e taata faatumu, e o vai te ore e tano. Te vai nei râ vetahi mau tuhaa o tei riro ei mau tapao no te faatumuraa i te pae faaroo.
Te iteraa e o vai te taata faatumu
Te tamata nei te pǔpǔ faatumu i te pae faaroo, i te paruru i tei faarirohia ei mau tutuu tumu aore ra ei mau tiaturiraa faaroo a te hoê nunaa, e i te aro i tei hiˈohia ei huru patoi faaroo no teie nei ao. Aita râ e parauhia ra e, te patoi nei te feia faatumu i te mau ravea apî atoa. Mea aravihi roa hoi vetahi i te faaohipa i te mau ravea taairaa apî no te haaparare i to ratou mau manaˈo. Te aro nei râ ratou i te huru patoi faaroo o te totaiete.b
Te opua nei vetahi feia faatumu i te paruru i te tahi mau faanahoraa haapiiraa faaroo tumu, aore ra i te tahi huru oraraa, eiaha no ratou anaˈe inaha, te hinaaro atoa nei ratou e faahepo atu i te reira ia vetahi ê, e e taui i te mau faanahoraa totiale ia tuea te reira e te mau tiaturiraa a te feia faatumu. No reira, eita noa te Katolika faatumu e patoi i te haamaruaraa tamarii, tirara ˈtu ai. E riro atoa râ oia i te tamata i te faahepo atu i te feia iriti ture o to ˈna fenua, ia turu ratou i te tahi mau ture no te opaniraa i te haamaruaraa tamarii. I Polonia, ia au i te vea ra La Repubblica, ia tarimahia te hoê ture opani i te haamaruaraa tamarii, ua haa te Ekalesia Katolika i “te hoê ‘tamaˈi’ i reira to ˈna faaiteraa i to ˈna puai e to ˈna mana taatoa.” I to ratou na reiraraa, ua riro mau â te mau tia ekalesia ei feia faatumu. Te haa atoa nei te Amuitahiraa Kerisetiano Porotetani i te mau Hau Amui no Marite, i teie mau huru “tamaˈi.”
Te taa-ê-raa rahi o te feia faatumu, o ta ratou ïa mau tiaturiraa faaroo aueue ore. No reira, te tiaturi nei te Porotetani faatumu e, e tia ia tatara i te Bibilia ia au i to ˈna auraa mau, ei hiˈoraa, ua poietehia te fenua i roto e ono mahana mau. Area te Katolika faatumu ra, te tiaturi mau nei oia e eita iho â te pâpa e hape.
Te taa ra ïa ia tatou e, no te aha te taˈo ra “faatumuraa” e faatupu ai i te hohoˈa o te hoê pǔpǔ manaˈo fati ore e te aifaito ore, e no te aha atoa te feia e ere ratou i te feia faatumu, e haapeapea ˈi ia ite anaˈe ratou i te parareraa o teie ohipa. Peneiaˈe aita tatou iho e farii ra i te manaˈo o te feia faatumu, e te hitimahuta nei tatou i ta ratou mau raveraa politita e ta ratou mau ohipa haavî i te tahi mau taime. Oia mau, e nehenehe atoa vetahi feia faatumu no roto i te hoê haapaoraa, e riaria roa ia ite anaˈe ratou i te mau ohipa a te feia faatumu no roto i te tahi atu haapaoraa! Teie râ, e rave rahi taata feruri, o te tapitapi nei no te mau ohipa o tei faaitoito i te parareraa o te faatumuraa—oia hoi te maraaraa o te haapao-ore-raa i te pae morare, te ereraa i te faaroo, e te patoiraa i te huru pae varua i roto i te totaiete no teie nei tau.
O te faatumuraa anei te ravea hoê roa no te arai i taua mau peu ra? Mai te peu e aita ra, eaha ˈtu ïa te ravea?
[Nota i raro i te api]
a Na Parau e Pae o te Faatumuraa, i faataahia i te matahiti 1895 ra, oia ïa “(1) te faauruaraa taatoa e te hapa ore o te Papai; (2) te tiaraa atua o Iesu Mesia; (3) te fanauraahia mai te Mesia e te hoê paretenia; (4) te pohe taraehara o te Mesia i nia i te satauro; (5) te faatia-tino-raahia mai te Mesia e te piti o te haere-tino-raa mai te Mesia iho i nia i te fenua nei.”—Studi di teologia (Mau tuatapaparaa faaroo).
b Te “huru patoi faaroo” e faahitihia ra i ǒ nei, o te tuuraa ïa i te tapao i nia i te mau mea o teie nei ao, e patoi atu nei i te mau mea pae varua aore ra moˈa. Eita hoi te taata patoi faaroo e tâuˈa aˈe i te haapaoraa aore ra i te mau tiaturiraa faaroo.
[Parau iti faaôhia i te api 5]
I te matahiti 1926, ua faaite te hoê vea Porotetani e e ohipa “haavare e te morohi noa” te faatumuraa e “ua ere-roa-hia i te mau huru e manuïa ˈi aore ra e vai maoro ai oia”