Te horoaraa i te tiamâraa pae varua na te mau mau auri
“UA TIAI noa matou ia outou.” “I teie mau po i mairi, ua moemoeâhia vau e e haere mai outou.” “Mauruuru i to outou tonoraa mai i te tahi taata no te haere mai e farerei tamau ia matou.” “Te hinaaro nei matou e faaite i to matou mauruuru no te mau maitai atoa o ta matou e fanaˈo nei, ma te faito ore, no ǒ mai ia Iehova e i ta ˈna faanahonahoraa ra, e no te maa pae varua i horoahia mai i te taime au.”
Eaha te tumu o teie mau haamauruururaa? No ǒ mai teie mau manaˈo i te mau mau auri ra, i tapeahia i roto e rave rau fare auri i Mexiko. Te mauruuru nei ratou i te ara-maite-raa o te mau Ite no Iehova i nia ia ratou, o tei horoa ˈtu na ratou i te tiamâraa pae varua i roto atoa i te fare auri. I Mexiko, te vai ra e 42 fare auri o ta te mau Ite no Iehova e ratere tamau ra, no te haamâha i te mau hinaaro pae varua o te mau mau auri. Te piihia ra teie mau vahi te Centro Readaptación Social (Pu faatitiaifaroraa totiale). I roto vetahi o teie mau fare auri, te faatupu-tamau-atoa-hia ra te mau putuputuraa kerisetiano, e mea maitai roa te mau faahopearaa. Ei hiˈoraa, i te hoê taioraa apî, tau 380 taata o tei haere mai i te mau putuputuraa i teie mau vahi. I taua taime ra, i te hoê faito au noa, ua faaterehia e 350 haapiiraa Bibilia. E 37 mau auri tei nehenehe e poro, e e 32 tei pûpû i to ratou oraraa no Iehova, e tei faataipe i te reira na roto i te bapetizoraa i roto i te pape.
Mea nafea te raveraahia i te ohipa
Mea nafea to te mau Ite no Iehova raveraa i ta ratou ohipa pororaa i taua mau vahi ra? Na mua, e haere ratou e farerei i te feia mana, no te ani i te parau faatia papaihia ia tomo i roto i te fare auri, ma te faataa i te tumu o te mau tere—no te haapii i te mau mau auri e nafea ia haamaitai i to ratou oraraa e ia tavini i te Atua ma te fariihia mai e ana.
I roto i te tupuraa taitahi, ua faatia iho â te feia mana. Mea au na teie feia mana i te haapiiraa Bibilia e horoahia ra i te mau mau auri. Ua ite te feia mana o te fare auri e te auraro nei te mau Ite no Iehova i te mau ture parururaa, i haamauhia no taua mau vahi ra. Ua faatia atoa ratou i teie mau tavini ratere ia faaohipa i te mau piha ohiparaa, te mau fare tamaaraa, e te mau fare ohiparaa, no te faatupu i ta ratou mau putuputuraa. I roto i te hoê fare auri, ua faatia-atoa-hia te mau Ite ia hamani i te hoê Piha iti no te Basileia, mai te faaitehia ra i roto i te aamu i muri nei, faatiahia e te hoê tiaau ratere, i te pae apatoa hitia o te râ no Mexiko.
“I te omuaraa o te matahiti 1991, ua haamata matou i te ratere na roto i te fare auri no Tehuantepec, i Oaxaca, i reira to matou iteraa i te poia rahi i te pae varua. Ua haamata oioi matou e 27 haapiiraa Bibilia. No te anaanatae o te mau mau auri, ua faanahohia e pae putuputuraa a te amuiraa. Ua opua ihora te hoê mau auri, o tei faaite i to ˈna here rahi no Iehova, e hamani i te hoê Piha iti no te Basileia i roto i te fare auri, ia riro ïa ei vahi no te mau putuputuraa. Ua haere atura oia e farerei i te faatere o te fare auri, e ua ani i te parau faatia, e ua turu maitai mai te feia mana. I te omuaraa o te avaˈe Titema 1992, ua riro mai e ono mau auri ei feia poro i te parau apî maitai. No te mea e te haere ra te mau mea i mua, ua ravehia te mau faanahoraa no te faatupu i te oroa Haamanaˈoraa i roto i te fare auri. Ua ani matou i te faatere o te fare auri e e nehenehe anei ta matou e afai mai i te mau taoˈa taipe—te pane e te uaina—e i muri aˈe e maha hora tauaparauraa, ua faatia maira oia.
“E i te 3 no Eperera 1993, (toru mahana na mua ˈˈe i te oroa Haamanaˈoraa), ua matara mai vetahi mau mau auri. I te noaaraa i te hoê mau auri, e taata poro hoi oia, i te mau parau haapapuraa e e tuuhia oia, ua ani atura oia e paraparau i te faatere, ia horoahia mai i te parau faatia no te faaea mai â e tae noa ˈtu i te hopearaa o te oroa Haamanaˈoraa. Ua maere roa te faatere, no te mea e e ere i te hoê aniraa matauhia teie, i to ˈna râ iteraa i te anaanatae rahi o te mau auri e haere i te oroa Haamanaˈoraa i te fare auri, ua faatia ˈtura oia. E 53 taata tei putuputu i te oroa Haamanaˈoraa, e ua taˈi ratou ma te oaoa i te hoperaa te oroa. Ua farii matou i te pii i taua pǔpǔ ra ‘Tiamâraa no Cereso,’ no te mea ua tiamâ ratou i te pae varua.”
Mea haapopou-roa-hia te ohipa a te mau Ite no Iehova i taua mau vahi ra. I roto i te hoê o te mau fare auri, ua parau roa te taata faatere e ua riro te haereraa i te mau putuputuraa a te mau Ite no Iehova ei “ravea faatauiraa” no te faatitiaifaro oioi i te mau mau auri.
Te hoê porotarama faatitiaifaroraa manuïa
Te faahopearaa o te ohipa a te mau Ite no Iehova, o te faatitiaifaro-roa-raahia ïa e rave rahi mau auri. Noa ˈtu e e pinepine te feia i mau na i te fare auri, i te rave faahou i te ohipa ino i to ratou matararaa mai, area te feia i farii mau i te poroi a te Parau a te Atua ra, ua taui roa ïa ratou. Te faahaamanaˈo maira to ratou tauiraa i te mau parau a te aposetolo ra o Paulo e: “E ore hoi te taiata . . . , e te eiâ, e te nounou taoˈa, e te taero ava, e te faaino, e te haru e ore anaˈe ïa e parahi i te basileia o te Atua. Mai te reira hoi te hoê pae o outou na, ua horoihia râ outou, ua faataahia râ outou, ua tiahia râ outou i te iˈoa o te Fatu ra o Iesu, e te [v]arua o to tatou Atua.”—Korinetia 1, 6:9-11.
Te itehia ra te tauiraa to ratou huru ma te faahiahia, ia faaite anaˈe ratou i to ratou manaˈo. Teie ta Miguel, i roto i te fare auri no Campeche, i te oire no Campeche, e parau ra: “I teie mahana, e nehenehe au e parau ma te oaoa e to roto atoa vau i te mau mamoe ê atu, e ua faataahia to ratou tiaturiraa i roto i te Petero 2, 3:13 e te Mataio 5:5.” Ua parau o José, to roto oia i te fare auri no Koben, i Campeche, e: “Noa ˈtu e e mau auri au, e mea ino roa ta ˈu ohipa ino i rave, te taa ra ia ˈu e mea hamani maitai roa o Iehova e te faaroo maira oia i ta ˈu mau pure e mau taparuraa. E nehenehe ta ˈna e faaore mai i ta ˈu mau hapa, e e horoa mai i te ravea ia tufa vau i te parau apî maitai no nia i te Basileia o te Atua, i te toea o to ˈu oraraa. Te mauruuru nei matou i to tatou mau matahiapo, no te taime ta ratou e horoa nei no te haere mai e farerei ia matou i roto i te fare auri, ia faufaa-atoa-hia matou i te mau parau tǎpǔ a te Basileia o te Atua. Auê ïa haamaitairaa oaoa e! E nehenehe anei ta ˈu e parau e e mau auri au? Eita, ua horoa mai o Iehova i te tiamâraa pae varua o ta ˈu i hinaaro.”
Na te aha i turai i te mau taata taparahi taata, te feia mafera, te feia tanina auahi, te mau eiâ, e vetahi atu ia taui no te riro mai ei mau Kerisetiano, e huru oraraa maitai to ratou? Ia au i taua noâ mau taata ra, na te mana faataui ïa o te Parau a te Atua e te amuimuiraa maitai e te mau taata paieti mau. Ua riro te tupuraa o Tiburcio, i tapeahia i te fare auri no Mazatlán, i Sinaloa, ei hiˈoraa e ua manuïa teie porotarama faatitiaifaroraa. Ua mau na oia i te fare auri no Concordia, i Sinaloa, i reira ua roohia oia i te fifi no to ˈna huru iria. E Ite no Iehova ta ˈna vahine, e ua matau o Tiburcio i te hamani ino ia ˈna, ia haere atoa mai oia e hiˈo ia ˈna i te fare auri. Ua faaoromai ta ˈna vahine e ua haere noa mai oia e hiˈo ia ˈna, ua ani atura o Tiburcio ia ˈna ia afai mai i te buka ra E nehenehe oe e ora e a muri noa ˈtu i roto i te paradaiso i nia i te fenua nei, o ta ˈna i haamata i te tuatapapa o ˈna anaˈe.a I muri iho, ua ani oia i te tahi taata ia haere mai i te fare auri e faatere i ta ˈna haapiiraa. Ua haamata ˈtura oia i te haere i mua i te pae varua, e ua maitai roa mai to ˈna mau taairaa e o vetahi ê. Ua afaihia oia i te fare auri i Mazatlán, te vai ra i reira te hoê pǔpǔ e haapii ra i te Bibilia, e i teie nei, e taata poro oia. Teie ta ˈna e parau ra: “I teie nei, e ta ˈu vahine e ta mâua mau tamarii e to ˈu mau hoa mau auri, te mauruuru nei au i to ˈu neheneheraa e faaroo i te parau mau a te Bibilia i teie vahi, e te tiaturi nei au e e fatata roa vau i te matara mai, e e nehenehe au e haere i te mau tairururaa e i te mau putuputuraa atoa a te amuiraa.”
O Conrado atoa, te mauruuru rahi nei oia i te mau tauiraa o ta ˈna i rave i roto i to ˈna oraraa. No te rahi o te mau fifi i roto i to ˈna faaipoiporaa, ua faarue mai ta ˈna vahine ia ˈna. Ua imi atura oia i te tamǎrûraa i roto i te raau taero. I muri iho, ua riro mai oia ei taata hoo raau taero. Ua tapeahia e ua faautuahia oia i te utua fare auri no te faautaraa i te marijuana e te cocaïne na nia i te pahi. I te fare auri, te vai ra te hoê pǔpǔ taata e haapii ra i te Bibilia e te mau Ite no Iehova, e ua anihia oia ia apiti atoa mai. Teie ta ˈna e parau ra: “Ua putapû vau i te nahonaho o te mau putuputuraa, o te porotarama haapiiraa na roto i te mau buka e te mau vea, e te mea e ua niuhia te mau mea atoa i nia i te Bibilia. Ua ani oioi atura vau i te hoê haapiiraa Bibilia e ua haamata vau i te haere i te mau putuputuraa.” Ua tupu te reira i te avaˈe Tenuare 1993. I teie nei, ua matara mai o Conrado mai te fare auri e te haere noa ra oia i mua i roto i te amuiraa kerisetiano.
Te mau motu Islas Marías
I Mexiko, te vai ra te hoê fare auri mehameha, oia hoi e maha motu tei piihia te mau Islas Marías. E nehenehe te mau mau auri e haere i tera e tera motu faautuaraa, i reira ratou i te tapearaahia. Te ora nei vetahi i reira e ta ratou vahine e mau tamarii.
Ua haamauhia te hoê amuiraa nainai. E toru taeae no Mazatlán o te haere i reira hoê taime i te avaˈe, no te faatere i te mau putuputuraa, no te horoa i te mau papai, e te mau faaitoitoraa. I te tahi taime, e haere te tiaau haaati i reira no te farerei ia ratou. Te faito au noa o te feia e putuputu, to rotopu ïa i te 20 e 25 taata. Te vai ra e maha taata poro bapetizohia e e piti taata poro bapetizo-ore-hia. Te faatia ra te tiaau ratere e “e na raro vetahi i te haere e 17 kilometera te atea, no te tae i te mau putuputuraa i te Sabati, e e tia ia ratou ia faarue oioi i te putuputuraa no te tapae atu i roto i to ratou piha no te piiraa iˈoa. Hau atu i te piti hora te maoro ia hoˈi ratou ma te haere vitiviti.” Teie ta te hoê o te mau taeae, i haapii hoi i te parau mau i roto i taua fare auri ra, i parau iho nei e: “E manaˈonaˈo noa na vau e haere oioi i rapae, i teie nei râ, tei te hinaaro ïa o Iehova, no te mea mea rahi ta ˈu ohipa i ǒ nei i te fare auri.”
Te oaoa nei tatou i te iteraa e te faaohipa ra te parau mau i to ˈna mana, no te faatiamâ mai i te feia aau rotahi e imi nei i te hoê ravea no te faaoaoa ia Iehova. Hau atu i te hoê ahuru ma piti o ratou, o tei haapii i te parau mau i te fare auri, tei matara mai, tei bapetizohia, e i teie nei, te ora nei ratou ma te au ei mau tavini na te Atua, ua riro mai vetahi ei mau matahiapo no te amuiraa. Ua ite-rahi-hia te mana o te Bibilia no te tamǎrû i te mau mafatu e no te taui i te taata. I te taime iho â a haere ai teie nei feia, i tapeahia no ta ratou mau ohipa iino, na nia i te eˈa o te maramarama o te Parau a te Atua, te ite ra ratou i te tiamâraa mau o ta Iesu i tǎpǔ i to ˈna na ôraa e: “E ite ïa outou i te parau mau, e na te parau mau outou e faatiamâ.”—Ioane 8:32; Salamo 119:105.
[Nota i raro i te api]
a Neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.
[Hohoˈa i te api 23]
E rave rahi tei fanaˈo i te mau parau mau kerisetiano, o ta ratou i haapii i roto i te fare auri