Te faatureraa morare o te toroa taote e te tâpûraa ma te ore e pâmu i te toto
I TE mau matahiti i mairi aˈenei, ua itehia te mau haereraa i mua faahiahia mau i te pae rapaauraa. Teie râ, a faatitiaifaro ai vetahi mau haereraa i mua i te mau fifi i te pae rapaauraa, ua faatupu atoa râ te reira i te mau fifi i te pae morare.
Ua tuatapapa te mau taote i te mau uiraa fifi mai teie: I te tahi mau taime, e tia anei ia faaea i te faaohipa i te hoê ravea rapaauraa puai, ia nehenehe te hoê taata maˈi e pohe ma te tura? E tia anei i te hoê taote ia ofati i te faaotiraa a te hoê taata maˈi, mai te peu e te manaˈo ra oia e mea maitai aˈe no te taata maˈi? Nafea te rapaauraa ia tufahia ma te tia, mai te peu e eita te hoê ravea rapaauraa moni roa e pee i te mau taata atoa ia aufau?
Ua huti teie mau uiraa fifi mau i te ara-maite-raa i nia i te hoê tuhaa o te toroa rapaauraa i parauhia, te faatureraa morare o te toroa taote. Te fa a teie tuhaa, o te tautururaa ïa i te mau taote e te mau aivanaa ia faaruru i te mau faahopearaa i te pae morare o te maimiraa no nia i te ihiora e te mau haereraa i mua i te pae rapaauraa. I te mea e te farereihia nei te rahiraa o te mau faaotiraa fifi roa i roto i te mau fare maˈi, e rave rahi fare maˈi o tei haamau i te mau tomite faatureraa morare o te toroa taote. E ohipa matauhia ia tia ˈtu te mau melo tomite—te mau taote e te mau paruru—i te mau apooraa no nia i te faatureraa morare o te toroa taote, i reira e tuatapapahia ˈi te mau fifi i te pae morare i roto i te toroa rapaauraa.
Teie te tahi mau uiraa e faahiti-pinepine-hia nei i roto i taua mau apooraa ra: I roto i teihea faito e tia ˈi i te mau taote ia faatura i te mau tiaturiraa a te mau Ite no Iehova o te patoi nei hoi i te mau pâmuraa toto, a tahi roa no te mau tumu i te pae faaroo? E tia anei i te hoê taote ia pâmu i te toto i roto i te hoê taata maˈi noa ˈtu e aita teie taata maˈi e hinaaro ra, mai te peu e e au ra “e mea tano” te reira i te aro o te taote? E tano anei i te pae morare ia na reira, ma te huna ˈtu i te taata maˈi, i te manaˈoraa e ‘ia ore te taata maˈi e ite ra, eita ïa te reira e faaino ia ˈna’?
No te faatitiaifaro maitai i teie mau uiraa, e tia ia noaa i te mau taote te hoê maramarama pae tahi ore no nia i te tiaraa o te mau Ite no Iehova. I to ratou aˈe pae, ua ineine te mau Ite no Iehova i te faataa i to ratou tiaraa i mua i te mau taote, no te mea ua papu ia ratou e e nehenehe te aimârôraa e apehia, ia maramarama anaˈe te tahi i te tiaraa o te tahi.
E tufaraa manaˈo
Ua hinaaro te Taote ra o Diego Gracia, e mana rahi i te pae no te faatureraa morare o te toroa taote i Paniora, e ia rave ta ˈna pǔpǔ i teie huru aparauraa. “E mea tano iho â ia horoahia te ravea na outou [te mau Ite no Iehova] no te faaiteraa i to outou mau manaˈo . . . ia hiˈohia te mau fifi o ta outou e farerei nei e te mau pâmuraa toto,” o ta teie taote ïa i parau.
No reira, i te 5 no Tiunu 1996, ua titau-manihini-hia e toru tia a te mau Ite no Iehova i te Fare haapiiraa tuatoru Complutense no Madrid, i Paniora, no te faataa i to ratou tiaraa. Tau 40 taote e vetahi atu feia toroa o tei haere atoa mai.
I muri aˈe i to te mau Ite vauvauraa i te hoê omuaraa parau poto, ua haamata ˈtura te rururaa na roto i te mau uiraa. Ua farii pauroa te feia i ruru mai e, e tiaraa to te hoê taata paari i maˈihia no te patoi i tera, aore ra i tera huru rapaauraa. Ua tiaturi atoa te pǔpǔ e, eita roa ˈtu e tia ia rave i te hoê pâmuraa toto mai te peu e aita te taata i faaarahia e i faatia i te reira. Teie râ, ua tafifi to ratou manaˈo no nia i te tahi mau tuhaa taaihia i te tiaraa o te mau Ite no Iehova.
Hoê fifi, no nia ïa i te parau no te moni. I te tahi mau taime, no te rave i te tâpûraa ma te ore e pâmu i te toto, e titauhia te tahi mau tauihaa taa ê, mai te tâpûraa e te hihi laser, e oia atoa te tahi mau raau moni rahi, mai te oromona érythropoïétine, e faaohipahia nei no te faaitoito i te hamaniraa i te mau toropuru uteute. Ua uiui te hoê taote e, ia patoi anaˈe te mau Ite i te mau ravea rapaauraa mâmâ aˈe (mai te toto), te manaˈo ra anei ratou e e haafanaˈo te mau pu rapaauraa ia ratou i te tahi mau ravea taa ê.
Ua farii te tia a te mau Ite e, e tano iho â ia hiˈopoa te mau taote i te paeau no te moni, tera râ, ua faahiti oia i te mau maimiraa i piahia o tei numera i te mau haamâuˈaraa itea-ore-hia o te mau pâmuraa toto. Oia ïa, te haamâuˈaraa no te rapaau i te mau fifi e tupu mai i muri iho na roto i te mau pâmuraa toto, e tae noa ˈtu te ereraa i te moni ohipa no roto mai i taua mau fifi ra. Ua faahiti oia i te hoê maimiraa hohonu i ravehia i te mau Hau Amui no Marite e faaite ra e, te puohu toto matauhia, e 250 dala marite [fatata 23 600 farane] anaˈe i te omuaraa, e naea-roa-hia i te pae hopea hau atu i te 1 300 dala marite [fatata 123 000 farane]—hau atu ïa i te pae taime te moni matamua. Ua haapapu oia e, ia hiˈopoahia te mau tuhaa atoa, mea mâmâ aˈe ïa te tâpûraa ma te ore e pâmu i te toto. Hau atu, ia ravehia te mau tâpûraa ma te ore e pâmu i te toto, te pae rahi o te tino moni i parau-noa-hia e haamâuˈaraa hau, no te mau tauihaa ïa o te nehenehe e faaohipa-faahou-hia i muri iho.
Te tahi atu uiraa o tei haafifi i te manaˈo o te mau taote e rave rau, no nia ïa i te faaheporaa a te amuiraa. Ua uiui hoi ratou e, eaha te ohipa e tupu ia feaa noa ˈtu te hoê Ite e ia farii oia i te hoê pâmuraa toto? E hiˈo-ino-hia anei oia e te tahi atu mau Ite?
Te pahonoraa, tei te huru ïa o te tupuraa, no te mea e ohipa teiaha mau te ofatiraa i te ture a te Atua, e ohipa te tia i te mau matahiapo a te amuiraa ia hiˈopoa. Te hinaaro nei te mau Ite i te tauturu i te taata atoa o tei faaruru i te hepohepo rahi o te hoê tâpûraa atâta e o tei farii i te hoê pâmuraa toto. Eita e ore e e peapea roa te hoê Ite mai teie te huru, e e tapitapi oia no to ˈna mau taairaa e te Atua. E hinaaro paha teie taata i te tauturu e ia taahia to ˈna manaˈo. I te mea e, o te here te niu o te Kerisetianoraa, e hinaaro te mau matahiapo, mai ta ratou e rave nei i roto i te mau haavaraa atoa, e faaaifaito i te paari e te hamani maitai.—Mataio 9:12, 13; Ioane 7:24.
“Eita anei râ outou e taui i to outou tiaraa morare a muri aˈe?” o ta te hoê taote faature morare ïa i ani, no te mau Hau Amui no Marite mai oia. “Ua na reira hoi te tahi atu mau haapaoraa i roto i te mau matahiti i mairi aˈenei.”
Te tiaraa o te mau Ite no nia i te moˈaraa o te toto, e tiaturiraa ïa i niuhia i nia i te hoê haapiiraa, e ere noa i te hoê tiaraa morare o te nehenehe e tauiui-noa-hia, o te pahonoraa ïa i horoahia ˈtu. Aita roa ˈtu te faaueraa papu maitai a te Bibilia e faatia ra e ia ofatihia. (Ohipa 15:28, 29) Eita ta te hoê Ite e nehenehe e farii i te ofatiraa i teie ture a te Atua, hoê â ïa huru e te fariiraa i te haamoriraa idolo aore ra i te poreneia.
Te mauruuru rahi nei te mau Ite no Iehova i te fariiraa te mau taote—mai te mau taote i tae mai i te apooraa no te faatureraa morare o te toroa taote, i tupu i Madrid—i te faatura i ta ratou faaotiraa e imi i te mau ravea monoraa o te tuea e ta ratou mau tiaturiraa niuhia i nia i te Bibilia. Oia mau, e tuhaa faufaa roa to te faatureraa morare o te toroa taote, no te haamaitairaa i te mau taairaa i rotopu i te taote e te taata maˈi e te faaitoitoraa i te faatura hau atu â no te mau aniraa a te taata maˈi.
Mai ta te hoê taote Paniora tuiroo i parau, e tia i te mau taote ia haamanaˈo noa e “te faaohipa nei [ratou] i te mau tauihaa papu ore e te mau ravea o te nehenehe e hape.” E tia ïa ia ratou “ia papu e na te here e mono i te vahi e ore e naeahia e te ite.”