VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w97 1/1 api 12-22
  • Te hanahana rahi aˈe o te fare o Iehova

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te hanahana rahi aˈe o te fare o Iehova
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Pueraa “tufaa maa”
  • Te ootiraa na te ao nei
  • Te haere-noa-raa i mua
  • Te mau poroi hopea a Hagai
  • Ia faahanahana te taatoaraa ia Iehova!
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
  • Buka Bibilia numera 37—Hagai
    “Te mau Papai atoa, e mea faaurua ïa e te Atua e e mea faufaa”
  • “Tei ǒ na vau ia outou”
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2006
  • Ia etaeta to outou rima
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2006
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
w97 1/1 api 12-22

Te hanahana rahi aˈe o te fare o Iehova

“E faaî hoi au i teie nei fare i te hanahana, te na reira maira Iehova sabaota ra.”—HAGAI 2:7.

1. Nafea te varua moˈa i te taairaahia i te faaroo e te ohipa?

A PORO noa ˈi oia na te mau fare, ua farerei te hoê Ite no Iehova i te hoê vahine faaroo Penetekose o tei parau mai e, ‘Tei ia matou nei te varua moˈa, tera râ, na outou e rave nei i te ohipa.’ Ma te mǎrû, ua faataa ˈtura oia ia ˈna e i te tanoraa mau, te taata e tei ia ˈna ra te varua moˈa, e turaihia ïa oia ia rave i te ohipa a te Atua. Te na ô ra te Iakobo 2:17 e: “Te faaroo, aore e ohipa ra, e mea pohe ïa.” Na roto i te tauturu a te varua o Iehova, ua faatupu ta ˈna mau Ite i te faaroo puai, e ‘te faaî ra oia i to ˈna fare i te hanahana’ na roto i te faaueraa ia ratou ia rave i te mau ohipa parau-tia—na mua roa te ‘pororaa i te evanelia o te basileia nei e ati noa ˈˈe teie nei ao, ia ite te mau fenua atoa.’ Ia mauruuru anaˈe Iehova i teie ohipa e ravehia ra, “o te hopea ihora ïa i reira ra.”—Mataio 24:14.

2. (a) E hopoi mai to tatou apitiraa i roto i te ohipa a Iehova i teihea haamaitairaa? (b) No te aha tatou e oaoa ˈi no nia i te tau e au ra e e mea “maoro”?

2 Ia au i teie mau parau a Iesu, te taa ra ia tatou e ta tatou ohipa na mua roa i teie tau, o te pororaa ïa ia vetahi ê i “te evanelia hanahana o te Atua no ˈna te ao” i faauehia mai ia tatou. (Timoteo 1, 1:11) Rahi noa ˈtu tatou i te apitiraa ma te oaoa i roto i te taviniraa a Iehova, e au ra e e oioi atoa mai ïa te hopea i te fatata mai. I roto i te Habakuka 2:2, 3, te taio nei tatou i te mau parau a Iehova: “A papai na i te orama ia itea-noa-hia i nia i te mau papairaa ra, ia horo noa te taata ia taio ra. No te taime i haapaohia ra taua orama nei, ia tae râ i te hopea ra e faaite papu mai ai e ore e haavare: e ia maoro iti noâ, e tiai atu â; e tae mau mai ïa, e ore e haamaoro hua.” Oia, e riro “te orama” ei mea mau noa ˈtu e e “maoro iti noâ.” I te mea e to roto tatou i te 83raa o te matahiti o te faatereraa o te Basileia a Iesu, te manaˈo nei paha vetahi e to roto tatou i te hoê tau maoro i teie nei. Tera râ, eita anei e tia ia tatou ia oaoa e aitâ te hopea i tae mai atura? I teie tau ahuru matahiti o te mau matahiti 1990, ua iritihia te mau opaniraa i te pororaa o te parau apî maitai, e au ra e e tupuraa semeio, i Europa Hitia o te râ, i te mau fenua no Afirika, e te tahi atu mau fenua. Te vaiiho nei teie tau e au ra e e mea “maoro” i te taime ia nehenehe e rave rahi atu â “mamoe” e haaputuputuhia i teie mau fenua o tei matara iho nei.—Ioane 10:16.

3. No te aha to tatou maramarama apî no nia i “teie nei ui” e turai ai ia tatou ia rave ru i te ohipa a te Atua?

3 “E ore e haamaoro hua,” o ta te peropheta ïa e parau ra. Ua parau o Iesu e e ore teie nei ui ino e mou hou “teie nei mau mea atoa i te tupu.” (Mataio 24:34) Ia au i to tatou maramarama apî o ta ˈna mau parau, teie anei te auraa e ere ta tatou ohipa pororaa i te mea ru roa?a Te faaite maira te mau tupuraa e e ere roa ˈtu mai te reira! Te topa nei to tatou ui i teie tau i roto i te hoê huru ino e te viivii aita e faaauraa i roto i te aamu na mua ˈˈe. (A faaau e te Ohipa 2:40.) E tia ia tatou ia rave ru i ta tatou ohipa. (Timoteo 2, 4:2) No nia i te taime o te ati rahi, te faaite ra te mau parau tohu atoa e e tupu taue oia, ma te oioi, e te omoe—mai te eiâ ra. (Tesalonia 1, 5:1-4; Apokalupo 3:3; 16:15) “E teie nei, ia parahi ineine noa outou; ei te hora manaˈo-ore-hia e outou na e tae mai ai te Tamaiti a te taata nei.” (Mataio 24:44) I te mea e te piri atura teie ui taata paieti ore i te haamouraa, papu maitai eita tatou e hinaaro e faarue i to tatou tiaturiraa faufaa roa e ora e a muri noa ˈtu, na roto i te hoˈi-faahou-raa e ‘taviriviri i roto i te vari’ o te mau faaanaanataeraa a teie nei ao!—Petero 2, 2:22; 3:10; Luka 21:32-36.

4. No teihea huru tupuraa i titauhia ˈi ia opere-rahi-hia te mau tufaa “maa i te hora mau ra,” e nafea teie hinaaro i te haamâharaahia?

4 Ia au i te parau tohu a Iesu, ua tupu te ‘matamehai no te pohe’ i te matahiti 1914 ra, i to te huitaata ôraa i roto i “te hopea o teie nei ao.” Ua rahi roa te mauiui, te ati e te patoiraa i te ture e tae mai i teie mahana. (Mataio 24:3-8, 12) I te hoê â taime, ua faaue Iehova i te pǔpǔ tavini haapao maitai e te paari faatavaihia ia horoa i te “maa [pae varua] i te hora mau ra” na te utuafare o to ratou Fatu ra, te Mesia. (Mataio 24:45-47) Mai to ˈna terono mai i nia i te raˈi, te aratai nei teie Arii Mesia i teie nei i te hoê porotarama amuraa maa pae varua faahiahia roa ati aˈe te fenua nei.

Pueraa “tufaa maa”

5. Eaha te ara-maite-raa e horoahia ra i te mea matamua o te tabula “maa”?

5 E hiˈo anaˈe na i te faaineineraa o te “tufaa maa.” (Luka 12:42) Te mea matamua i nia i te tabula kerisetiano, o te Parau a te Atua ïa, te Bibilia. No te haapii atu i te Bibilia ma te aravihi, e hinaarohia na mua i te hoê tatararaa ohie no te taio e te papu. I te roaraa o te mau matahiti, ua haamâha-mǎrû-noa-hia teie hinaaro, ua haamata iho â râ i te matahiti 1950 i te matararaa mai te Tatararaa a te ao apî o te mau Papai Heleni Kerisetiano na roto i te reo Beretane. I te matahiti 1961, ua matara mai te Tatararaa a te ao apî o te Bibilia taatoa, e aita i maoro ua neneihia te reira na roto i te tahi atu mau reo faufaa. E 3 buka tei matara mai i te matahiti taviniraa 1996, e 27 ïa rahiraa buka, i roto e 14 Bibilia taatoa. No te haapao i teie ohipa i nia i te Bibilia, e te mau tauturu Bibilia atoa, tau 1 174 Kerisetiano pûpûhia o te rave ra i te ohipa huriraa ma te taime taatoa i teie mahana i roto e 77 fenua.

6. Eaha ta te Taiete i rave no te horoa i te mau papai Bibilia e hinaarohia ra?

6 Ma te turu i te ohipa a teie rahiraa feia huri, ua nenei e 24 amaa a te Taiete Watch Tower i te mau papai e rave rahi atu â. No te reira, te faanaho-noa-hia ra te tahi atu â mau matini neneiraa vitiviti roa i roto i te mau amaa rarahi. Ua maraa noa te neneiraa o te mau vea Te Pare Tiairaa e A ara mai na! i te mau avaˈe atoa, e 943 892 500 ïa rahiraa vea taatoa, e te hoê maraaraa e 13,4 % no te matahiti. Te taatoaraa o te mau Bibilia e te mau buka i neneihia i te mau Hau Amui no Marite, i Beresilia, i Filelane, i Helemani, i Italia, i Tapone, i Korea, e i Mexiko anaˈe, ua maraa ïa mai e 40 % i te matahiti 1995 i e 76 760 098 buka i te matahiti 1996. Ua turu rahi atoa te tahi atu mau amaa i te maraaraa taatoa o te neneiraa i te mau papai.

7. Nafea to te Isaia 54:2 tupuraa ma te ru roa ˈtu â i teie mahana?

7 Ua titauhia te rahiraa o teie maraaraa i te mau matahiti 1990, i te iritiraahia te mau opaniraa i nia i te mau Ite no Iehova i Europa Hitia o te râ e i Afirika. Mea puai te hiaai i te maa pae varua i taua mau fenua ra. No reira, te faaroohia ra te pii ma te ru roa ˈtu â: “A faatea na i to tiaraa tiahapa; e hopoi i te paruru o to parahiraa i te atea ê: eiaha e faaherehere; e haamaoro i to mau taura, e haamau etaeta i to mau tîtî.”—Isaia 54:2.

8. Eaha te pahonoraa horoa maitai i horoahia no te turu i te pae moni?

8 No reira, ua titauhia e ia faarahihia te mau fare i roto e rave rahi o na amaa e 104 a te Taiete. No te huru oraraa fifi i te pae faanavairaa faufaa i roto i te rahiraa tuhaa fenua i matara apî, ua aufauhia te tuhaa rahi o te mau haamâuˈaraa no teie faarahiraa maoti te mau ô a te mau fenua moni aˈe no te ohipa na te ao nei. Auaa, ua pahono mai te mau amuiraa e te mau taata taitahi ma te mafatu taatoa ia au i te huru feruriraa o te Exodo 35:21: “Ua haere maira ratou, te taata atoa i tae to ˈna aau, te feia atoa i tia to ratou aau, ua hopoi maira ratou i te ô na Iehova, no te ohiparaa.” Te haamauruuru atu nei matou i te feia atoa e horoa nei ma te hamani maitai.—Korinetia 2, 9:11.

9. Nafea to te Roma 10:13, 18 tupuraa i teie mahana?

9 I te matahiti 1996, ua faahanahana mau â te mau papai a te Taiete Watch Tower i te iˈoa o Iehova e ta ˈna mau opuaraa e tae noa ˈtu i te hopea o te fenua. Mai ta te aposetolo Paulo iho â i faaite atea. Ma te faahiti i te parau tohu a Ioela e te Salamo 19, ua papai oia e: “O te tiaoro atoa hoi i te iˈoa o Iehova ra, e hope roa ïa i te ora. Teie râ ta ˈu parau, Aitâ ratou i ite? Ua ite ïa; ua reva to ratou reo i te mau fenua atoa, e ua tae ta ratou parau i te hopea mai o te fenua ra.” (Roma 10:13, 18) No reira, na roto i te faateiteiraa i te iˈoa faufaa roa Iehova, ua rave to ˈna nunaa i te hoê tuhaa rahi i roto i te faaîraa i to ˈna fare haamoriraa i te hanahana. Tera râ, mea nafea teie tiaororaa i te parare-taa-ê-raa i te matahiti 1996? E hiˈopoa mai na ïa tatou i te tabula i te mau api 18-21.

Te ootiraa na te ao nei

10. Eaha te mau numera faahiahia ta outou e tapao ra i roto i te ohipa a te nunaa o Iehova, mai tei faaite-poto-hia i roto i te tabula i te mau api 18-21?

10 E mea puai roa ˈtu â te mau parau a Iesu i roto i te Luka 10:2: “Te rahi mau nei te auhune sitona, te iti nei râ te feia e ooti: e teie nei, e pure outou i te Fatu o te ohipa, ia tono â oia i te rave ohipa ei ooti.” Te pahono ra anei outou i taua piiraa ra? Te na reira nei e mau mirioni taata ati aˈe te fenua nei. Te haapapuhia ra te reira e te numera apî o na feia poro o te Basileia e 5 413 769 o tei tapao i ta ratou taviniraa i te matahiti 1996. Hau atu â, e 366 579 mau taeae e mau tuahine apî tei bapetizohia. Te haafaufaa nei tatou i teie mau mea “tei hinaarohia e te mau fenua atoa,” o te apiti nei i teie nei i roto i te ‘faaîraa i te fare haamoriraa a Iehova i te hanahana’!—Hagai 2:7.

11. No te aha e tumu ta tatou paatoa no te oaoa rahi?

11 Mea faahiahia mau te mau tabula o te maraaraa i roto i te mau tuhaa fenua i matara apî. Te pohehae ra anei vetahi o tatou i te feia e fanaˈo nei i teie huru maraaraa? Aita roa ˈtu, te oaoa nei tatou no ratou. Mea iti te mau haamataraa i roto i te mau fenua atoa. Teie ta Zekaria, peropheta i te tau o Hagai, i papai: “O vai tei vahavaha i te mahana parau rii haihai ra?” (Zekaria 4:10) Te oaoa rahi nei tatou e i te mau fenua e mea papu maitai te ohipa pororaa, te vai ra i teie nei e mau mirioni feia poro o te Basileia, e te poro-pinepine-hia nei te tuhaa fenua i te mau hebedoma atoa i roto e rave rahi oire rarahi. E tumu anei ta tatou no te faatoaruaru a haaparare noa ˈi Iehova i teie nei i te ravea no te ora na te mau fenua i opanihia na? Eiaha roa ˈtu! Ua parau Iesu e: “Te aua ra, oia teie nei ao.” (Mataio 13:38) E tia ia rave-faahope-roa-hia te pororaa, mai ta te mau pǐpǐ matamua i poro faahope i te hopea o te faanahoraa ati Iuda o te mau mea.—Ohipa 2:40; 10:42; 20:24; 28:23.

Te haere-noa-raa i mua

12. Na te aha e turai ia tatou ia haere ‘titiaifaro noa i mua’? (A hiˈo atoa i te tumu parau tarenihia, “Te ootiraa ‘mai te mau hopea mai o te fenua nei.’”)

12 Oia, e tia ia tatou ia haere hoê â tere, ma te haere ‘titiaifaro noa i mua’ e te pereoo melahi no te raˈi a Iehova. (Ezekiela 1:12) Te haamanaˈo nei tatou i te mau parau a Petero e: “Aore [“Iehova,” MN] i faaroaroa i ta ˈna i parau maira, mai ta te tahi pae i parau ra e, e faaroaroa; e faaoromai rahi râ to ˈna ia tatou, aita roa i hinaaro e ia pohe atu te hoê, ia noaa paatoa râ te tatarahapa.” (Petero 2, 3:9) E vaiiho anaˈe i te hiˈoraa itoito o to tatou mau taeae i te mau fenua veve ia turai ia tatou ia ohipa. Te vaiiho nei te tau e au ra e e mea maoro te haamataraa o Aramagedo, i te taime ia nehenehe te mau hanere tausani taata e haaputuputuhia i taua mau fenua ra e e rave rahi atu â taata i roto i te mau tuhaa fenua e poro-maitai-hia ra. Eiaha e vare: “Ua fatata te mahana rahi o Iehova, te fatata maira, te peepee maira i te haere.” (Zephania 1:14) E tia atoa ia tatou ia peepee i te poro faahope roa!

13, 14. (a) Eaha te nehenehe e parauhia no nia i te opereraa i te mau papai i te matahiti 1996? (b) Eaha te mau faanahoraa taa ê o ta te mau amuiraa e rave ra i te mau matahiti atoa, e nafea outou ia faanaho no te apiti atu?

13 Noa ˈtu e aita te mau tuhaa huˈahuˈa e faataahia ra i roto i te tabula taviniraa, te vai nei râ te maraaraa rahi roa o te opereraa o te mau Bibilia, te mau buka, e te mau vea i te matahiti i mairi aˈenei. Ei hiˈoraa, ua itehia te hoê maraaraa 19 % o te mau vea i operehia na te ao nei, e 543 667 923 ïa rahiraa vea taatoa i operehia. Te faaohie nei ta tatou mau vea i te pororaa huru rau—na te mau aroâ, i roto i te mau aua, i te vahi tapearaa pereoo mataeinaa, i te mau vahi tapihoo. Te faaite ra te mau tabula e i roto vetahi tuhaa fenua e poro-pinepine-hia ra, ua putapû te feia toroa tuite i te huru maitai o ta tatou mau vea e te farii nei ratou i te haapiiraa Bibilia.

14 I te mau matahiti atoa i te avaˈe Eperera, e faanaho noa na te mau amuiraa i te opereraa vea taa ê, oia hoi te hoê mahana ohipa taatoa na te mau fare e na te mau vahi taata. E apiti anei ta outou amuiraa i te reira i te avaˈe Eperera 1997? Ua faaineinehia te mau vea o Te Pare Tiairaa e te A ara mai na! no Eperera, e papu maitai e riro te opereraa ˈtu i te reira i te hoê â taime na te ao nei i te haaputapû! I te motu no Kupero, ua rave atoa te mau amuiraa, ma te faaohipa i ta ratou parau haapuroro “a faaite i te taata atoa e nehenehe i te poroi o te Basileia,” i te mau avaˈe atoa i teie huru ohipa opereraa vea faanahohia, e ua naeahia te hoê numera apî e 275 359 vea i operehia no te matahiti, te hoê ïa maraaraa e 54 %.

Te mau poroi hopea a Hagai

15. (a) No te aha Iehova i faatae ai i te tahi atu â mau poroi na roto i te arai o Hagai? (b) Eaha te haapiiraa ta tatou e huti mai i roto i te toru o te poroi a Hagai?

15 E 63 mahana i muri iho i to ˈna faataeraa i te piti o ta ˈna poroi, ua tono o Iehova ia Hagai e te toru o te poroi o ta tatou e nehenehe e haafaufaa i teie mahana. Ua paraparau o Hagai mai te huru ra e te haamau ra te mau ati Iuda i te niu o te hiero, o ta ratou hoi i haamau 17 matahiti na mua ˈtu. I reira faahou, ua manaˈo o Iehova e mea tano ia rave i te hoê tamâraa. E mea tâuˈa ore te mau tahuˈa e te nunaa e ua riro ïa ratou ei feia viivii i mua i te aro o Iehova. Te vai ra anei vetahi o te nunaa o Iehova i faatoaruaru i teie mahana, na roto atoa i te peeraa i te mau haerea nounou taoˈa e te faatia noa a te ao nei? E mea ru e ia haamau tatou paatoa i to tatou mafatu ‘mai teie mahana [“e i mua ˈtu,” MN]’ i nia i te faahanahanaraa i te iˈoa o Iehova, ma te tiaturi i ta ˈna parau tǎpǔ e: “Ei teie nei râ vau e hopoi atu ai i te maitai ia outou.”—Hagai 2:10-19; Hebera 6:11, 12.

16. Teihea ‘faaaueueraa’ e fatata maira, e eaha te faahopearaa?

16 I taua noâ mahana ra, ua faatae faahou “Iehova sabaota ra” i ta ˈna poroi i te maharaa o te taime e o te reira ïa te hopea. Ua faaite oia e eaha Ta ˈna e ‘faaaueue i te mau raˈi e te fenua,’ ma te parau e: “E huritumu vau i te terono o to mau basileia, e te mana o te mau basileia hau ê i te mau fenua ra, e pau ïa ia ˈu; e faatiopa vau i te mau pereoo, e te feia i parahi i roto ra; e te mau puaahorofenua e to nia ihora, e hiˈa ïa i raro, ratou atoa i te ˈoˈe o tana taeae.” (Hagai 2:6, 21, 22) E hope roa ïa te ‘faaaueueraa’ i te taime Iehova e tamâ roa ˈi i te fenua nei i Aramagedo. Ua tomo aˈena mai ïa te mau mea “tei hinaarohia e te mau fenua atoa,” no te riro ei pu no te totaiete taata nei no te ao apî. Auê ïa mau tumu e no te oaoa e no te arue ia Iehova!—Hagai 2:7; Apokalupo 19:6, 7; 21:1-4.

17. Nafea to Iesu faariroraahia ei “hetimi” [aore ra tapea rima titiro]?

17 Ma te faaoti i ta ˈna parau tohu, teie ta Hagai e papai ra: “Ei taua mahana ra, te na ô maira Iehova sabaota ra, e rave ai au ia oe, e tau tavini, e Zerubabela . . . e faariro vau ia oe mai te hetimi [aore ra tapea rima titiro]; o oe hoi tei haapaohia e au ra, te na reira maira Iehova sabaota ra.” (Hagai 2:23) I teie nei, o Iesu Mesia te Arii Mesia e te Tahuˈa Rahi a Iehova no teie nei tau, o te rave amui ra i nia i te raˈi i te mau tiaraa o ta te Tavana ra o Zerubabela e ta te Tahuˈa Rahi ra o Iosua i rave tataihoê i Ierusalema i te fenua nei. Mai te hoê tapea rima titiro mana i nia i te rima atau o Iehova, ua riro o Iesu ei “Oia,” mai te mauhaa a Iehova no te faatupu e rave rahi “mea atoa a te Atua i parau mai.” (Korinetia 2, 1:20; Ephesia 3:10, 11; Apokalupo 19:10) Te tuu ra te poroi parau tohu atoa a te Bibilia i te tapao i nia i to Iehova faanahoraa i te Mesia ei Arii e ei Taata hoo autahuˈa.—Ioane 18:37; Petero 1, 1:18, 19.

18. Nafea te ‘parau [hopea] a Iehova sabaota ra’ e tupu ai ma te haviti roa ˈtu â?

18 Oia mau i to tatou tau, e itehia te hanahana rahi i roto i te hiero anaana a Iehova i te pae varua! E i muri noa iho Iehova e faaore roa ˈi i te faanahoraa taatoa a Satani, i reira ïa te Hagai 2:9 e tupu ai ma te haviti roa ˈtu â: “Ei teie nei vahi au e horoa ˈtu ai i te hau, te parau maira Iehova sabaota ra.” Auê te hau e!—te hoê hau mure ore na te ao taatoa, o tei haapapuhia e te “hetimi” [aore ra tapea rima titiro] a Iehova, oia hoi o Iesu Mesia, te “Arii no te hau,” no ˈna hoi teie parau e: “E te tupuraa o to ˈna mana i te rahi e to ˈna hau, aore ïa e hopea . . . na te itoito e Iehova sabaota teie e rave.” (Isaia 9:6, 7) E itehia te hanahana o te fare haamoriraa a Iehova e a muri noa ˈtu na te mau vahi hau atoa o ta ˈna faatereraa mana hope o te ao nei. No reira, ia faaea noa tatou i roto i taua fare ra!—Salamo 27:4; 65:4; 84:10.

[Nota i raro i te api]

a A hiˈo i te mau tumu parau “Faaorahia mai te hoê ‘ui taata iino’” e “Te hoê tau no te vai ara” i roto i Te Pare Tiairaa o te 1 no Novema 1995.

Nafea outou ia faataa?

◻ I teie mahana, nafea te fare o Iehova i te ‘îraa i te hanahana’?

◻ No te aha e mea ru atu â te pororaa i te parau apî maitai?

◻ Na te aha e turai ra ia poro ma te ru o ta te Tabula no te matahiti taviniraa 1996 e horoa ra?

◻ Mea nafea to te Mesia taviniraa ei “hetimi” [aore ra tapea rima titiro] a Iehova?

[Tumu parau tarenihia i te api 15]

Te ootiraa “mai te mau hopea mai o te fenua nei”

I ROTO i te Isaia 43:6, te taio nei tatou i te faaueraa a Iehova: “Eiaha e tapeahia. E aratai mai i tau mau tamarii mai te fenua roa mai e tau mau tamahine mai te mau hopea mai o te fenua nei.” Te tupu taa ê nei teie irava i teie mahana i Europa Hitia o te râ. E rave anaˈe na i te hiˈoraa o te fenua Communiste tahito no Moldavie. Te vai ra te mau oire iti e te afaraa o te huiraatira, e mau Ite ïa ratou i teie nei. E tia ia ratou ia haere i te vahi atea ia naeahia te mau tuhaa fenua no te pororaa, tera râ, te tutava nei ratou! E rave rahi feia poro i roto i taua mau amuiraa ra, e ua hopoi-ê-hia to ratou mau metua i Sibérie i te omuaraa o te mau matahiti 1950. I teie nei, na to ratou mau utuafare e aratai nei i te ohipa ootiraa. I roto i na feia poro e 12 565, e 1 917 tei bapetizohia i te matahiti i mairi aˈenei. Tau 150 taata poro i roto e 43 o te mau amuiraa taitahi, e ua maraa te mau tuhaa haaati mai e maha i e vau i te matahiti taviniraa apî.

Te vahi faahiahia atoa, o te maraaraa ïa i Alabania. I reira, ua faaruru te hoê pǔpǔ Ite taiva ore i te huru taehae o te mau faatereraa haavî i te roaraa e 50 matahiti. Ua haapohehia e rave rahi o ratou. Te faahaamanaˈo maira te reira i te parau tǎpǔ a Iesu e: “Eiaha oe e mǎtaˈu i te mau mea atoa e roohia mai ai oe ra: Inaha, e huri te diabolo i te tahi pae o outou i roto i te tapearaa, ei tamataraa ia outou . . . mau papu râ oe e tae noa ˈtu i te pohe, e na ˈu e horoa ˈtu i te korona ora no oe.” (Apokalupo 2:10; a hiˈo atoa i te Ioane 5:28, 29; 11:24, 25.) Eaha ta tatou e ite ra i teie nei i Alabania? Te tupuraa faahiahia mau ïa o te parau tǎpǔ a Iehova i roto i te Isaia 60:22: “E riro te mea iti haihai ei tausani”! I te matahiti 1990, hoê anaˈe taata poro i tapao i ta ˈna taviniraa i Alabania. Noa ˈtu râ, e rave rahi atu “feia e ooti” no Italia e no te tahi atu mau fenua mai o tei pahono i te pii a Iesu: “E teie nei, e haere outou e faariro i te mau fenua atoa ei pǐpǐ, a bapetizo atu ai ia ratou.” (Mataio 28:19; Luka 10:2) I te oroa Haamanaˈoraa i te poheraa o Iesu i te matahiti 1996, e 773 taata poro e ohipa ra i roto i te pororaa, e ua haaputuputu mai ratou e 6 523 taata i ta ratou mau putuputuraa Haamanaˈoraa, oia hoi hau atu i te vau taime te numera o te feia poro! Mea faahiahia atoa te rahiraa taata i putuputu i te mau tuhaa fenua moemoe. Noa ˈtu e aita e feia poro no reira, 192 taata i putuputu i te oire no Kukës e e 230 i te oire no Divjakë. I Krujë, e 212 taata i putuputu, e te hoê noa taata poro. Ua tarahu na feia poro e 30 i Korçë i te hoê fare tairururaa no hau atu i te 300 taata. I muri aˈe i te ôraa taua rahiraa taata ra i roto i te piha, e 200 o tei faahoˈihia no te mea aita e parahiraa faahou. Ua para mau â te aua no te ootiraa!

No Rumania mai teie aamu: “A poro ai mâua na tera e tera fare, ua farerei mâua i te hoê taata o tei parau mai e e Ite no Iehova o ˈna e te faaea ra o ˈna i roto i te hoê oire iti, e ia au i ta mâua i ite, aita e Ite i reira. Ua parau mai oia e te vai ra 15 taata ê atu o tei faatupu i te mau putuputuraa e rave rahi matahiti te maoro i te mau Mahana maha e te mau Sabati e ua haamata ratou i te poro na te mau fare. I te mahana i muri iho, haere atura mâua i taua oire ra. Te tiai noa maira i roto e piti piha na 15 tane, vahine, e tamarii o tei rave e 20 buka e e 20 vea hopea roa. Ua faaite atu mâua ia ratou e nafea ia aratai i te mau haapiiraa Bibilia. Ua himene matou paatoa e ua pahono atu mâua i ta ratou mau uiraa ru roa ˈˈe. Ua faˈi atura te taata o tei aratai i te pǔpǔ e: ‘Tau mahana i teie nei, ua pure au ma te roimata ia Iehova ia tono mai i te hoê tiai mamoe, e ua pahonohia mai ta ˈu pure.’ Ua oaoa roa mâua, e i to mâua faaineineraa i te reva, na ô mai nei oia mai te hoê otare o tei itea ia ˈna i te pae hopea i te hoê metua tane: ‘E e, eiaha e haamoe ia matou. A hoˈi faahou mai e hiˈo ia matou!’ O ta mâua ïa i rave, e i teie mahana, e hitu haapiiraa Bibilia e faaterehia ra i taua oire ra. I roto e rave rahi tuhaa fenua apî, te haamata nei te ohipa ma te faahiahia e te haapopou-rahi-hia nei te mau papai Bibilia, e te faaite ra ïa te reira e o te Atua te tumu o teie ohipa.”

[Tapura i te api 18-21]

(Hiˈo i te papai)

TABULA NO TE MATAHITI TAVINIRAA 1996 A TE MAU ITE NO IEHOVA NA TE ARA

[Hohoˈa i te api 16]

Te haaputuputuhia nei te mau mea “tei hinaarohia e te mau fenua atoa” i te mau motu (1), i Marite Apatoa (2), i Afirika (3), i Asia (4), i Marite Apatoerau (5), e i Europa (6)

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono