Te mau taurearea e haamanaˈo ra i to ratou Poiete
“E haamanaˈo i tei Hamani ia oe i to apîraa ra.”—KOHELETA 12:1.
1. Eaha ta te hoê tamaroa 11 matahiti i parau o te faaite ra e mea mau to tatou Poiete no ˈna?
AUÊ te au e ia paraparau e ia ohipa anaˈe te mau taurearea na roto i te hoê ravea e faaite ra e te faariro nei ratou i te Atua ra o Iehova mai te hoê taata mau o ta ratou e haafaahiahia ra e e hinaaro ra e faaoaoa! Ua parau te hoê tamaroa 11 matahiti e: “I te taime e o vau anaˈe e ia hiˈo vau na roto i te haamaramarama, auê te nehenehe te mau mea i poietehia e Iehova e. I muri iho, e manaˈonaˈo vau i te haviti o te Paradaiso a muri aˈe e i te neheneheraa vau e tapeapea i te mau animala ia tae i taua tau ra.” (Isaia 11:6-9) Ua na ô â oia: “I te taime e o vau anaˈe, e pure au ia Iehova. Ua ite au e eita o ˈna e riri mai ia tauaparau vau ia ˈna i te mau taime atoa. Ua ite au e to ǒ noa oia e mataitai maira ia ˈu.” E outou, mea mau anei to tatou Poiete no outou mai no teie tamaroa atoa?
Mea mau te Atua no outou i roto i teihea faito?
2. (a) Nafea to outou Poiete e riro ai ei taata mau no outou? (b) Eaha te tuhaa a te mau metua no te tauturu i ta ratou mau tamarii ia taa e e taata mau te Atua?
2 Ia riro Iehova e ta ˈna mau parau tǎpǔ ei mea mau no outou, e tia ia outou ia haapii na mua no nia ia ˈna e te oraraa nehenehe no a muri aˈe ta ˈna e pûpû ra na outou i roto i te ao apî parau-tia o ta te Bibilia e faataa ra. (Apokalupo 21:3, 4) Mai te peu e ua haapii to outou mau metua ia outou i teie mau mea, ia mauruuru ïa outou no te mea na te reira e tauturu ia outou ia pee i te faaueraa i faauruahia: “E haamanaˈo i tei Hamani ia oe.” (Koheleta 12:1) Teie ta te hoê potii i parau no nia i te haapiiraa a to ˈna mau metua mai to ˈna nainairaa mai â: “O Iehova te tumu o te mau mea atoa i roto i te oraraa. Te reira te taviri e haamanaˈo ai au i tei Hamani ia ˈu.” Ua faaite te tahi atu vahine apî e: “E mauruuru noa vau e a muri noa ˈtu i to ˈu mau metua no to raua haapiiraa mai ia ˈu e e taata mau o Iehova. Ua faaite mai raua ia ˈu e nafea ia here ia ˈna e ua parau mai raua ia ˈu no nia i te oaoa ia tavini ia ˈna ma te taime taatoa.”
3, 4. Na te aha e tauturu ia outou ia manaˈo i te Atua mai te hoê taata mau?
3 Tera râ, mea fifi no te feia e rave rahi ia faariro i te Atua mai te hoê taata mau o te anaanatae maira ia ratou. E outou? Ua tauturuhia te hoê taurearea tamaroa ia manaˈo i te Atua mai te hoê taata mau na roto i teie mau parau i roto i Te Pare Tiairaa: “Aita tatou i ite e mai teihea te rahi te tino o te Atua ra o Iehova.” Parau mau, aita te tiaraa hau aˈe o te Atua i niuhia i nia i to ˈna rahi aore ra to ˈna hohoˈa, mai tei parauhia i muri iho i roto i taua Pare Tiairaa ra: “Tei roto to ˈna rahi mau i to ˈna huru ei Atua,” oia mau, te hoê Atua haapao maitai, aroha, here, e te faaore i te hapa.a (Exodo 34:6; Deuteronomi 32:4; Salamo 86:5; Iakobo 5:11) Ua faariro anei outou ia Iehova mai te hoê taata, te hoê hoa e nehenehe e tiaturihia, o ta outou e faatupu atu i te hoê taairaa faufaa roa?—Isaia 41:8; Iakobo 2:23.
4 Ua tauturu Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ matamua ia fanaˈo i te hoê taairaa piri e te Atua. No reira, i to te aposetolo Ioane papairaa no nia i to ˈna tia-faahou-raa i tiaihia no te ora i nia i te raˈi, ua faaite Ioane: “E riro tatou mai [te Atua] atoa te huru; e ite hoi tatou ia ˈna i to ˈna ra huru mau.” (Ioane 1, 3:2; Korinetia 1, 15:44) I teie mahana, e nehenehe te mau taurearea e tauturu-atoa-hia ia faariro i te Atua mai te hoê taata mau, o ta ratou e nehenehe e matau maitai noa ˈtu e aita ratou e ite roa ˈtu ra ia ˈna. Ua parau te hoê taata apî e: “Ua tauturu mai to ˈu mau metua ia ˈu ia haamanaˈo ia Iehova na roto i te uiraa e rave rahi uiraa, mai teie, ‘Eaha ta Iehova e parau? Nafea oe ia faataa mai i te reira na roto i ta oe iho mau parau? Eaha te auraa?’” Aita anei teie mau huru uiraa e haaferuri ra ia tatou no nia i to tatou iho mau taairaa e te Atua?
Eaha te auraa e haamanaˈo
5. Eaha te mau hiˈoraa Bibilia e faaite ra e te haamanaˈoraa i te hoê taata, e ere noa ïa te haamanaˈoraa i to ˈna iˈoa?
5 Te auraa e pee i te faaueraa, “E haamanaˈo i tei Hamani ia oe,” ua hau atu ïa i te manaˈo-noa-raa ia Iehova. Te titauhia ra te ohipa, te raveraa i te mea e auhia e ana. I to te taata rave hara taparuraa ia Iesu, “E haamanaˈo mai oe ia ˈu ia tae oe i to oe ra basileia,” ua hinaaro o ˈna ia rave Iesu hau atu i te haamanaˈoraa i to ˈna iˈoa. Ua hinaaro o ˈna ia rave Iesu i te tahi ohipa, oia hoi ia faatia faahou mai ia ˈna. (Luka 23:42) Oia atoa, ua tiai Iosepha tei tapeahia, ia ravehia te tahi ohipa no ˈna i to ˈna aniraa i te hopoi vine a Pharao ia haamanaˈo mai ia ˈna i mua ia Pharao ra. E i to Ioba aniraa i te Atua, “A manaˈo mai ai ia ˈu nei,” te ani ra Ioba e i te tahi tau a muri aˈe, e ohipa te Atua no te faatia faahou mai ia ˈna.—Ioba 14:13; Genese 40:14, 23.
6. Nafea te manaˈo ra no te au rahi i te tahi mea aore ra te tahi taata haamanaˈohia, i te matararaa mai te taˈo Hebera ra “haamanaˈo”?
6 Te na ô ra te hoê faahororaa e te horoa pinepine ra te taˈo Hebera tei hurihia na roto i te taˈo ra “haamanaˈo” i te manaˈo o “te au rahi i roto i te feruriraa e te ohipa e apee ra i te mau mea e haamanaˈohia.” E nehenehe e itehia te parau o te “au rahi” i roto i te taˈo ra “haamanaˈo” i te taime a amuamu ai te “feia taata ěê i anoˈi noa” i roto i te medebara: “Te manaˈo nei hoi tatou i te iˈa ta tatou i amu noa i Aiphiti ra.” Mai ia Ioba o tei ani ia haamanaˈohia oia ma te au e te Atua, ua taparu atoa o Hezekia, o Nehemia, o Davida, e te hoê papai salamo aita i faahitihia te iˈoa ia Iehova ia haamanaˈo mai ia ratou ma te auhia mai ei haamauruururaa i to ratou haapao maitai.—Numera 11:4, 5; Te mau arii 2, 20:3; Nehemia 5:19; 13:31; Salamo 25:7; 106:4.
7. Ia haamanaˈo tatou i te Atua ma te au rahi, nafea te reira e ohipa ˈi i nia i to tatou haerea?
7 No reira, e uiui ïa tatou e, ‘Te haamanaˈo ra anei tatou i to tatou Poiete ma te au rahi e te ape ra anei tatou i te rave i te tahi mea o te haapeapea aore ra o te haamauiui ia ˈna?’ Ua parau te hoê potii e: “Ua tauturu mai Mama ia ˈu ia taa e e manaˈo hohonu atoa to Iehova, e i to ˈu nainairaa, ua ite au e te ohipa ra ta ˈu mau mea e rave ra i nia ia ˈna.” (Salamo 78:40-42) Ua faataa te tahi atu potii e: “Ua ite au e e tauturu aore ra e haafifi anei ta ˈu mau ohipa i te pahonoraa ˈtu i te pariraa a Satani ia Iehova. Ua hinaaro vau e faaoaoa i te mafatu o Iehova, ua tauturu ïa te reira ia ˈu e te tamau noa ra i te tauturu mai ia ˈu i teie mahana.”—Maseli 27:11.
8. (a) Eaha te tapi no te faaite e te haamanaˈo ra tatou ia Iehova ma te au rahi? (b) Eaha te mau uiraa o ta te mau taurearea e hiˈopoa ma te paari?
8 Parau mau, i roto i teie ao ino, e ere i te mea ohie noa ia haamanaˈo ia Iehova na roto i te rave-taatoa-raa i te ohipa e auhia e ana. Tera râ, auê te faahiahia e ahiri e nehenehe ta outou e pee i te hiˈoraa o te taurearea ra o Timoteo i te senekele matamua—taa ê noa ˈtu i te mau tausani taurearea e mǎtaˈu ra i te Atua i teie mahana—na roto i te tapiraa i te taviniraa kerisetiano ma te taime taatoa ei pionie! (Ohipa 16:1-3; Tesalonia 1, 3:2) Teie râ, e nehenehe e ui, E maraa anei ia outou ia turu ia outou iho i roto i te taviniraa pionie? E ia faaipoipo noa ˈtu outou, e noaa anei ia outou te aravihi no te haapao i te mau melo o to outou utuafare? (Timoteo 1, 5:8) E mau uiraa faufaa teie, e mea titauhia ia feruri maitai outou i nia i te reira.
Te haapiiraa ma te hoê tapao
9. Eaha te faaotiraa ta te mau taurearea e rave no nia i te tau haapiiraa a te ao nei?
9 No te mea e te haere noa ˈtura te totaiete taata i te fifi-roa-raa, te hinaarohia ra ïa ia rahi atu â te tau haapiiraa no te itea mai i te tahi ohipa e au no te turu ia outou iho i roto i te taviniraa pionie. Ua ite paha outou e ua titauhia vetahi, o tei haere i te haapiiraa tuatoru, ia haere â i te haapiiraa ia noaa mai te mau aravihi apî o te hinaarohia ra e te mau paoti ohipa i teie mahana. No reira, teihea faito tau haapiiraa ta outou, te mau taurearea e hinaaro ra e faaoaoa i te Atua, e titau? Ia ravehia ïa te faaotiraa e tano ma te haamanaˈo i te faaueraa i faauruahia: “E haamanaˈo i tei Hamani ia oe.”
10. Eaha te haapiiraa maitai aˈe ta tatou e nehenehe e fanaˈo?
10 Parau mau, e hinaaro outou e titau i ta te mau mana faatere atoa o teie nei ao e rave rahi e faariro ra ei haapiiraa maitai aˈe—te haapiiraa ïa no roto mai i te tuatapapa-maite-raa i te Parau a te Atua. Teie ta te taata papai Helemani ra o Johann Wolfgang von Goethe i faaite: “A rahi noa ˈi te maramarama o [te hoê nunaa], e rahi atoa te neheneheraa e faaohipa i te Bibilia ei niu e ei mauhaa no te haapiiraa.” Oia, na te hoê tuatapaparaa i te Bibilia e faaaravihi maitai aˈe ia outou no te oraraa i te tahi atu haapiiraa!—Maseli 2:6-17; Timoteo 2, 3:14-17.
11. (a) Eaha te ohipa faufaa roa ˈˈe ta tatou e nehenehe e rave? (b) No te aha te hoê taurearea tamahine i maiti ai i te rave i te tahi faito haapiiraa?
11 I te mea e e faaora te ite no nia i te Atua, te ohipa faufaa roa ta outou e nehenehe e rave i teie mahana, o te tufaraa ïa i taua ite ra na vetahi ê. (Maseli 3:13-18; Ioane 4:34; 17:3) Teie râ, no te na reira ma te aravihi, e tia ia outou ia haapii i te mau tuhaa faufaa. E tia ia outou ia ite i te feruri ma te maramarama, ia paraparau ma te tano, ia ite maitai i te taio e i te papai—e mau huru aravihi teie e haapiihia ra i te fare haapiiraa. No reira, a haapao maitai i ta outou mau tumu parau haapiiraa, mai ta Tracy i rave, te hoê tamahine no Floride, i te mau Hau Amui no Marite, ua noaa ta ˈna parau tuite i te fare haapiiraa tuarua ma te mau nota teitei roa. Ua faaite oia i ta ˈna e tiaturi ra: “Ua tapea noa na vau i ta ˈu tapao e riro ei tavini ma te taime taatoa no to ˈu Atua ra o Iehova, e te tiaturi nei au e e tauturu ta ˈu haapiiraa ia ˈu ia naea i teie tapao.”
12. Ia maitihia e haere â i te haapiiraa hau a te ao nei, e tauturu te reira ia titau i teihea tapao?
12 Ua feruri anei outou e no te aha outou e haere ai i te haapiiraa? Te tumu matamua, no te faaineine anei ia outou no te riro ei tavini aravihi a Iehova? Mai te peu e oia, e hinaaro outou e haapao maitai atu e mea nafea ta outou haapiiraa ia faatupu i teie tapao. I muri aˈe i te tauaparauraa e to outou mau metua, e faaotihia paha e e tia ia outou ia haere â i te haapiiraa hau atu i te faito titauhia e te ture. E tauturu paha teie haapiiraa hau ia outou ia itea mai i te tahi ohipa no te turu ia outou iho e ia fanaˈo noa outou i te taime e te puai no te apiti taatoa i roto i te ohipa o te Basileia.—Mataio 6:33.
13. Nafea to e piti Kerisetiano Rusia tei haere â i te haapiiraa, faaiteraa i ta raua tapao i roto i te oraraa?
13 Te apiti nei vetahi, o te faahaere faahou ra i ta ratou tau haapiiraa i mua, i roto i te taviniraa ma te taime taatoa a haere noa ˈi ratou i te haapiiraa. A rave na i te hiˈoraa o Nadia raua o Marina, e piti potii apî no Moscou, i Rusia. Ua bapetizohia raua i te avaˈe Eperera 1994, e ua haamata raua i te tavini ei mau pionie tauturu. I muri iho noa ˈˈe, ua faatuitehia raua i te fare haapiiraa tuarua e ua ô raua i roto i te hoê porotarama haapao buka moni e piti matahiti. I te avaˈe Me 1995, ua haamata raua i te taviniraa pionie tamau, ua noaa noa râ ta raua mau nota teitei roa i roto i ta raua mau piha haapao buka moni. Hau atu, ua nehenehe raua toopiti e faatere i te hoê faito au noa 14 haapiiraa Bibilia i te hebedoma tataitahi a haere noa ˈi raua i te haapiiraa. Te tiaturi nei teie nau potii e e tauturu ta raua haapiiraa haapao buka moni ia raua ia itea mai i te tahi ohipa maitai, e nehenehe ïa ta raua e turu ia raua iho i roto i te taviniraa ma te taime taatoa.
14. Noa ˈtu eaha te rahiraa tau haapiiraa a te ao nei ta tatou e maiti, eaha te ohipa faufaa roa ˈˈe i roto i to tatou oraraa?
14 Mai te peu e e haere â outou i te haapiiraa hau atu i tei titauhia e te ture, a hiˈopoa maitai ïa i te tumu outou e na reira ˈi. No te titau anei i te tahi roo no outou iho e no te fanaˈo i te mau taoˈa materia? (Ieremia 45:5; Timoteo 1, 6:17) Aore ra e tapao anei na outou e faaohipa i te haapiiraa hau no te apiti rahi atu â i roto i te taviniraa a Iehova? Ua faaite o Lydia, te hoê taurearea o tei maiti i te haere â i te haapiiraa, e mea maitai ia tuu i te tapao i nia i te mau mea pae varua, ma te faataa e: “Te haere nei vetahi i te haapiiraa teitei aˈe e te vaiiho ra ratou ia haafifihia ratou e te nounou taoˈa, e ua faarue ratou i te Atua. No ˈu iho nei, o to ˈu taairaa e te Atua te mea faufaa roa ˈˈe.” Auê ïa haerea popou e no tatou paatoa!
15. Eaha te haapiiraa huru rau i fanaˈohia e te mau Kerisetiano i te senekele matamua?
15 Oia mau, ua rau te huru haapiiraa o ta te mau Kerisetiano i fanaˈo i te senekele matamua. Ei hiˈoraa, ua faarirohia te mau aposetolo ra o Petero raua o Ioane ei feia ‘haapii-ore-hia e te itea ore’ no te mea aita raua i haere i te mau haapiiraa a te mau rabi. (Ohipa 4:13) Area te aposetolo Paulo ra, ua fanaˈo oia i te mea e faaauhia ra i teie mahana te haapiiraa tuatoru. Tera râ, aita o Paulo i faaohipa i taua ite ra no te faatiatia ia ˈna iho; ua riro râ te reira ei tauturu, i to ˈna pororaa i te mau taata i roto e rave rau tiaraa totiale o te oraraa. (Ohipa 22:3; Korinetia 1, 9:19-23; Philipi 1:7) Oia atoa o Manaena, o tei ‘haapiihia e te teterareha ra o Heroda,’ tei rotopu oia i te feia tei rave i te aratairaa i roto i te amuiraa no Anetiohia.—Ohipa 13:1.
No te aha e faanaho ai i ta outou moni ma te paari?
16. (a) No te aha e mea fifi ia haamanaˈo i to tatou Poiete mai te peu e to roto tatou i te tarahu? (b) Nafea to te hoê o te mau faahohoˈaraa a Iesu i te faaiteraa i te faufaaraa ia feruri na mua tatou e haamâuˈa ˈi?
16 Mai te peu e eita outou e faanaho i ta outou moni ma te paari, e mea fifi aˈe ia haamanaˈo i to outou Poiete na roto i te raveraa i te mea e auhia e ana. Ia topa outou i roto i te tarahu, e nehenehe ïa e parauhia e e fatu ê atu to outou. Te faataa ra te Bibilia e: “Ua riro te tipee ra ei tavini no tei tipeehia.” (Maseli 22:7) Te haamatara ra te hoê o te mau faahohoˈaraa a Iesu i te faufaaraa ia feruri na mua tatou e haamâuˈa ˈi. Ua na ô Iesu e: “O vai ïa taata i ǒ outou nei ia opua i te fare e faatia, e ore e mata na i te parahi i raro, a taio ai i te taoˈa e oti ai, i te navairaa ta ˈna taoˈa? o te haamau hoi oia i te niu, e aore aˈera i oti ia ˈna, o te na ô hoi te feia atoa i hiˈo ra i te tâhitohitoraa ia ˈna.”—Luka 14:28, 29.
17. E pinepine e mea fifi ia hiˈopoa i te haamâuˈaraa, no te aha?
17 Te mea paari râ, e tamata outou i te faaohipa i te faaueraa tumu a te mau Papai ‘eiaha ei amutarahu na te taata atoa, area ia here ˈtu te tahi i te tahi.’ (Roma 13:8) Mea fifi râ ia na reira, ia ite anaˈe iho â outou i te mau mea apî e matara noa maira, o ta te feia faatianiani e parau mai e te hinaaro mau ra outou i te reira. Ua faaite te hoê metua, tei tamata i te tauturu i ta ˈna mau tamarii ia faatupu i te ite-maite-raa, e: “Ua paraparau matou e rave rahi taime e eaha te hoê hiaai e eaha te hoê hinaaro.” I te pae rahi, aita te mau fare haapiiraa i haapii i teie mau huru mea, ma te horoa paha i te tahi haapiiraa rii e nafea ia faanaho i te moni ma te haapao maitai. “Ua noaa ta matou parau tuite i te fare haapiiraa tuarua, ua ite aˈe matou e eaha te hoê hohoˈa e toru poro i te tuu i te moni i te hiti,” o ta te hoê vahine turu utaa ïa i parau. Na te aha ïa e nehenehe e tauturu ia outou ia haamâuˈa i te moni ma te paari?
18. Eaha te hoê taviri no te faanaho i te moni ma te paari, e no te aha?
18 Te peeraa i te aˈoraa, “E haamanaˈo i tei Hamani ia oe,” o te hoê ïa taviri no te faanaho i ta outou moni ma te paari. No te mea e ia faaroo outou i taua faaueraa ra, ta outou ohipa matamua o te faaoaoaraa ïa ia Iehova, e e ohipa to outou au rahi no ˈna i nia i ta outou haamâuˈaraa i te moni. Ia au i te reira, e tamata outou i te ore e vaiiho i to outou iho mau hinaaro ia haafifi ia outou ia pûpû i te hoê haamoriraa ma te nephe taatoa no te Atua. (Mataio 16:24-26) E tutava outou e ia vai ‘haehaa’ noa to outou mata, o tei tiatonu maitai i nia i te Basileia o te Atua e te raveraa i to ˈna hinaaro. (Mataio 6:22-24) E riro ïa te faaueraa a te Atua e “faatura ˈtu ia Iehova i ta oe ra mau taoˈa rarahi” no outou ei haamaitairaa taa ê oaoa.—Maseli 3:9.
Mau taurearea te tia ia peehia
19. Nafea to te mau taurearea i mutaa iho haamanaˈoraa i to ratou Poiete?
19 Auaa e rave rahi taurearea, i tahito ra e i teie nei, tei haamanaˈo i to ratou Poiete. Aita o Samuela iti i aueue i roto i te taviniraa o te hiero noa ˈtu te mana tia ore i te pae morare o te feia i tavini na muri iho ia ˈna. (Samuela 1, 2:12-26) Aita te vahine haviti faahema a Potiphara i manuïa i te râma i te taurearea ra o Iosepha ia rave i te poreneia. (Genese 39:1-12) Noa ˈtu e e “tamaiti iti” oia, ua poro Ieremia ma te itoito noa ˈtu te patoiraa uˈana. (Ieremia 1:6-8) Ua turai te hoê potii iti ati Iseraela ma te mǎtaˈu ore i te hoê raatira puai o te nuu Arama ia imi i te tauturu i Iseraela, i reira oia e nehenehe ai e haapii no nia ia Iehova. (Te mau arii 2, 5:1-4) Ua tapea te taurearea ra o Daniela e to ˈna mau hoa i to ratou faaroo i to ratou tamataraahia no nia i te mau ture a te Atua i te pae maa. E ua maiti te mau taurearea ra o Sadaraka, o Meseka, e o Abede-nego ia hurihia ratou i roto i te umu auahi ura, maoti râ i te ofati i to ratou taiva-ore-raa i te Atua na roto i te haamoriraa i te hoê tii.—Daniela 1:8, 17; 3:16-18, Exodo 20:5.
20. Nafea e rave rahi taurearea i te haamanaˈoraa i to ratou Poiete i teie mahana?
20 I teie mahana, hau atu i te 2 000 taurearea 19 matahiti e tae atu i te 25 matahiti e tavini ra i te pu rahi a te mau Ite no Iehova i te hau no New York, i te mau Hau Amui no Marite. E pǔpǔ iti noa ïa ratou o te mau ahuru tausani taurearea e haamanaˈo ra i to ratou Poiete na te ao nei. Mai ia Iosepha i mutaa iho, ua patoi ratou i te ofati i to ratou viivii-ore-raa i te pae morare. E rave rahi tei faaroo i te Atua, eiaha te taata i to ratou faaheporaahia ia maiti e o vai ta ratou e tavini. (Ohipa 5:29) I te matahiti 1946, i Polonia, ua haamauiuihia o Henryka Zur i to ˈna patoiraa i te rave i te tahi ohipa haamoriraa idolo faaroo. “E nehenehe oe e tiaturi i te mea atoa ta oe e hinaaro e tiaturi,” o ta te hoê ïa o te feia haamauiui ia ˈna i parau atu, “a tohu noa mai oe i te tapao satauro Katolika.” No te mea ua patoi oia, ua putohia oia i roto i te ururaau e ua pupuhihia oia, aita to ˈna tiaturiraa papu i te ora mure ore i aueue!b
21. Eaha te mau titauraa e mea paari ia farii, e eaha te faahopearaa?
21 Auê te mafatu o Iehova i te tamahanahanahia e te mau taurearea o tei haamanaˈo ia ˈna i te roaraa o te mau senekele! E farii anei outou i ta ˈna titauraa, “E haamanaˈo i tei Hamani ia oe”? E tia mau â ia haamanaˈo outou ia ˈna! A feruri i te mau mahana atoa i nia i te mau mea atoa ta ˈna i rave no outou e e rave â, e a farii i ta ˈna titauraa: “E tau tamaiti, ia paari hoi oe, ia oaoa tau aau, ia tia ia ˈu ia patoi atu i tei faaino mai ia ˈu nei.”—Maseli 27:11.
[Nota i raro i te api]
a Te Pare Tiairaa o te 15 no Febuare 1954, api 52 (Farani).
b A hiˈo i te Buka matahiti a te mau Ite no Iehova 1994, api 217 (Farani), neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.
Te haamanaˈo ra anei outou?
◻ Nafea te mau taurearea e tauturuhia ˈi ia faariro i te Atua mai te hoê taata mau?
◻ Eaha te auraa e haamanaˈo i to outou Poiete?
◻ Eaha te tapao o ta tatou tau haapiiraa?
◻ No te aha mea faufaa ia faanaho i ta tatou moni ma te paari?
◻ Teihea mau taurearea te tia ia outou ia pee?
[Hohoˈa i te api 17]
Ua feruri anei outou e no te aha outou e haere ai i te haapiiraa?
[Hohoˈa i te api 18]
Te haapii ra anei outou ia faanaho i te moni ma te paari?