E atiraa anei to “te hiero o te Atua” e to te mau idolo i Heleni?
I TAUA mahana veavea roa ra, te tupai ra te mahana i nia i te mau ofai e anaana ra. Tera râ, e au ra e aita te veavea rahi e haaparuparu ra e e faaiti ra i te opuaraa puai a te hoê nahoa taata perenina itoito Orthodoxe Heleni, o te haere tia ˈtura i te fare pure i nia i te tupuai aivi.
Te ite ra outou i te hoê vahine paari i rohirohi roa, mai te tahi pae o te fenua roa mai o ˈna i te haereraa mai, ma te faaitoito i te haere noa ˈtu to ˈna rohirohi. I nia rii atu, ua puru roa te hoê taata ru i te hou a tamata uˈana noa ˈi oia i te faaô na roto i te nahoa taata e turairai noa ra. E te hoê potii e haere ra ma te mauiui e te mata peapea, e te tahe noa ra te toto i nia i to ˈna nau turi avae. Eaha ta ratou fa? Te taeraa ïa i te hora no te ite atu i te hohoˈa faaroo, te pureraa i mua ia ˈna, e mai te peu e e nehenehe, te tapearaa e te aparaa i teie hohoˈa o te “peata” tuiroo.
Te rave-tamau-hia ra te mau ohipa mai teie te huru ati aˈe te ao nei, i te mau vahi i faataahia no te faahanahana i te “mau peata.” E au ra e te tiaturi papu nei teie feia perenina atoa e ia na reira ratou, te pee ra ïa ratou i te ravea a te Atua, no te haafatata ˈtu ia ˈna, i te faaiteraa ˈtu hoi i to ratou paieti e to ratou faaroo. Te na ô ra te buka ra Ta matou faaroo kerisetiano Orthodoxe (Beretane) e: “Te haamanaˈo nei matou i [te “mau peata”], e te faahanahana e te faateitei nei matou i to ratou mau tiaraa moˈa . . . , e te ani nei matou e ia pure e ia taparu e ia ani ratou i te tauturu i te Atua ra no matou, no te mau hinaaro e rave rahi o to matou oraraa. . . . Te tiaoro nei matou i te mau Peata rave semeio . . . ia haamâha mai i to matou mau hinaaro i te pae varua e i te pae tino.” Ia au atoa i te mau ture a te apooraa faaroo a te Ekalesia Katolika no Roma, e tia ia tiaorohia te “mau peata” mai te mau arai e te Atua, e e tia ia faahanahanahia te mau taoˈa e te mau hohoˈa moˈa o te “mau peata.”
Te tapitapiraa matamua a te hoê Kerisetiano mau, o te haamoriraa ïa i te Atua “ma te varua e te parau mau.” (Ioane 4:24) No reira, e hiˈo mai tatou i te tahi mau ohipa e faaite ra e mea nafea te faaôraahia mai te peu ra e faahanahana i te “mau peata” i roto i te mau ohipa faaroo a te Amuiraa faaroo kerisetiano. E riro ïa teie huru hiˈopoaraa i te haamaramarama i te taata atoa e hinaaro ra e haafatata ˈtu i te Atua na roto i te ravea e fariihia mai e Ana.
Mea nafea to te “mau peata” faaôraahia mai
Te faataa ra te mau Papai Heleni Kerisetiano e te “feia moˈa,” aore ra te “mau peata,” o te mau Kerisetiano matamua atoa ïa tei tamâhia e te toto o te Mesia, e tei faataa-ê-hia no te taviniraa a te Atua, ei feia aiˈa apiti e te Mesia. (Ohipa 9:32; Korinetia 2, 1:1; 13:13)a Ua faataahia te mau tane e te mau vahine atoa, te feia tiaraa teitei aore ra tiaraa haihai i roto i te amuiraa, mai te “feia moˈa” oi ora noa ˈi ratou i nia i te fenua nei. Na mua ˈˈe atoa ratou e pohe ai, e feia moˈa ratou ia au i te faataaraa a te mau Papai.
I muri aˈe râ i te senekele piti o to tatou tau, a tupu ai te Kerisetianoraa apotata, ua opuahia e faariro i te Kerisetianoraa ei faaroo e auhia e te taata, ei haapaoraa o te huti mai i te mau etene e o te farii-ohie-hia e ratou. Ua haamori na teie mau etene e rave rahi atua, area teie haapaoraa apî ra, hoê anaˈe ïa atua. E nehenehe ïa te tahi faaauraa e ravehia, na roto i te faaôraa mai i te “mau peata” o te mono i te mau atua tahito, te mau afa atua, e te mau aito o te aai. No nia i te reira, teie ta te buka ra Ekklisiastiki Istoria (Aamu ekalesiatiko) e parau ra: “E mea ohie no te mau etene o tei farii i te Kerisetianoraa, ia ite e to ratou mau aito i faaruehia, o te feia ïa i haapohehia, e ia faatae atu ia ratou i te hanahana o ta ratou hoi i faaite na i taua mau aito tahito ra. . . . E pinepine roa râ te faahanahanaraa i te mau peata i te riro ei haamoriraa idolo mau.”
Te faataa ra te tahi atu buka e mea nafea to te “mau peata” faaôraahia mai i roto i te Amuiraa faaroo kerisetiano: “I roto i te faahanahanaraa i te mau peata a te Ekalesia Orthodoxe Heleni, te ite nei tatou i te tahi mau tapao taa maitai e mea puai te mana o te haapaoraa etene. I taua tau ra, ua horoahia te mau tiaraa maitatai, o tei horoahia na no te mau atua no Olympe hou [te taata] a farii ai i te Kerisetianoraa, no te mau peata. . . . Mai te mau matahiti matamua o te haapaoraa apî mai â, te ite nei tatou i to ˈna mau melo i te monoraa i te atua mahana (Phoebus Apollo) e te Peropheta ra o Elia, i te paturaa i te mau fare pure i nia iho, aore ra i pihai iho, i te mau vahi ano o te mau hiero tahito aore ra mau vahi moˈa o taua atua i vavahihia ra, te rahiraa i nia i te tupuai aivi e te mau tupuai mouˈa, i te mau vahi atoa i reira to Heleni no tahito ra e faahanahana ˈi ia Phoebus Apollo tei horoa i te maramarama. . . . Ua faariro atoa ratou i te ruahine Paretenia ra o Atena mai te Paretenia ra o Maria iho. No reira, te taata haamori i taui i te faaroo, aita ïa oia i erehia i te tahi mea, noa ˈtu e ua tupararihia te tii o Atena.”—Neoteron Enkyklopaidikon Lexikon (Titionare parau paari apî), Buka 1, mau api 270-1.
Ei hiˈoraa, e hiˈopoa anaˈe na i te huru tupuraa i Ateno i te pae hopea o te senekele maha o to tatou tau. Te vai etene noâ ra te rahiraa o te feia e noho ra i taua oire ra. Te hoê o ta ratou mau oroa moˈa roa ˈˈe, o te mau oroa miterio ïa no Eleusis, e oroa piti tuhaa,b o te faatupuhia i te mau matahiti atoa i te avaˈe Febuare i te oire no Eleusis, 23 kilometera i te pae apatoerau tooa o te râ no Ateno. No te haere i teie mau oroa miterio, e tia i te feia etene no Ateno ia haere na nia i te Eˈa Moˈa (Hi·e·raʹ Ho·dosʹ). Ua tamata te mau raatira o te oire i te faataa i te hoê vahi haamoriraa monoraa, e mea maramarama ïa ratou. I nia i taua noâ purumu ra, tau 10 kilometera te atea mai Ateno mai, ua hamanihia te fare monahi no Daphne no te huti mai i te mau etene e ia ore ratou ia haere i te mau oroa miterio. Ua hamanihia te fare pure o te fare monahi i te vahi i reira te paturaahia te hiero no tahito ra, o tei pûpûhia no te atua Heleni ra o Daphnaios, aore ra o Pithios Apollo.
Te ite-atoa-hia ra te haapapuraa e ua fariihia te mau atua etene i roto i te faahanahanaraa i te “mau peata” i te motu no Kíthira, i Heleni. I nia i te hoê o te mau tupuai o te motu, te vai ra e piti fare pure nainai no Byzance—ua pûpûhia te hoê no te “Peata” ra o George, area te tahi ra, no te Paretenia ra o Maria. Na roto i te mau paheruraa, ua itehia e teie te vahi moˈa Minoen faatiahia i nia i te tupuai, o tei riro na ei vahi haamoriraa tau 3 500 matahiti i teie nei. I te ono aore ra te hitu o te senekele o to tatou tau, ua hamani te “mau Kerisetiano” i ta ratou fare pure no te “Peata” ra o George i teie vahi moˈa iho i nia i te tupuai. E ohipa taipe roa teie; na taua pu teitei o te haapaoraa Minoen i faatere i te mau eˈa na nia i te Miti Égée. Ua hamanihia na fare pure e piti i reira, no te titau i te farii maitai a te Paretenia ra o Maria e a te “Peata” ra o George, e ua faahanahanahia o George i te hoê â mahana e te “Peata” ra o Nicolas, oia hoi te “paruru i te mau ihitai.” Teie ta te hoê vea i parau no nia i teie ohipa i iteahia mai: “I teie mahana, e haere te perepitero [Orthodoxe Heleni] i nia i te mouˈa, mai ta te tahuˈa Minoen i mutaa iho e rave na,” no te faatupu i te tahi mau oroa pureraa!
Ma te faataa poto i te mana o te haapaoraa etene Heleni i nia i te Kerisetianoraa apotata, te faaite ra te hoê vahine maimi i te pae aamu e: “Mea pinepine, aita te niu etene o te haapaoraa kerisetiano e taui nei i roto i te mau tiaturiraa matauhia, tapao faaite ïa e te rave-noa-hia ra te mau peu tumu.”
“Ua ite matou i ta matou e haamori nei”
Teie ta Iesu i parau atu i te vahine Samaria e: “Ua ite matou i ta matou e haamori nei. . . . E haamori ai i te Metua te feia haamori mau ra, ma te varua e te parau mau: o te huru ïa o te feia haamori ta te Metua e titau nei.” (Ioane 4:22, 23) A tapao na e mea faufaa roa te haamoriraa ma te parau mau! Eita ïa e nehenehe e haamori i te Atua ma te fariihia mai, mai te peu e aita e ite papu e aita e here hohonu no te parau mau. E tia i te faaroo kerisetiano mau ia niuhia i nia i te parau mau, eiaha i nia i te mau peu tumu e te mau peu no roto mai i te haapaoraa etene. Ua ite tatou i te manaˈo o Iehova, ia tamata anaˈe te taata i te haamori ia ˈna ma te tano ore. Teie ta te aposetolo Paulo i papai i te mau Kerisetiano i te oire Heleni i tahito ra no Korinetia: “Eaha to te Mesia auraa ia Behala? . . . Eaha to te hiero o te Atua ra atiraa ˈtu i te idolo?” (Korinetia 2, 6:15, 16) E mea faufau na ˈna te mau tamataraa atoa e faatuati te hiero o te Atua i te mau idolo.
Hau atu â, ma te maramarama maitai, aita te mau Papai e faatia ra i te manaˈo e pure i te “mau peata,” ia nehenehe ratou e ohipa ei arai e te Atua. I roto i ta ˈna hohoˈa pure, ua haapii o Iesu e e tia i taua mau pure ra ia faataehia i te Metua anaˈe ra, i te mea e ua faaue oia i ta ˈna mau pǐpǐ e: “E na ô outou ia pure: E to matou Metua i te ao ra, ia raa to oe iˈoa.” (Mataio 6:9) Teie ta Iesu i parau faahou: “O vau te eˈa, e te parau mau, e te ora, aore roa e taata e tae i te Metua ra, maori râ ei ia ˈu. O ta outou i ani ma to ˈu ra iˈoa, na ˈu ïa e rave.” E ua parau te aposetolo Paulo e: “Hoê hoi Atua, e hoê hoi arai i ropu i te Atua e te taata, o te taata ra o Iesu Mesia.”—Ioane 14:6, 14; Timoteo 1, 2:5.
Mai te peu e te hinaaro mau ra tatou ia faaroo mai te Atua i ta tatou mau pure, e mea faufaa roa ïa ia haafatata ˈtu tatou ia ˈna ia au i te ravea o ta ta ˈna Parau e faaue ra. Ma te haamatara i te ravea faufaa hoê no te haafatata ˈtu ia Iehova, ua papai atoa o Paulo e: ‘Na te Mesia [ra o Iesu] tei haapohe; e ua tia faahou aˈenei i nia, e tei te rima atau o te Atua ra, te tia ra ia tatou.’ “E tia maitai roa ˈtu ia ˈna ia faaora i te feia e na reira ˈtu ia ˈna ra i te haere i te Atua ra, e tia hoi oia i te oraraa e a muri noa ˈtu ei tia ia ratou.”—Roma 8:34; Hebera 7:25.
‘E haamori ma te varua e te parau mau’
Aita to te Kerisetianoraa apotata e puai i te pae varua, aita atoa oia e turuhia ra e te varua moˈa o te Atua, no te turai i te mau etene ia haapae i ta ratou haamoriraa hape e ia faaohipa i te mau haapiiraa mau a Iesu Mesia. Ua apo mai oia i te mau tiaturiraa e te mau peu etene, no te ume mai i te mau taata, ia noaa mai te mana, e ia tui to ˈna roo. No reira, aita oia i faahotu mai i te mau Kerisetiano mau papu, o te fariihia e te Atua e te Mesia, i te mau taata faaroo haavare râ, i te mau “zizania” tano ore no te Basileia.—Mataio 13:24-30.
I teie râ tau hopea nei, i raro aˈe i te aratairaa a Iehova, te vai ra te tahi mau ohipa faanahohia faufaa roa no te faatia faahou i te haamoriraa mau. Te tutava nei te nunaa a Iehova na te ao nei, noa ˈtu eaha to ratou oraraa i te pae nunaa, i te pae totiale, aore ra i te pae faaroo na mua ˈˈe, i te faaau i to ratou oraraa e ta ratou mau tiaturiraa i nia i te mau faaueraa a te Bibilia. Mai te peu e e hinaaro oe e haapii hau atu â no nia i te haamoriraa i te Atua “ma te varua e te parau mau,” a haere e farerei i te mau Ite no Iehova i to oe vahi nohoraa. E oaoa roa ratou i te tauturu ia oe, ia pûpû i te haamoriraa moˈa e fariihia e te Atua, niuhia i nia i to oe mana o te feruriraa, e te hoê ite papu no nia i ta ˈna Parau. Teie ta Paulo i papai e: “E au mau taeae ra, te aˈo atu nei au ia outou ma te aroha rahi o te Atua, e ia pûpû atu outou i to outou mau tino ei tusia ora, e te moˈa, e te au hoi i te Atua ra, o te haamori au ïa ia outou [“ma to outou mana o te feruriraa,” MN]. E eiaha e faaau atu i teie nei ao; ei huru ê râ to outou i te faahouraa i to outou aau, ia ite outou i taua hinaaro tia o te Atua ra, e te au, e te maitai hoi.” E teie ta ˈna i parau atu i to Kolosa e: “I ore atoa ˈi matou i faaea ˈi i te pure ia outou, mai te mahana mai â i ite ai matou ra, e te aniraa ˈtu e ia faaîhia mai outou i te ite i to ˈna ra hinaaro, i te paari i te mau mea atoa, e te ite varua ra: ia au to outou haerea [“ia Iehova,” MN] i te mau mea atoa e mauruuru ai ra, ia tupu te mau ohipa maitatai ia outou, e ia rahi hoi to outou ite i te Atua.”—Roma 12:1, 2; Kolosa 1:9, 10.
[Nota i raro i te api]
a Te huri nei te tahi mau tatararaa a te Bibilia i te taˈo Heleni ra haʹgi·os na roto i te mau parau ra “tei moˈa,” e vetahi “peata.”
b E faatupuhia na te oroa no Eleusis Rahi aˈe i te mau matahiti atoa i te avaˈe Setepa i Ateno e i Eleusis.
[Tumu parau tarenihia/Hohoˈa i te api 28]
Te faaohiparaa huru ê o te Parthénon
Ua faaore te Emepera “kerisetiano” ra o Théodose II, ma te faaueraa mana no nia i te oire no Ateno (matahiti 438 o to tatou tau), i te mau peu e te mau oroa miterio etene, ua tapiri oia i te mau hiero etene. E faarirohia te reira i muri iho ei mau fare pure kerisetiano. Ia nehenehe te tauiraa i te hoê hiero e manuïa, e titau-noa-hia ïa ia tamâ atu ma te tamau i te hoê satauro i roto! Te hoê o te mau hiero matamua tei tauihia, o te Parthénon ïa. Ua ravehia te rahiraa o te mau tatairaa rarahi no te neheneheraa e faaohipa ma te au i te Parthénon ei hiero “kerisetiano.” Mai te matahiti 869 o to tatou tau mai â, ua faaohipahia oia ei fare pure rahi i Ateno. I te omuaraa, ua faahanahanahia oia ei fare pure no te “Paari Moˈa.” E riro te reira ei faahaamanaˈoraa papu maitai e, te “fatu” matamua o te hiero, o Atena ïa, te ruahine no te paari. I muri iho, ua pûpûhia oia no te “Paretenia ra o Maria no Ateno.” I muri aˈe e vau senekele to ˈna faaohiparaahia e te haapaoraa Orthodoxe, ua tauihia te hiero ei fare pure Katolika no Maria Peata no Ateno. Ua tamau noa teie “tauiuiraa” o te Parthénon i te pae faaroo e tae noa ˈtu i te senekele 15, i reira to Turekia Ottoman ma tauiraa i te hiero ei fare pure Mahometa. I teie mahana, tau tausani ratere teie e haere nei e mataitai i te Parthénon, te hiero Dorien no tahito ra a Atena Parthenos (“Paretenia”), te ruahine Heleni no te paari, mai te hoê noa paturaa Heleni tei hamanihia ma te aravihi.
[Hohoˈa i te api 26]
Te fare monahi no Daphne—te hoê vahi haamoriraa monoraa no te mau etene no Ateno i tahito ra