E te mau metua, a oaoa i ta outou mau tamarii
“E oaoa to metua tane e to metua vahine atoa.”—MASELI 23:25.
1. Nafea te mau metua e ite ai i te oaoa i roto i ta ratou mau tamarii?
AUÊ te faahiahia e ia ite atu i te hoê ohi ia tupu e ia riro mai ei tumu raau rahi o te horoa mai i te haviti e te mǎrǔmǎrǔ—mai te peu iho â e na outou i tanu e i atuatu! Oia atoa te mau metua e haapao ra i te mau tamarii o te rahi mai no te riro ei mau tavini paari a te Atua, e ite ratou i te oaoa rahi, mai ta te maseli a te Bibilia e parau ra: “E oaoa te metua o te taata parau-tia ra; e te metua o te tamaiti paari ra e oaoa atoa te metua ia ˈna: oia ïa, e oaoa to metua tane e to metua vahine atoa; to metua vahine tei fanau ia oe ra, e oaoa ïa.”—Maseli 23:24, 25.
2, 3. (a) Nafea te mau metua e nehenehe ai e ape i te peapea e te otoraa? (b) Eaha ta te mau ohi e ta te mau tamarii e hinaaro no te riro mai ei tumu no te oaoa?
2 Tera râ, eita te hoê tamarii e riro taue noa mai ei tamarii “parau-tia” e te “paari.” E titauhia te tutavaraa rahi ia ore te mau tamarii ia riro ei tumu no te “peapea” e no te “otoraa,” oia atoa ia riro mai te hoê ohi ei tumu raau rahi, e titauhia ïa te ohipa. (Maseli 17:21, 25) Ei hiˈoraa, e nehenehe te mau raau turu e faaineine i te hoê ohi ia tupu afaro e te paari. Mea faufaa ia pîpî tamau i te pape, e e tia ia paruru i te hoê ohi i te mau manumanu. I te pae hopea, e horoa mai te topetoperaa i te hoê tumu raau haviti.
3 Te faaite maira te Parau a te Atua e te hinaaro nei te mau tamarii i teie mau huru mea, mai te haapiiraa paieti, te pîpîraa i te pape o te parau mau a te Bibilia, te parururaa i te mau peu morare iino, e te aˈo ma te here o te topetope i te mau huru au ore. No te haamâha i teie mau hinaaro, te faaitoitohia ra iho â i te mau metua tane ia haapii i ta ratou mau tamarii “ma te aˈo e te faatitiaifaroraa a Iehova i te pae feruriraa ra.” (Ephesia 6:4, MN) Eaha ïa ta te reira e titau ra?
Te tuuraa i te tapao i nia i te mau parau a Iehova
4. Eaha te hopoia a te mau metua i nia i ta ratou mau tamarii, e eaha te titauhia hou ratou e rave ai i te reira?
4 Te auraa o te pereota ra “faatitiaifaroraa a Iehova i te pae feruriraa ra,” oia hoi te faatitiaifaroraa i to tatou feruriraa ia tuea i te hinaaro o Iehova. No reira, e tia i te mau metua ia faaô i te manaˈo o Iehova no nia i te mau mea i roto i te feruriraa o ta ratou mau tamarii. E e tia atoa ia ratou ia pee i te hiˈoraa o te Atua e horoa i te aˈo ma te aroha, aore ra te haapiiraa ma te faaafaro. (Salamo 103:10, 11; Maseli 3:11, 12) Na mua ˈˈe râ te mau metua e nehenehe ai e na reira, e tia ia ratou iho ia apo mai i te mau parau a Iehova, mai ta te peropheta a te Atua ra o Mose i faaue i te mau ati Iseraela i tahito ra: “E teie nei mau parau [no ǒ mai ia Iehova ra] ta ˈu e parau atu ia oe i teie nei mahana, ei roto i to aau e vai ai.”—Deuteronomi 6:6.
5. Afea e nafea te mau metua ati Iseraela ia haapii i ta ratou mau tamarii, e eaha te auraa e “haapii tamau maite”?
5 Na te haapii-tamau-raa i te Bibilia, te feruri-hohonu-raa, e te pure e faaineine i te mau metua ia rave i ta Mose i faaue i muri iho: “E haapii tamau maite oe i to mau tamarii i taua mau parau nei [a Iehova ra]; o ta oe ïa e parau ia parahi noa oe i roto i te fare, e ia haere noa oe na te eˈatia ra, e ia taoto noa oe ra, e ia tia noa oe i nia ra.” Te auraa o te taˈo Hebera tei hurihia na roto i te mau parau ra “haapii tamau maite,” oia hoi “na nia iho noa,” “parau noa,” “haamaramarama maitai.” A tapao e mea nafea to Mose haamatara-faahou-raa i te faufaaraa ia tapea maite i te mau parau a Iehova: “E taamu hoi oe i te reira i nia i to rima ei tapao; e ei haamanaˈoraa i mua mau i to mata na: e papai hoi oe i te reira i nia i te mau pou o to fare ra, e i nia atoa i to mau uputa ra.” Papu maitai, te titau ra Iehova i te mau metua ia haapao tamau i ta ratou mau tamarii ma te here!—Deuteronomi 6:7-9.
6. Eaha te tia i te mau metua ia haapii tamau maite i ta ratou mau tamarii, e eaha te faufaaraa?
6 Eaha ïa “teie nei mau parau” a Iehova, te tia i te mau metua ia haapii tamau maite i ta ratou mau tamarii? Ua faahiti noâ o Mose i te mea tei matauhia i te pii te Ture Ahuru, oia hoi te mau ture e opani ra ia taparahi, ia faaturi, ia eiâ, ia pari haavare, e ia nounou. Teie te mau huru titauraa morare, e te ture atoa e “e hinaaro [here] atu oe i to Atua ia Iehova ma to aau atoa, e ma to varua atoa, e ma to puai atoa,” o te tia iho â i te mau metua ati Iseraela ia haapii tamau maite i ta ratou mau tamarii. (Deuteronomi 5:6-21; 6:1-5) Eita anei outou e farii e teie te huru haapiiraa e hinaarohia ra e te mau tamarii i teie mahana?
7. (a) Ua faaauhia te mau tamarii i te aha i roto i te Bibilia? (b) Eaha ta tatou e hiˈopoa i teie nei?
7 Ua parauhia i te mau metua tane ati Iseraela e: “E riro to vahine mai te vine hotu i to oe ra pae fare; e to mau tamarii, i te haaatiraa i ta oe ra amuraa, mai te ohi olive ïa.” (Salamo 128:3) Tera râ, ia oaoa te mau metua i ta ratou “mau ohi,” eiaha râ ia peapea, e tia ïa ia ratou ia anaanatae roa ˈtu i ta ratou mau tamarii i te mau mahana atoa. (Maseli 10:1; 13:24; 29:15, 17) E hiˈopoa mai na tatou e mea nafea te mau metua e nehenehe ai e haapii, e pîpî i te pape i te pae varua, e paruru, e e aˈo ma te here i ta ratou mau tamarii e ite atu ai ratou i te oaoa mau.
Te haapiiraa mai te tamariiriiraa mai â
8. (a) O vai tei riro ei mau raau turu faaineineraa no Timoteo? (b) Afea e haamata ˈi te haapiiraa, e eaha te faahopearaa?
8 A rave na i te hiˈoraa o Timoteo, tei paturuhia mai e to ˈna mama e to ˈna mama ruau, ua riro raua i roto i te hoê auraa parau mai e piti raau turu faaineineraa tei patia-maitai-hia i roto i te repo. I te mea e e Heleni te papa o Timoteo e e au ra e aita o ˈna i roto i te parau mau, na to ˈna ïa mama ati Iuda ra o Eunike, e to ˈna mama ruau ra o Loidi i haapii i te tamaroa ra ‘mai te tamariiriiraa mai â i te parau moˈa i papaihia ra.’ (Timoteo 2, 1:5; 3:15; Ohipa 16:1) Ua haamaitai-rahi-hia to raua tamauraa i te haapii ia Timoteo—i to ˈna atoa aiûraa—i “te ohipa taa ê i ravehia e [Iehova] ra.” (Salamo 78:1, 3, 4) Ua riro o Timoteo ei mitionare na te mau fenua atea, peneiaˈe e taurearea noâ oia, e e tuhaa faahiahia ta ˈna i rave i roto i te faaitoitoraa i te mau amuiraa kerisetiano matamua.—Ohipa 16:2-5; Korinetia 1, 4:17; Philipi 2:19-23.
9. Nafea te mau tamarii e nehenehe ai e haapii i te ape i te mau marei o te nounou taoˈa?
9 E te mau metua, teihea huru raau turu faaineineraa outou? Ei hiˈoraa, te hinaaro ra anei outou ia faatupu ta outou mau tamarii i te hoê manaˈo aifaito i nia i te mau mea materia? E tia ïa ia outou ia horoa i te hiˈoraa tia eiaha na roto i te titauraa i te mau taoˈa apî roa atoa aore ra te tahi atu mau mea aita hoi outou e hinaaro mau ra. Ia maiti outou i te titau i te mau mea materia, eiaha e maere e ia na reira atoa ta outou mau tamarii. (Mataio 6:24; Timoteo 1, 6:9, 10) Oia mau, mai te peu e mea fefe te mau raau turu faaineineraa, nafea ïa te ohi e tupu afaro ai?
10. Ta vai aratairaa te tia i te mau metua ia imi noa, e eaha ïa to ratou haerea e tia ˈi?
10 E tamau noa te mau metua, e oaoa ra i ta ratou mau tamarii, i te ani i te tauturu a te Atua no te haapii ia ratou, na roto i te feruri-noa-raa i te mea faufaa aˈe no ta ratou mau tamarii i te pae varua. Ua faatia te hoê metua vahine e maha tamarii ta ˈna e: “Na mua ˈˈe ta mâua mau tamarii i fanauhia ˈi, ua pure noa na mâua ia Iehova no te tauturu mai ia mâua ia riro ei mau metua maitatai, ia arataihia mâua e ta ˈna Parau, e ia faaohipa i te reira i roto i to mâua oraraa.” Ua parau â oia: “‘O Iehova na mua,’ e ere noa ïa teie i te hoê pereota matauhia, o to matou râ huru oraraa.”—Te mau tavana 13:8.
Te pîpî-tamau-raa i te “pape”
11. Eaha ta te mau ohi e ta te mau tamarii e hinaaro no te tupu?
11 Te hinaaro ra iho â te mau ohi ia pîpî-tamau-hia ratou i te pape, mai te itehia ra i nia i te mau tumu raau e tupu maitai ra i te pae anavai. (A faaau e te Apokalupo 22:1, 2.) E tupu maitai atoa te mau aiû i te pae varua mai te peu e te horoa-noa-hia ra na ratou te pape o te parau mau a te Bibilia. E tia râ i te mau metua ia hiˈo i te maororaa e nehenehe ta ta ratou tamarii e haamau i to ˈna feruriraa. Peneiaˈe, mea ohie aˈe te mau taime haapiiraa poto e te pinepine i te mea roa. Eiaha e faaiti i te faufaaraa o teie mau huru taime poto aˈe. Mea faufaa roa te taime e amui no te faatupu i te hoê taairaa i rotopu i te metua e te tamarii, te hoê taairaa i faaitoito-pinepine-hia i roto i te mau Papai.—Deuteronomi 6:6-9; 11:18-21; Maseli 22:6.
12. Eaha te faufaaraa ia pure e te mau tamarii?
12 E nehenehe te hoê o te mau taime haapiiraa e te mau tamarii e ravehia i te taperaa mahana. Te haamanaˈo ra te hoê potii e: “E parahi to ˈu mau metua i te poro o to matou roˈi i te mau po atoa e e faaroo raua ia faaoti matou i ta matou iho mau pure.” Teie ta te tahi atu potii i parau no nia i te faufaaraa o te reira: “Ua haamatau te reira ia ˈu ia pure ia Iehova i te mau po atoa hou a haere ai e taoto.” Ia faaroo anaˈe te mau tamarii i te mau mahana atoa i to ratou mau metua ia paraparau no nia ia Iehova e ia pure ia ˈna, e riro oia ei taata mau no ratou. Ua na ô te hoê taurearea e: “E nehenehe au e tapo i to ˈu mata no te pure ia Iehova e e riro oia mai te hoê metua tupuna mau. Ua tauturu mai to ˈu mau metua ia ˈu ia ite e te rave ra Iehova i te tahi tuhaa i roto i te mau mea atoa o ta tatou e rave ra e e parau ra.”
13. Eaha te nehenehe e faaô i roto i te mau taime haapiiraa tamau?
13 No te tauturu i te mau tamarii ia apo mai i te pape o te parau mau a te Bibilia, e nehenehe te mau metua e faaô e rave rahi tuhaa ohie ia faaohipa i roto i te mau taime haapiiraa tamau. Ua parau te mau metua o e piti taurearea apî roâ: “Ua haamata mâua i te faaineine i ta mâua nau tamarii ia parahi noa i roto i te Piha no te Basileia mai te mau hebedoma matamua mai o to raua oraraa.” Ua faataa te hoê papa e eaha ta to ˈna utuafare i rave: “Ua papai matou i te mau buka atoa o te Bibilia i nia i te mau papie iti e ua tamata matou i te faatano i te anairaa, matou pauroa te tahi i muri aˈe i te tahi. E tiai noa te mau tamarii i te reira.” E rave rahi utuafare o te rave ra i te tahi taime haapiiraa poto na mua ˈˈe aore ra i muri aˈe i te tamaaraa. Teie ta te hoê papa i parau: “Ua riro te taime tamaaraa i te po ei taime maitai no matou no te tauaparau i nia i te irava Bibilia o te mahana.”
14. (a) Eaha te tahi mau ohipa au i te pae varua te tia ia tufahia e te mau tamarii? (b) Eaha te aravihi o te mau tamarii no te haapii?
14 Mea au atoa na te mau tamarii e faaroo i te mau aamu Bibilia oraora i roto i Ta ˈu Buka Aamu Bibilia.a Ua parau te hoê tane e ta ˈna vahine e: “I te nainairaa te mau tamarii, e oti hoê aamu i roto i te buka ra Aamu Bibilia, e i muri iho, e oomo te mau tamarii i te mau ahu e e hauti ratou i te mau tuhaa o te aamu mai te hoê darama poto. Mea au roa na ratou te reira e e pinepine ratou i te onoono i te haapii hau atu i te hoê noa aamu i te haapiiraa hoê.” Eiaha e faaiti i te aravihi o ta outou tamarii no te haapii! Ua mau aau i te mau tamarii e maha matahiti te mau pene taatoa o te buka ra Aamu Bibilia e ua haapii atoa ratou i te taio i te Bibilia! Te haamanaˈo ra te hoê potii e i te toruraa e te afa o to ˈna matahiti, e hape noa o ˈna ia faahiti i te mau taˈo ra “faaotiraa haavaraa,” ua faaitoito râ to ˈna papa ia ˈna ia tamau noa i te faahiti maitai.
15. Eaha te tahi mau ohipa e nehenehe e faaô i roto i te mau aparauraa e te mau tamarii, e eaha te tahi haapapuraa e faaite ra e mea faufaa teie mau huru aparauraa?
15 E nehenehe atoa e faaohipa i te mau taime haapiiraa e ta outou mau tamarii no te faaineine ia ratou ia tufa i te pape o te parau mau na vetahi ê, na roto paha i te pahonoraa i te mau putuputuraa. (Hebera 10:24, 25) Te haamanaˈo ra te hoê potii e: “I roto i ta matou mau taime faaineineraa, e tia ia ˈu ia horoa i ta ˈu iho mau pahonoraa. Aita vau i faatiahia ia taio noa ma te ore e taa i te auraa.” Hau atu, e nehenehe te mau tamarii e faaineinehia ia apiti rahi i roto i te pororaa. Te faataa nei te hoê vahine tei faaamuhia e te mau metua e mǎtaˈu ra i te Atua e: “Aita roa ˈtu matou i riro ei tamarii apee o te na muri iho noa i to matou mau metua i roto i ta ratou ohipa pororaa. Ua ite matou e e tuhaa atoa ta matou, noa ˈtu e e pate noa i te ôê o te uputa e e vaiiho i te tahi api parau. Na roto i te faaineine-maite-raa na mua ˈˈe i te mau ohipa i te hopea hebedoma taitahi, ua ite matou e eaha ta matou e parau atu. Aita roa ˈtu matou i tia mai i te hoê Mahana maa ma te uiui e e haere anei matou i roto i te taviniraa. Ua ite matou e e haere matou.”
16. No te aha e mea faufaa te tamauraa i te faatere i te hoê haapiiraa utuafare e te mau tamarii?
16 E tia ia haafaufaa i te hinaaro tamau e horoa na te mau tamarii i te pape o te parau mau a te Bibilia, te auraa ra e mea faufaa te hoê haapiiraa Bibilia utuafare tahebedoma. Te parau ra te hoê papa e piti tamarii ta ˈna e “te tumu rahi e riri ai te mau tamarii, o te tamau ore ïa.” (Ephesia 6:4) Teie ta ˈna i parau: “Ua maiti mâua ta ˈu vahine i te hoê mahana e te hoê taime e ua faatere mâua ma te haapao maitai i te haapiiraa a te utuafare i taua taime i faataahia ra. Aita i maoro roa e e tiai ru te mau tamarii i taua taime ra.” Mea faufaa teie huru haapiiraa mai te tamariiriiraa mai â, ia au i te parau paari mau ra, ‘Te huru o te ohi, te huru atoa ïa o te tumu raau.’
17. Eaha te mea faufaa atoa, i te horoaraa na te mau tamarii i te mau parau mau a te Bibilia?
17 Mea faufaa ia horoa na te mau tamarii te mau parau mau a te Bibilia, mea faufaa atoa râ te hiˈoraa o te mau metua. Te ite ra anei ta outou mau tamarii ia outou ia haapii, ia haere tamau i te mau putuputuraa, ia apiti i roto i te pororaa, oia mau, ia ite i te oaoa i roto i te raveraa i te hinaaro o Iehova? (Salamo 40:8) Mea faufaa roa ia ite ratou i te reira. Inaha, ua parau te hoê tamahine no nia i to ˈna mama, o tei faaruru i te patoiraa a ta ˈna tane e e ono tamarii ta ˈna i rave o tei riro ei mau Ite haapao maitai: “Te mea i haaputapû roa ˈˈe ia matou, o te hiˈoraa ïa o Mama—mea puai aˈe te mau ohipa i te mau parau.”
Te parururaa i te mau tamarii
18. (a) Nafea te mau metua e nehenehe ai e horoa i te paruru e hinaarohia ra e ta ratou mau tamarii? (b) Teihea huru haapiiraa i fanaˈohia e te mau tamarii i Iseraela ra no nia i te mau melo taatiraa o te tino?
18 Mai te mau ohi o te hinaaro pinepine ra ia paruruhia ratou i te mau manumanu atâta, i roto i teie faanahoraa ino o te mau mea, te hinaaro atoa ra te mau tamarii ia paruruhia ratou i te “mau taata iino.” (Timoteo 2, 3:1-5, 13) Nafea te mau metua e nehenehe ai e paruru? Na roto ïa i te tautururaa ˈtu ia ratou ia noaa mai te paari no ǒ mai i te Atua ra! (Koheleta 7:12) Ua faaue Iehova i te mau ati Iseraela—e ta ratou mau “tamarii” atoa—ia faaroo i te taioraa o ta ˈna Ture, e tae noa ˈtu i te faataaraa i te haerea tano e te tano ore i te pae taatiraa. (Deuteronomi 31:12; Levitiko 18:6-24) Te faahiti-pinepine-hia ra te mau melo taatiraa o te tino, te “hua” e te “melo taatiraa, MN.” (Levitiko 15:1-3, 16; 21:20; 22:24; Numera 25:8; Deuteronomi 23:10) No te ino rahi roa o te ao i teie tau, e tia i te mau tamarii ia ite i te faaohiparaa tano e te tano ore o teie mau melo o te tino o tei poietehia, e ua parau te Atua e “mea maitai roa” te poieteraa.—Genese 1:31; Korinetia 1, 12:21-24.
19. Eaha te haapiiraa tano e horoa na te mau tamarii no nia i te mau tuhaa o to ratou iho tino te ore e tia e ia faaitehia?
19 Te mea maitai aˈe, e tia i na metua e piti, aore ra te metua hoê, e ia faataa i te tamarii i to ˈna mau tuhaa o te tino e ore e tia e ia faaitehia. I muri iho, e tia ia ratou ia faataa e eita ta te tahi atu taata e nehenehe e tapeapea i taua mau tuhaa ra. I te mea e te tamata pinepine nei te feia mafera tamarii i te haavarevare i te mau tamarii i te pae taatiraa, e tia ia haapii i te hoê tamarii ia patoi uˈana ˈtu e ia parau e, “E faaite au i ta oe mau ohipa!” A haapii i ta outou mau tamarii e e tia ia ratou ia faaite noa mai, ia tamata noa ˈtu te tahi taata i te tapeapea ia ratou e e huru ê ai ratou, noa ˈtu eaha te mau haamǎtaˈuraa riaria.
Te aˈo ma te here
20. (a) Nafea te aˈo e tuea ˈi e te topetoperaa? (b) Eaha te tupu i te omuaraa ia aˈohia tatou, e eaha râ te faahopearaa?
20 Te faufaahia ra te mau tamarii i te aˈo ma te here, mai te hoê tumu raau ia topetopehia. (Maseli 1:8, 9; 4:13; 13:1) Ia topetopehia te mau amaa pê, e tupu mai ïa te mau amaa maitatai. No reira, mai te peu e te tuu nei ta outou mau tamarii i te tapao i nia iho â râ i te mau taoˈa materia aore ra te faaô ra i roto i te mau amuimuiraa iino aore ra te mau faaanaanataeraa manaˈo tia ore, ua riro teie mau hinaaro tano ore mai te mau amaa te tia ia topetopehia. Mai te peu e e topetopehia, e tauturuhia ïa ta outou mau tamarii ia paari i roto i te hoê aveia pae varua. I te omuaraa, e ere i te mea oaoa teie huru aˈo, oia atoa ia topetopehia te hoê tumu raau, e pepe rii oia. Tera râ, e tupuraa apî te faahopearaa e noaa mai i roto i te aveia o ta outou e hinaaro ra ia paari mai ta outou tamarii.—Hebera 12:5-11.
21, 22. (a) Na te aha e faaite ra e ere i te mea oaoa ia horoa i te aˈo e ia aˈohia mai? (b) No te aha eita e tia i te mau metua ia haamarirau i te aˈo?
21 Mea papu maitai e e ere i te mea oaoa ia horoa i te aˈo aore ra ia aˈohia mai. Ua tapao te hoê papa e: “Te amuimui rahi ra ta ˈu tamaiti e te hoê taurearea o ta te mau matahiapo i faaara mai e ere oia i te hoa maitai. Ahiri au i ohipa oioi aˈe. Noa ˈtu e aita ta ˈu tamaiti i rave i te hoê hara rahi, ua titauhia râ i te hoê area taime no te faatitiaifaro i to ˈna feruriraa.” Ua faaite te tamaiti e: “I to ˈu faataa-ê-raahia i to ˈu hoa rahi, ua peapea roa vau.” Ua na ô â râ oia e: “E faaotiraa maitai te reira, no te mea i muri iho noa ˈˈe, ua tiavaruhia o ˈna.”
22 Te faaite ra te Parau a te Atua e: “Te [“aˈo,” MN] e faaitoito ra, o te eˈa ora ïa.” Noa ˈtu e mea fifi ia aˈo i ta outou mau tamarii, eiaha e haamarirau i te na reira. (Maseli 6:23; 23:13; 29:17) I muri iho, e mauruuru ratou i to outou aˈoraa ia ratou. Te haamanaˈo ra te hoê taurearea e: “Aita i moehia ia ˈu i to ˈu riri-roa-raa i to ˈu mau metua ia aˈohia vau. I teie nei, e rahi atu â to ˈu riri ahiri e aita to ˈu mau metua i aˈo mai.”
Te tutavaraa e fanaˈohia ˈi te haamaitairaa
23. No te aha e hoona ˈi te tutavaraa e faaite i te haapao-maitai-raa taatoa i te mau tamarii ma te here?
23 Ma te papu maitai, te mau tamarii o ta te mau metua e ta vetahi ê atoa e oaoa nei, o te faahopearaa ïa o te haapao-maitai-raa ma te here i te mau mahana atoa. Tera râ, e hoona-maitai-hia te mau tutavaraa atoa o ta ratou i rave no ratou—ta ratou mau tamarii iho aore ra te mau tamarii i te pae varua—e te haamaitairaa ta ratou e fanaˈo. Ua faaite te aposetolo ruhiruhia ra o Ioane i te reira i to ˈna papairaa e: “Aita ˈtu o ˈu oaoa rahi maori râ ia ite au, e te haapao ra tau mau tamarii i te parau mau.”—Ioane 3, 4.
[Nota i raro i te api]
a Neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.
Te haamanaˈo ra anei outou?
◻ Eaha ta te mau ohi e ta te mau tamarii e hinaaro no te tupu ma te au?
◻ Oia mau, nafea te mau metua e riro ai mai te mau raau turu faaineineraa aravihi?
◻ Eaha te nehenehe e faaô i roto i te mau taime haapiiraa e te mau tamarii, e eaha te tia ia haapii ia ratou ia patoi atu?
◻ Nafea te hoê tamarii e faufaahia ˈi i te aˈo, mai te topetoperaa no te hoê tumu raau?
[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 10]
Courtesy of Green Chimney’s Farm