Mea faufaa roa te parau mau no nia i te nephe
“E ite ïa outou i te parau mau, e na te parau mau outou e faatiamâ.”—IOANE 8:32.
MEA pinepine te mau tiaturiraa no nia i te pohe e te Ao i muri aˈe i te pohe i te faatupuhia e te haapaoraa e te mau peu tumu a te hoê taata. Mai ta tatou i ite mai nei, te anairaa o te reira, mai te tiaturiraa ïa e e tapae te nephe i to ˈna fa hopea i muri aˈe noa i te mau fanau-faahou-raa e rave rahi, e tae noa ˈtu i te manaˈo e mea na roto noa i te hoê oraraa e faataahia ˈi te hopea o te hoê taata. No reira, peneiaˈe mea au aˈe na te hoê taata e taai i te tiaraa hopea i te parau no te pohe, na te tahi e tapae i te Nirvana, e na te tahi atu â e ooti i te haamaitairaa i nia i te raˈi. Eaha ˈtura ïa te parau mau? I te mea e e ohipa ta tatou mau tiaturiraa i nia i to tatou haerea, ta tatou mau ohipa, e ta tatou mau faaotiraa, eita anei tatou e haapeapea no te ite mai i te pahonoraa i teie uiraa?
2 Te faatia ra te Bibilia, te buka tahito roa ˈˈe i te ao nei, i te aamu o te taata e tae roa ˈtu i te poieteraa o te nephe taata matamua. Aita ta ˈna mau haapiiraa i viiviihia i te mau philosophia e te mau tutuu a te taata. Te faataa maite ra te Bibilia i te parau mau no nia i te nephe: To outou nephe, o outou iho ïa, aita roa ˈtu tei pohe e ora faahou ra, e te feia e vai ra i roto i te haamanaˈoraa o te Atua, e faatia-faahou-hia ïa i te taime mau. Eaha te auraa no outou te iteraa i te reira?
3 “E ite ïa outou i te parau mau, e na te parau mau outou e faatiamâ,” ta Iesu Mesia ïa i parau i ta ˈna mau pǐpǐ. (Ioane 8:32) Oia mau, e faatiamâ te parau mau. E faatiamâ râ te parau mau no nia i te nephe ia tatou i te aha?
Te tiamâraa i te mǎtaˈu e te hepohepo
4 “E mǎtaˈu te rahiraa o te taata i te pohe e e tamata ratou eiaha e feruri atu i te reira,” ta te buka parau paari ra ïa The World Book Encyclopedia e parau ra. “Fatata roa te parau ‘pohe’ iho i te ore e faahitihia i te pae Tooa o te râ,” ta te hoê ïa taata tuatapapa aamu i tapao. E i roto i te tahi mau fenua e faaohipa-pinepine-hia te mau parau mǎrû aˈe mai te “haere ê” e “moe ê” no te faataa i te pohe o te hoê taata. Teie mǎtaˈu i te pohe, e mǎtaˈu ïa i tei ite-ore-hia, i te mea e no te rahiraa o te taata, e parau moe te pohe. E faaore te iteraa i te parau mau no nia i te tupu mai ia pohe tatou, i taua mǎtaˈu ra.
5 A hiˈo na, ei hiˈoraa, i te huru feruriraa o Michaelyn, 15 matahiti. E mariri ai toto to ˈna e te faaruru ra oia i te pohe riaria. Te haamanaˈo ra to ˈna mama o Paula e: “Ua parau o Michaelyn e eita oia e haapeapea ia pohe oia no te mea ua ite oia e e taime poto noa te pohe. Mea rahi to matou paraparauraa no nia i te ao apî a te Atua e te feia atoa e faatiahia i reira. E tiaturi rahi mau to Michaelyn i te Atua ra o Iehova e i te tia-faahou-raa—aita roa ˈtu e feaaraa.” Ua faatiamâ te tiaturiraa o te tia-faahou-raa i teie potii apî itoito i te mǎtaˈu uˈana i te pohe.
6 Nafea te parau mau i te ohiparaa i nia i te mau metua o Michaelyn? “O te pohe o to mâua tamahine iti te ohipa mauiui roa ˈˈe i roohia aˈenei i nia ia mâua,” ta to ˈna ïa metua tane o Jeff i parau. “E tiaturi roa râ mâua i te fafau a Iehova no nia i te tia-faahou-raa, e te tiai ru nei mâua i te mahana e nehenehe ai mâua e tauahi faahou i to mâua Michaelyn here. Auê ïa farerei-faahou-raa e!”
7 Oia mau, e faatiamâ te parau mau no nia i te nephe i te hoê taata i te hepohepo o te tiaturiraa ore ta te pohe o te hoê taata here e hopoi mai. Parau mau, aita roa ˈtu hoê aˈe ohipa e nehenehe e faaore roa i te mauiui e te peapea e farereihia ia pohe te hoê taata here. E tamǎrû râ te tiaturiraa o te tia-faahou-raa i te oto e e faariro i te mauiui ei mea ohie aˈe ia faaoromai.
8 E faatiamâ atoa te parau mau a te mau Papai no nia i te huru o tei pohe ia tatou i te mǎtaˈu i tei pohe. Mai to ratou haapiiraa i teie parau mau, e rave rahi tei tafifi na i te mau peu tupapau no nia i tei pohe, te ore e haapeapea faahou i te pifao, te hiˈohiˈo, e te mau taoˈa tahutahu, e eita atoa ratou e pûpû faahou i te mau tusia moni rahi no te tamǎrû i to ratou mau tupuna eiaha ratou e hoˈi mai e totova i te feia ora. Inaha, i te mea e “aita . . . te feia i pohe ra e parau itea,” mea faufaa ore te mau peu mai teie.—Koheleta 9:5.
9 Oia mau, e faatiamâ te parau mau no nia i te nephe, e itehia i roto i te Bibilia, e e nehenehe e tiaturihia. A hiˈo atoa na i te tiaturiraa hoê roa ta te Bibilia e horoa mai ra na outou.
[Uiraa haapiiraa]
1. No te aha e mea faufaa roa ia hiˈopoa i ta tatou mau tiaturiraa no nia i te nephe e te pohe?
2, 3. (a) No te aha tatou e nehenehe ai e tiaturi i ta te Bibilia e parau ra no nia i te nephe? (b) Mai tei parauhia i roto i te Bibilia, eaha te parau mau no nia i te nephe?
4, 5. (a) Eaha te mǎtaˈu ta te parau mau no nia i te nephe e faaore? (b) Nafea te tiaturiraa o te tia-faahou-raa i te horoaraa i te itoito na te hoê potii apî i te pae hopea o to ˈna maˈi?
6, 7. E faatiamâ te parau mau no nia i te nephe ia tatou i teihea hepohepo? A horoa i te faahohoˈaraa.
8, 9. E faatiamâ te parau mau no nia i te huru o tei pohe ia tatou i teihea mǎtaˈu?
[Parau iti faaôhia i te api 29]
E faatiamâ te parau mau no nia i te nephe ia outou i te mǎtaˈu i te pohe, te mǎtaˈu i tei pohe, te hepohepo ia pohe te hoê taata here