Faatiamâhia e te parau mau
I TE mau Hau Amui no Marite, hau atu i te hoê mirioni taata e tapeahia ra i roto i te fare auri. I rotopu ia ratou, fatata e toru tausani tei faautuahia i te utua pohe. A feruri na e tei roto outou i teie huru tupuraa. Eaha to outou huru? E mea peapea mau â te manaˈoraa i teie huru tupuraa. Tera râ, i roto i te hoê auraa parau, tei roto te mau taata atoa i te hoê â huru tupuraa. Te parau ra te Bibilia e: “Ua rave paatoa hoi i te hara, e ua ere i te haamaitai a te Atua ra.” (Roma 3:23) Oia, ei huaai na Adamu, te “tapeahia” ra tatou e te huru taata tia ore. (Roma 5:12) Te ite nei tatou i te mau faahopearaa o to tatou tapearaahia i te mau mahana atoa, mai ta te aposetolo kerisetiano ra o Paulo i ite atoa, o tei papai e: “Te ite nei râ vau i te tahi ture i roto i tau tino nei, i te mârôraa mai i te ture i roto i tau aau nei, e te faariroraa ia ˈu ei tîtî na te ture ino i roto i tau tino nei.”—Roma 7:23.
Ei faahopearaa o to tatou huru taata hara, tei raro aˈe tatou tataitahi i te tahi utua pohe, ei auraa parau, no reira te Bibilia e parau ai e: “E utua te pohe no te hara.” (Roma 6:23) Ua faataa te papai salamo ra o Mose i to tatou huru oraraa ma te tano e: “To matou pue mahana i te oraraa nei e hitu ïa ahuru i te matahiti, e ia tae i te vau i te ahuru i te matahiti i te etaeta, e riro râ taua etaeta ra ei rohirohi e ei taiâraa: e ore hoi e mahia motu ê atura, maue atura matou!”—Salamo 90:10; a faaau e te Iakobo 4:14.
Te manaˈo ra o Iesu i te faatîtîraa a te hara e te pohe i nia i te taata i parau ai oia i ta ˈna mau pǐpǐ e: “Na te parau mau outou e faatiamâ.” (Ioane 8:32) Na roto i teie mau parau, te horoa ra o Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ i te tiaturiraa o te tahi mea rahi aˈe i te tiamâraa mai i te faatereraa Roma—te pûpû atura oia ia ratou ra i te faaoreraa i te hara e te tiamâraa mai te pohe mai! Nafea te reira e pûpûhia ˈi ia ratou ra? Te na ô ra Iesu ia ratou e: “Na te Tamaiti outou i faatiamâ ra, ua tiamâ mau ïa outou.” (Ioane 8:36) Oia, na roto i te pûpûraa i to ˈna ora, ua riro “te Tamaiti” ra o Iesu ei tusia taraehara no te hoo faahou mai i te mea i erehia e Adamu. (Ioane 1, 4:10) Na te reira i horoa i te ravea i te feia auraro ia tiamâ mai i te faatîtîraa o te hara e te pohe. Ua pohe te Tamaiti fanau tahi a te Atua “ia ore ia pohe te faaroo ia ˈna ra, ia roaa râ te ora mure ore.”—Ioane 3:16.
No reira, no nia ia Iesu Mesia te parau mau o te faatiamâ ia tatou. E fanaˈo te feia e riro ei pǐpǐ na ˈna i te tiaturiraa e tiamâ mai i te hara e te pohe ia tae i te taime e na te Basileia o te Atua e faatere taatoa i te mau ohipa i nia i te fenua nei. I teie nei â, te fanaˈo ra te feia e farii ra i te parau mau a te Parau a te Atua i te tiamâraa mau. Mea nafea?
Tiamâ mai i te mǎtaˈu i te taata pohe
Te ora nei e mau mirioni taata i roto i te mǎtaˈu i te taata pohe. No te aha? No te mea ua haapii ta ratou mau haapaoraa ia ratou e e faarue te hoê nephe i te tino ia pohe oia e e haere oia i roto i te ao varua. No reira, e mea matauhia i roto i te tahi mau fenua, e ara noa te mau fetii i nia i te tino pohe e rave rahi rui e te ao. E tae noa ˈtu i te himeneraa ma te reo puai e te tairiraa i te mau pahu. Te manaˈo nei te feia e heva ra e te au ra te taata pohe i te reira e te arai ra te reira ia ore to ˈna varua e hoˈi mai no te haapeapea i te taata ora. Ua riro noa te mau haapiiraa hape a te Amuiraa faaroo kerisetiano no nia i te taata pohe ei ravea ia rave-tamau-hia teie peu tumu.
Tera râ, te faaite ra te Bibilia i te parau mau no nia i te huru o te taata pohe. Te parau maitai ra oia e to outou nephe, o outou ïa, e ere i te tahi tuhaa miterio o outou na o te ora ˈtu i muri aˈe i te pohe. (Genese 2:7; Ezekiela 18:4) Hau atu, aita te taata pohe e haamauiuihia ra i roto i te hoê po auahi ura, aita atoa ratou i roto i te hoê ao varua o te nehenehe e ohipa mai i nia i te taata ora. Te na ô ra te Bibilia e: “Aita râ a te feia i pohe ra e parau itea. . . . Aore hoi e ohipa, aore e imiraa, aore hoi e ite, aore hoi e paari, i te apoo ta oe e haere na.”—Koheleta 9:5, 10.
Ua faatiamâ mai teie nei mau parau mau a te Bibilia e rave rahi taata i te mǎtaˈu i te taata pohe. Aita ratou e pûpû faahou ra i te mau tusia moni rahi no te tamǎrû i to ratou mau tupuna, aita atoa ratou e haapeapea ra e te haamauiuihia ra te feia herehia ra e ratou ma te aroha ore no ta ratou mau hara. Ua haapii ratou e te horoa ra te Bibilia i te hoê tiaturiraa nehenehe no te feia atoa i pohe, no te mea te parau maira oia ia tatou e i te taime i faataahia e te Atua, e “e tia-faahou-raa to tei pohe, te feia parau-tia e te feia parau-tia ore.” (Ohipa 24:15; Ioane 5:28, 29) No reira, te taotooto noa ra te taata pohe i teie nei, e au ra e te taoto hohonu ra oia.—A faaau e te Ioane 11:11-14.
E nehenehe te parau mau no nia i te huru o te taata pohe, e te tiaturiraa o te tia-faahou-raa e faatiamâ ia tatou i te oto o ta te pohe e nehenehe e horoa mai. Na teie huru tiaturiraa i turu i te hoê tane e ta ˈna vahine i te mau Hau Amui no Marite i te poheraa ta raua tamaroa e maha matahiti i roto i te hoê ati. “Te erehia nei mâua i te tahi mea i roto i to mâua oraraa o te ore e mâha e tae noa ˈtu i te taime e farerei faahou ai mâua i ta mâua tamaroa i te tia-faahou-raa,” o ta to ˈna mama ïa e faˈi ra. “Ua ite râ mâua e maa taime poto noa to mâua mauiui, i te mea e te tǎpǔ maira Iehova e e horoi oia i to tatou roimata oto atoa.”—Apokalupo 21:3, 4.
Tiamâ mai i te mǎtaˈu i te tau no a muri aˈe
Eaha to a muri aˈe? E taninahia anei to tatou fenua i roto i te hoê haamouraa atomi? E faariro anei te faainoraa o te mau mea atoa o te fenua i to tatou palaneta ei vahi o te ore e nehenehe e faaeahia? E faatupu anei te toparaa i te pae morare, i te patoiraa i te mana e te huananeraa? Teie te mau mea e mǎtaˈuhia ra e te rahiraa taata i teie mahana.
Te pûpû maira râ te Bibilia i te tiamâraa mai i teie mau mea riaria mau. Te haapapu maira te reira e “te fenua nei te vai noa nei â ïa.” (Koheleta 1:4) Aita o Iehova i poiete i to tatou palaneta ia haamouhia oia e te feia haapao ore. (Isaia 45:18) Aita râ, ua poiete o Iehova i te fenua ia riro oia ei vahi nohoraa paradaiso no te hoê fetii taata tahoê. (Genese 1:27, 28) Aita ta ˈna opuaraa i taui. Te parau maira te Bibilia ia tatou e na te Atua e “haamou i te feia e faaino ra i te fenua nei.” (Apokalupo 11:18, MN) I muri iho, te na ô ra te Bibilia e: “Te feia mǎrû ra, e parahi ïa i te fenua, e oaoa ratou i te rahi o te hau ra.”—Salamo 37:11.
E nehenehe e tiaturi i teie parau tǎpǔ, no te mea eita roa te Atua e haavare. Teie ta Iehova i parau na roto i te arai o ta ˈna peropheta ra o Isaia: “Te parau no roto i to ˈu nei vaha; e ore e hoˈi faufaa ore noa mai ia ˈu nei, e tupu râ tei opuahia e au ra; e noaa hoi te mea i faaue atu ai au ra.” (Isaia 55:11; Tito 1:2) No reira, e nehenehe tatou e tiai ma te tiaturi ia tupu anaˈe te parau tǎpǔ a te Atua i faahitihia i roto i te Bibilia i roto i te Petero 2, 3:13: “Te tatari nei râ tatou i te raˈi apî e te fenua apî ta ˈna i parau maira, i te vai-mau-raa o te parau-tia ra.”
Tiamâ mai i te mǎtaˈu i te taata
Te horoa maira te Bibilia i te mau hiˈoraa mau o te mau tane e te mau vahine tei faaite i te mǎtaˈu ore i to ratou taviniraa i te Atua. I rotopu ia ratou, te vai ra o Gideona, o Baraka, o Debora, o Daniela, o Esetera, o Ieremia, o Abigaila, e o Iaela—no te faahiti i te tahi noa. Ua faaite teie mau tane e teie mau vahine haapao maitai i te haerea o te papai salamo tei papai e: “E tiaturi au i te Atua, e ore e mǎtaˈu i ta te taata ia rave mai ia ˈu.”—Salamo 56:11.
I te senekele matamua, ua faaite te mau aposetolo ra o Petero raua o Ioane i te hoê â mǎtaˈu ore i to te mau mana faatere faaroo faaueraa ia raua ia faaea i te poro. Ua pahono atu raua e: “E ore hoi matou e tia ia ore ia parau i ta matou i hiˈo aˈenei, e ta matou i faaroo aˈenei.” Ei faahopearaa no to raua tiaraa aueue ore, ua tapeahia ˈtura o Petero raua o Ioane i roto i te fare auri. I muri aˈe i to raua matara-semeio-raa mai, ua rave faahou raua i ta raua ohipa e “ua parau noa ihora i te parau a te Atua ma te mǎtaˈu ore.” Aita i maoro, ua afaihia o Petero e te tahi atu mau aposetolo i mua i te Sunederi ati Iuda. “Aore matou i parau hua ˈtu ia outou, eiaha outou e haapii ma teie nei iˈoa?” o ta te tahuˈa rahi ïa i parau atu ia ratou, “e inaha, ua î roa Ierusalema ia outou i ta outou parau.” Ua pahono atura o Petero e te tahi atu mau aposetolo e: “O te Atua ta matou e faaroo e tia ˈi eiaha te taata.”—Ohipa 4:16, 17, 19, 20, 31; 5:18-20, 27-29.
I roto i ta ratou ohipa pororaa i te parau apî maitai o te Basileia o te Atua, te tutava nei te mau Ite no Iehova i teie mahana i te pee i te itoito o te mau Kerisetiano o te senekele matamua. E tae noa ˈtu i te mau taurearea i rotopu ia ratou o te faaite pinepine ra i te mǎtaˈu ore na roto i te paraparauraa ia vetahi ê no nia i to ratou faaroo. E rave anaˈe na vetahi mau hiˈoraa.
E tamahine haama haere noa o Stacie. Ua riro ïa te paraparauraa ia vetahi ê no nia i to ˈna faaroo i te haamataraa ei fifi no ˈna. Eaha ta ˈna i rave no te haavî i to ˈna haama? “Ua haapii au i te Bibilia e ua imi au e ua taa anei ia ˈu i te mea o ta ˈu e paraparau ra,” o ta ˈna ïa e parau ra. “Na te reira i faaohie i te mau mea, e i tiaturi hau atu â ai au ia ˈu nei.” Ua faahitihia te roo maitai roa o Stacie i roto i te vea o to ˈna fenua. Teie ta te tumu parau, i papaihia e te hoê orometua haapii i roto i ta ˈna fare haapiiraa, i faaite: “E au ra e ua horoa te faaroo [o Stacie] ia ˈna ra i te puai no te aro e rave rahi faaheporaa o ta te rahiraa o te mau taurearea e faaruru nei. . . . Te manaˈo nei o ˈna e e tia i te taviniraa i te Atua ia riro ei ohipa matamua i roto i to ˈna feruriraa.”
Ua haamata o Tommy i te haapii i te Bibilia e to ˈna mau metua e pae noa matahiti to ˈna. I to ˈna tamariiriiraa atoa, ua tia ˈtu oia ma te mǎtaˈu ore no te haamoriraa mau. I to to ˈna mau hoa haapiiraa apî papaipairaa i te mau hohoˈa oroa, ua papai o Tommy i te Paradaiso i tǎpǔhia e te Atua. Ei taurearea, ua ite o Tommy e e rave rahi o te mau tamarii haere haapiiraa e imi ra i te taa i te auraa o te mau tiaturiraa a te mau Ite no Iehova. Maoti i te mamû noa no te mǎtaˈu, ua ani atura oia i te hoê o ta ˈna mau orometua haapii e, e nehenehe anei ta ˈna e rave i te hoê aparauraa ma te uiraa e te pahonoraa e ta ˈna piha haapiiraa, ia nehenehe oia e pahono i te mau uiraa atoa i te hoê noa taime. Ua fariihia te reira, e ua horoahia te hoê faaiteraa maitai roa.
I te 17raa o to ˈna matahiti, ua itea mai ia Markietta te hoê ravea faahiahia roa no te tauaparau ia vetahi ê i roto i ta ˈna piha haapiiraa no nia i to ˈna faaroo. “Ua anihia mai ia matou ia faaineine i te hoê tumu parau,” o ta ˈna ïa e parau ra. “Ua maiti au i ta ˈu tumu parau i roto i te buka ra Les jeunes s’interrogent—Réponses pratiques.a Ua maiti au e pae pene i roto i te buka e ua papai au i te mau upoo parau i nia i te iri papairaa ereere. Ua ani atura vau i te piha ia anai i te reira ia au i ta ratou e manaˈo ra e mea faufaa roa ˈˈe.” Ua tupu atura te hoê aparauraa i muri iho e ua apiti mai te piha. “Ua faaite atura vau i te buka i te piha,” o ta Markietta ïa e faaoti ra, “e e rave rahi tamarii haere haapiiraa tei ani mai i te tahi buka. Ua ani atoa mai ta ˈu orometua haapii i te tahi na ˈna.”
E nehenehe ta te parau mau e faatiamâ ia outou
Mai ta tatou i ite mai nei, e mana faatiamâ to te parau mau i roto i te Bibilia i nia i te mau huru taata atoa e haapii ra i te Bibilia e o te haafaufaa ra i ta ˈna poroi. Te faatiamâ maira oia ia ratou i te mǎtaˈu i te taata pohe, te mǎtaˈu i te tau no a muri aˈe, e te mǎtaˈu i te taata. I te pae hopea, e faatiamâ mai te hoo a Iesu i te taata auraro i te hara e te pohe. Auê ïa te oaoa e e ora tatou i roto i te hoê paradaiso i nia i te fenua e a muri noa ˈtu, ma te ore e tapea-faahou-hia e to tatou huru taata hara!—Salamo 37:29.
E hinaaro anei outou e haapii hau atu â no nia i te mau haamaitairaa ta te Atua i tǎpǔ mai? Mai te peu e oia, eaha te tia ia outou ia rave? Ua parau o Iesu e: “Teie hoi te ora mure ore, ia ite ratou ia oe i te Atua mau ra, e ia Iesu i te Mesia i ta oe i tono mai.” (Ioane 17:3) No reira, mai te peu e te hinaaro ra outou e ite i te tiamâraa o ta Iesu i tǎpǔ i ta ˈna mau pǐpǐ, e tia ia outou ia haapii no nia i te Atua ra o Iehova e ta ˈna Tamaiti. E tia ia outou ia ite e eaha te hinaaro o te Atua, e ia rave i te reira, no te mea te na ô maira te Bibilia e: “Te mou nei hoi teie nei ao, e ta to te ao atoa e hinaaro nei; o tei haapao râ i to te Atua ra hinaaro, e tia ïa i te oraraa e a muri noa ˈtu.”—Ioane 1, 2:17.
[Nota i raro i te api]
a Neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.
[Hohoˈa i te api 7]
I raro aˈe i te Basileia o te Atua, e tiamâ roa mai te huitaata nei i te hara e te pohe