Te haapeapea mau ra te hoê taata
E MAU tausani taata e faaite nei e te haapeapea mau nei ratou. Aita ratou e pee ra i te feruriraa etaeta e te miimii e e ere roa ˈtu i te ohipa na ratou to vetahi ê mau fifi. Te rave nei râ ratou i te mau mea atoa e maraa ia ratou—i te tahi taime, o to ratou iho ora te haamǎtaˈuhia—no te haamâmâ i te mauiui. E ohipa i te rahi te reira, o te haafifihia e te mau mana puai eita ta ratou e nehenehe e haavî.
E nehenehe te mau tupuraa mai te nounou taoˈa, te ohipa haavare i te pae politita, te tamaˈi, e te mau fifi i te pae o te natura e faataupupu e tae noa ˈtu i “te mau tutavaraa maitai e te papu roa ˈˈe no te faaore i te poia,” ta te hoê ïa rima tauturu e parau ra. Te faaoreraa i te poia, o te hoê noa ïa o te mau fifi e rave rahi ta te feia tauturu e faaruru ra. E arai atoa ratou i te mau mea mai te maˈi, te veve, te parau-tia ore, e te mauiui rahi e faatupuhia e te tamaˈi. Teie râ, te manuïa ra anei ratou?
Ua parau te raatira a te hoê taiete tauturu e e au te feia e rave ra i teie “mau tutavaraa maitai e te papu” no te haamâmâ i te poia e te mauiui, i te ati Samaria aroha i faataahia i roto i te parabole a Iesu Mesia. (Luka 10:29-37) Noa ˈtu râ eaha ta ratou e rave, ta ˈna ïa i parau, e maraa noa te numera o te feia e atihia ra. No reira oia i ui ai e: “E nafea râ te ati Samaria maitai ahiri e e haere oia na taua noâ purumu ra i te mau mahana atoa tau matahiti i te roaraa e e ite oia i te tahi atu â taata i eiâhia i te pae purumu i te mau hebedoma atoa?”
Mea ohie roa ia topa i roto i tei faataahia mai ‘te maˈi rahi roa o te rohirohi o te taata tauturu’ e ia faarue noa no te inoino. Ei parau maitai no ratou, eita te taata e haapeapea mau e faarue. (Galatia 6:9, 10) Ei hiˈoraa, ua haapopou te hoê taata tei papai i te Jewish Telegraph no Beretane i te mau Ite no Iehova tei “tauturu i te mau tausani ati Iuda ia ora mai i te mau ati i Auschwitz,” i te tau o te mau Nazi Helemani. Ua papai oia e: “Ia varavara te maa, e opere ratou i ta ratou faraoa na to matou mau taeae e mau tuahine [ati Iuda]!” Ua tamau noa te mau Ite no Iehova i te rave i tei maraa ia ratou e te mea e vai ra ia ratou ra.
Te parau mau râ, eita te opereraa faraoa noa ˈtu te rahi e faaore roa i te mauiui o te taata. Aita matou e hinaaro ra e faaiti i te faufaa o tei ravehia e te feia aroha. Mea maitai te mau ohipa atoa e tamǎrû mau i te mauiui. Ua haamâmâ rii taua mau Ite no Iehova ra i te mamae o to ratou mau hoa tapearaa, e ua mou te Nazisme i te pae hopea. Teie râ, te vai noa maira te faanahoraa o te ao nei o te faatupu nei i taua mau faaheporaa ra, e te rahi noa râ te feia e ore e haapeapea. Oia mau, “e ui ra, e au to ratou niho i te ˈoˈe, e to ratou niho rahi ra, mai te tipi ïa, ia pau te taata rii haehaa i te fenua nei, e te feia veve i roto i te taata atoa nei.” (Maseli 30:14) Peneiaˈe e te maere ra outou no te aha e riro ai mai te reira.
No te aha te veve e te faaheporaa?
Ua parau Iesu i te hoê taime e: “E tia mau â te taata rii i roto ia outou, e ia hinaaro ra e tia ïa ia outou ia hamani maitai atu ia ratou.” (Mareko 14:7) Te parau ra anei Iesu e eita roa te veve e te faaheporaa e ore? Mai te tahi mau taata, te tiaturi ra anei oia e e opuaraa tera na te Atua ia mauiui te taata e ia nehenehe te feia aroha e faaite e te haapeapea nei ratou? Aita! E ere te reira ta Iesu e tiaturi ra. Te na ô noa ra oia e e ite-noa-hia iho â te veve a vai noa mai ai teie faanahoraa o te mau mea. Ua ite atoa râ Iesu i teie: E ere i te opuaraa tumu a to ˈna Metua teie mau huru tupuraa i nia i te fenua.
Ua poiete te Atua ra o Iehova i te fenua ia riro mai ei paradaiso, eiaha râ ei vahi e ati i te veve, te parau-tia ore, e te faaheporaa. Ua faaite oia e mea here na ˈna te huitaata na roto i te raveraa i te mau faanahoraa o te faarahi atu â i te fanaˈoraa i te oraraa. A hiˈo na i te iˈoa iho o te ô tei reira na to tatou nau metua matamua o Adamu e o Eva! O Edene te iˈoa, oia hoi “Oaoaraa.” (Genese 2:8, 9) Aita Iehova i taotia i te taata ia ora noa ˈˈe mai ratou i roto i te hoê huru tupuraa anaanatae ore e te faahepo. I te hoperaa ta ˈna ohipa poieteraa, ua hiˈo ihora Iehova i ta ˈna i rave e ua parau aˈera e “mea maitai roa.”—Genese 1:31.
No te aha ïa i ati roa ˈi te fenua i te veve, te faaheporaa, e te tahi atu â mau tumu o te mauiuiraa i teie mahana? Te vai nei teie faanahoraa ino o te mau mea no te mea ua maiti to tatou nau metua matamua i te orure i te hau i te Atua. (Genese 3:1-5) Ua faatupu te reira i te mârôraa e e tano anei ia titau te Atua e ia auraro atu ta ˈna mau mea ora i poiete. No reira Iehova i vaiiho ai i te tau tiamâraa taotiahia na te mau huaai o Adamu. Ua tapitapi noa râ te Atua i tei roohia i nia i te huitaata. Ua rave oia i te faanahoraa e faaore i te ino e faatupuhia e te orureraa ia ˈna. E fatata roa, e faaore Iehova i te veve e te faaheporaa—oia mau, i te mau mauiui atoa.—Ephesia 1:8-10.
Te hoê fifi eita e matara i te taata
I te roaraa o te mau senekele mai te poieteraa o te taata mai â, ua atea roa ˈtu â te taata i te mau ture a Iehova. (Deuteronomi 32:4, 5) A tamau noa ˈi ratou i te faarue i te mau ture e te mau faaueraa tumu a te Atua, ua aro ratou te tahi i te tahi, e “ua faatere te taata i te taata no to ˈna iho pohe.” (Koheleta 8:9, MN) Ua faataupupuhia te mau tutavaraa atoa no te faatupu i te hoê totaiete parau-tia mau, o te tiamâ i te mau mea atoa e ati-roa-hia ˈi te taata i te mauiui, no te miimii o te feia e hinaaro e rave ia au i to ratou iho manaˈo eiaha râ e auraro i te mana arii o te Atua.
Te vai ra te tahi atu â fifi—ta te rahiraa paha e patoi ei manaˈo maamaa. Te turai noa râ tei opua i te orureraa i te Atua, i te taata ia rave i te ino e ia haapao noa ia ratou anaˈe. Oia hoi o Satani te Diabolo ta Iesu Mesia i parau “te arii o teie nei ao.” (Ioane 12:31; 14:30; Korinetia 2, 4:4; Ioane 1, 5:19) I roto i te Apokalupo i horoahia i te aposetolo Ioane, te faaitehia ra Satani mai te tumu rahi o te ati—te tumu matamua “o tei haavare i to te ao atoa nei.”—Apokalupo 12:9-12.
Noa ˈtu te rahi o ta te taata e haapeapea no to ratou taata-tupu, eita roa ˈtu ta ratou e nehenehe e faaore ia Satani te Diabolo aore ra e taui i teie faanahoraa o te faarahi noa ˈtura i te feia e atihia ra. Eaha ïa te titauhia no te faatitiaifaro i te mau fifi o te taata? Te ravea, e ere noa ïa ia haapeapea te hoê taata. Te titauhia ra te hoê taata e hinaaro e faaore ia Satani e ta ˈna faanahoraa parau-tia ore taatoa e e mana to ˈna i te na reira.
“Ia haapaohia to oe hinaaro i te fenua nei”
Ua tǎpǔ te Atua e haamou i teie faanahoraa ino o te mau mea. E hinaaro oia e e mana to ˈna e titauhia no te rave i te reira. (Salamo 147:5, 6; Isaia 40:25-31) I roto i te buka parau tohu a Daniela, ua faaite-atea-hia: “E faatupu . . . te Atua o te raˈi ra i te hoê basileia, o te ore roa ïa e mou, e ore roa hoi e riro ia vetahi ê; e hope roa hoi taua mau basileia ra i te parari e e pau, e vai tera e a muri noa ˈtu.” (Daniela 2:44) Te haamanaˈo ra Iesu Mesia i teie faatereraa mure ore e te maitai i to ˈna haapiiraa i ta ˈna mau pǐpǐ ia ani i te Atua na roto i te pure: “Ia tae to oe ra hau. Ia haapaohia to oe hinaaro i te fenua nei, mai tei te ao atoa na.”—Mataio 6:9, 10.
E faaroo Iehova i teie mau pure no te mea e tapitapi mau oia i te huitaata. Ia au i te parau tohu o te Salamo 72, e haamana te Atua i ta ˈna Tamaiti o Iesu Mesia no te hopoi mai i te tamǎrûraa na tei veve, tei atihia, e tei hepohepo o te turu i te ariiraa o Iesu. No reira, te himene ra te papai salamo i faauruahia e: “Na ˈna [te Arii e Mesia a te Atua] e faaau i te parau i te haehaa i ǒ te mau taata ra; e te tamarii a tei ati i te veve ra na ˈna e faaora; e e haavi ofatifati roa oia i tei hamani ino ra. O tei veve ra e ua tiaoro maira, na ˈna ïa e faaora; e tei ati ra e aita o ˈna e tauturu. . . . E faaherehere oia i tei paruparu ra e tei veve, e faaora hoi oia i te feia taoˈa ore ra. E faaora oia ia ratou i te haavare e te rave ino ra, e to ratou toto e riro ei mea taoˈa na ˈna.”—Salamo 72:4, 12-14.
I roto i te hoê orama no nia i to tatou tau, ua ite te aposetolo Ioane i “te raˈi apî e te fenua apî,” te hoê faanahoraa apî roa o te mau mea haamauhia e te Atua. Auê ïa haamaitairaa no te huitaata e mauiui ra! A faaite ai oia i ta Iehova e rave, ua papai Ioane e: “Ua faaroo atura vau i te hoê reo rahi no te raˈi maira, i te na ôraa mai e, Inaha tei ǒ te taata ra te sekene o te Atua, e e parahi oia i roto ia ratou ra, e ei taata ratou no ˈna, e ei pihai atoa iho te Atua ia ratou, ei Atua no ratou. E na te Atua e horoi i to ratou roimata atoa; e e ore roa te pohe, e te oto, e te mihi, e te mauiui, e ore atoa ïa, no te mea ua mou te mau mea tahito ra. E ua parau maira tei parahi i nia iho i te terono ra, Inaha, te faaapî nei au i te mau mea atoa nei. E ua parau maira oia ia ˈu, A papai, e parau mau hoi teie nei mau parau, e te haavare ore.”—Apokalupo 21:1-5.
Oia mau, e nehenehe tatou e tiaturi i teie mau parau, e parau mau hoi e te haavare ore. Fatata roa Iehova i te ohipa mai no te faaore roa i te veve, te poia, te faaheporaa, te maˈi, e te mau parau-tia ore atoa i te fenua nei. Mai ta teie vea i haamatara pinepine i roto i te mau Papai, e rave rahi mau haapapuraa e faaite ra e te ora nei tatou i te tau e faatupuhia ˈi teie mau tǎpǔ. Te fatata roa maira te ao apî ta te Atua i tǎpǔ mai! (Petero 2, 3:13) Fatata roa Iehova i te “haamou roa i te pohe e a muri noa ˈtu” e te “horoi i te roimata i te mau mata atoa ra.”—Isaia 25:8.
Hou te reira e tupu ai, e nehenehe tatou e oaoa e i teie nei â, te haapeapea mau ra te vetahi taata. Te hoê tumu rahi atu â e oaoa ˈi tatou, te mea ïa e te haapeapea mau ra te Atua iho o Iehova. E fatata roa oia i te faaore roa i te faaheporaa e te mauiui atoa.
E nehenehe outou e tiaturi roa i te mau tǎpǔ a Iehova. Ua na reira mau ta ˈna tavini o Iosua. Ma te ore roa ˈtu e feaa, ua parau oia i te nunaa o te Atua i tahito ra e: “Ua ite atoa hoi outou i roto i to outou aau, e i roto i to outou mau varua, e aore roa te hoê o te mau mea maitatai ta to outou Atua ta Iehova i parau mai ia outou ra i ore i te tia; ua hope roa i te tupu ia outou, aore roa te hoê i toe.” (Iosua 23:14) A vai noa mai ai râ teie faanahoraa o te mau mea, eiaha outou ia moe roa i raro aˈe i te mau tamataraa ta outou paha e farerei atu. A tuu atu i to outou ahoaho i nia ia Iehova, inaha, e haapeapea mau â oia.—Petero 1, 5:7.
[Hohoˈa i te api 7]
I roto i te ao apî ta te Atua i tǎpǔ, aita e veve, e faaheporaa, e maˈi, e e parau-tia ore faahou i te fenua nei