VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w96 15/9 api 26-28
  • Ludia—Vahine farii maitai haamori i te Atua

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Ludia—Vahine farii maitai haamori i te Atua
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • “Hoo ahu ute”
  • To Paulo pororaa i Philipi
  • “Te hoê vahine haamori Atua”
  • “Riro atura matou ia ˈna”
  • Te mau taeae i Philipi
  • “Fano mai na i Makedonia”
    “Faataa maitai” i te parau o te Faatereraa arii a te Atua
  • Buka Bibilia numera 50—Philipi
    “Te mau Papai atoa, e mea faaurua ïa e te Atua e e mea faufaa”
  • Ua hau ê “te hau o te Atua” i te mau manaˈo atoa
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2017
  • O te parau a Iehova te mea puai aˈe!
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1990
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
w96 15/9 api 26-28

Ludia—Vahine farii maitai haamori i te Atua

MAI tahito mai â, ua riro te farii maitai ei tapao tei faataa ê i te mau tavini mau o te Atua. (Genese 18:1-8; 19:1-3) Ua faataahia te farii maitai mai “te here, te poihere, aore ra te hamani-maitai-raa i te feia ěê,” e no roto mai teie huru i te hoê mafatu haavare ore tei riro atoa i teie nei tau ei tapao no te Kerisetianoraa mau. Inaha, e huru titauhia teie i te feia atoa e hinaaro ra e haamori i te Atua ma te au.—Hebera 13:2; Petero 1, 4:9.

O Ludia te tahi vahine o tei faaite i te farii maitai i roto i te hoê faito faahiahia mau. Ua faahepo oia i te mau mitionare kerisetiano i haere mai i Philipi, ia parahi i to ˈna ra fare, “riro atura” ratou ia ˈna. (Ohipa 16:15) Noa ˈtu e e parau poto noa to Ludia i roto i te mau Papai, e riro teie faahitiraa haihai roa ei faaitoitoraa no tatou. Mea nafea? O vai o Ludia? Eaha ta tatou i ite no nia ia ˈna?

“Hoo ahu ute”

E faaea na o Ludia i Philipi, te oire pu no Makedonia. No te oire no Tuatira mai râ oia, i te mataeinaa o Ludia, i te pae tooa o te râ no Asia Iti. No reira vetahi e manaˈo ai e, e iˈoa pii noa o “Ludia” tei horoahia no ˈna i Philipi. O ˈna ïa “te vahine Ludia,” mai te vahine o ta Iesu Mesia i faaite atu i te poroi i piihia ˈi te “vahine Samaria.” (Ioane 4:9) E hoo na o Ludia i te “ahu ute” aore ra te mau ahu i penihia i taua û ra. (Ohipa 16:12, 14) Ua haapapuhia e te vai ra iho â te feia û ahu i Tuatira e i Philipi atoa, na roto i te mau papai i heruhia mai e te feia ihipǎpǎ. Peneiaˈe ua haere atu o Ludia i Philipi no ta ˈna ohipa, ei paoti ohipa aore ra ei tia no te hoê taiete feia û ahu no Tuatira.

E nehenehe te ute e noaa mai na roto e rave rahi ravea. Te ute moni roa ˈˈe, no roto mai ïa i te tahi mau pupu o te miti. Ia au i te rohipehe Roma no te senekele matamua ra o Martial, e nehenehe te hoê ahu hamanihia i te ahu ute maitai roa ˈˈe no Turia (te tahi atu oire i reira teie û e hamanihia ˈi) e naeahia i te tino moni ra e 10 000 moni Roma, oia hoi e 2 500 denari, te moni ïa e noaa mai i te rave ohipa i roto e 2 500 mahana. Oia mau, ua riro teie mau ahu ei taoˈa moni rahi ta te tahi noa mau taata e nehenehe e hoo mai. No reira, e vahine moni paha o Ludia. Noa ˈtu râ, ua nehenehe oia e farii i te aposetolo Paulo e to ˈna mau hoa—o Luka, o Sila, o Timoteo, e peneiaˈe vetahi atu.

To Paulo pororaa i Philipi

I te area o te matahiti 50 o to tatou tau, a tahi ra o Paulo i tere ai i Europa e ua haamata ˈtura oia i te poro i Philipi.a Ia tapae anaˈe oia i roto i te hoê oire apî, e peu matauhia e Paulo ia haere tia ˈtu i te sunago ra no te poro na mua i te mau ati Iuda e te mau peroseluto o tei haaputuputu i reira. (A faaau e te Ohipa 13:4, 5, 13, 14; 14:1.) Ia au râ i te tahi mau buka, ua opani te ture Roma i te mau ati Iuda ia rave i ta ratou haapaoraa i roto i te mau “aua moˈa” no Philipi. No reira i muri aˈe i te faaearaa i te tahi “pue mahana” i reira, i te mahana Sabati, ua haere atura te mau mitionare i te hoê vahi na te pae pape, i rapaeau i te oire “tei reira te hoê vahi haapaohia ei pureraa.” (Ohipa 16:12, 13) Eita e ore e o te pape ra o Gangites. E mau vahine anaˈe ta te mau mitionare i farerei i reira, o Ludia te tahi.

“Te hoê vahine haamori Atua”

E “vahine haamori Atua” o Ludia, tera râ, eita e ore e ua farii oia i te haapaoraa ati Iuda i muri aˈe i to ˈna maimiraa i te faaroo mau. Noa ˈtu e e ohipa moni maitai roa ta ˈna, e ere o Ludia i te vahine nounou moni. Tera râ, ua faaherehere oia i te taime no te mau ohipa pae varua. “Haamahorahorahia ihora to ˈna aau e te Fatu, ia haapao oia i te parau i parauhia e Paulo ra,” e ua farii ihora o Ludia i te parau mau. Inaha, “oti aˈera oia i te bapetizohia, e tana fetii atoa.”—Ohipa 16:14, 15.

Aita te Bibilia e haapapu ra e o vai teie mau fetii o Ludia. I te mea e aita ta ˈna tane e faahitihia ra, peneiaˈe e vahine faaea taa noa aore ra e vahine ivi oia. Peneiaˈe “tana fetii,” o to ˈna mau fetii mau, tera râ, e tano atoa paha teie parau no te feia tîtî aore ra te mau tavini. Noa ˈtu râ, ua tufa o Ludia ma te itoito i te mau mea atoa o ta ˈna i haapii na te feia o tei ora i pihai iho ia ˈna. Auê ïa oia i te oaoa e, i to ratou tiaturiraa e to ratou fariiraa i te faaroo mau!

“Riro atura matou ia ˈna”

Hou ratou i farerei ai ia Ludia, peneiaˈe ua mauruuru noa te mau mitionare i te mau vahi nohoraa o ta ratou iho i aufau. Tera râ, ua oaoa roa oia i te pûpûraa i te tahi atu vahi nohoraa. I te mea e ua onoono oia, peneiaˈe paha no te mea aita o Paulo e to ˈna mau hoa i farii oioi. No te aha râ? Ua hinaaro o Paulo e ‘parau i te evanelia, eiaha ei hoo, eiaha oia ia rave i te mea tia na ˈna’ e ia riro ei faateimaharaa no vetahi ê. (Korinetia 1, 9:18; Korinetia 2, 12:14) Te na ô atoa ra o Luka e: “E oti aˈera oia i te bapetizohia, e tana fetii atoa, ua tauvahivahi maira ia matou, na ô maira, Te parau na outou e, e [haapao maitai, MN] ta ˈu i te Fatu, e haere mai i roto i tau fare nei parahi ai: riro atura matou ia ˈna.” (Ohipa 16:15) Ua tapitapi o Ludia no nia i to ˈna haapao-maitai-raa ia Iehova, e ua riro to ˈna farii maitai ei haapapuraa i to ˈna faaroo. (A faaau e te Petero 1, 4:9.) Auê ïa hiˈoraa faahiahia roa! Te faaohipa atoa ra anei tatou i ta tatou mau taoˈa no te turu i te mau faufaa o te parau apî maitai?

Te mau taeae i Philipi

I to Paulo raua Sila matararaa mai mai te fare auri i muri aˈe i te ohipa i tupu e te tavini vahine i uruhia i te demoni, ua hoˈi atura ratou i te fare o Ludia, i reira to ratou farereiraa i te mau taeae. (Ohipa 16:40) Peneiaˈe ua faaohipa te feia faaroo o te amuiraa apî no Philipi i te fare o Ludia ei vahi putuputuraa tamau na ratou. Mea tano hoi ia manaˈo e ua tamau noa to ˈna fare i te riro ei pu no te ohipa teotaratia i roto i taua oire ra.

Ua riro te farii maitai mahanahana i faaite-matamua-hia e Ludia ei huru no te taatoaraa o te amuiraa. Noa ˈtu to ratou veve, e rave rahi taime to te mau Philipi haponoraa ˈtu na Paulo i te mau mea o ta ˈna e hinaaro ra, e ua mauruuru te aposetolo ia ratou.—Korinetia 2, 8:1, 2; 11:9; Philipi 4:10, 15, 16.

Aita o Ludia i faahitihia i roto i te rata i faataehia e Paulo i to Philipi i te area o te mau matahiti 60-61 o to tatou tau. Aita te mau Papai e faahiti ra i to ˈna parau i muri aˈe i te mau ohipa i faatiahia i roto i te Ohipa pene 16. Noa ˈtu râ, ia taio tatou i teie parau poto roa no nia i teie vahine itoito, e turaihia tatou ia “pee i te haerea o te farii maitai.” (Roma 12:13, MN) E mauruuru rahi to tatou i te fanaˈoraa i te mau Kerisetiano mai ia Ludia i rotopu ia tatou! Na roto to ratou huru e atuatu i te mahanahana e te auhoa i roto i te mau amuiraa, ei faahanahanaraa i te Atua ra o Iehova.

[Nota i raro i te api]

a I rotopu i te mau oire rarahi roa ˈˈe no Makedonia, o Philipi te hoê oire aihuaraau ruperupe a te nuu, tei faaterehia e te jus italicum (Ture Italia). Na roto i teie ture, ua fanaˈo te huiraatira no Philipi i te mau tiaraa tei au i te mau tiaraa i fanaˈohia e te feia tivila Roma.—Ohipa 16:9, 12, 21.

[Tumu parau tarenihia i te api 28]

Te oraraa o te mau ati Iuda i Philipi

E ere paha te oraraa i Philipi i te mea ohie no te mau ati Iuda e te mau peroseluto ati Iuda. Peneiaˈe ua au-ore-hia te mau ati Iuda, no te mea, i muri noa ˈˈe i te tere o Paulo, ua tiahi te Emepera ra o Kalaudio i te mau ati Iuda i rapae ia Roma.—A faaau e te Ohipa 18:2.

No reira ˈtura, ua aratohia o Paulo raua o Sila i mua i te mau haava i muri aˈe i to raua faaoraraa i te tavini vahine i uruhia i te varua tairoiro. Ua faahiti aˈera to ˈna mau fatu, tei erehia hoi i ta ratou imiraa moni rahi, i te mau faainoraa a to ratou mau hoa tivila i te na ôraa e: “Na taata teie i tiarepu i to tatou oire nei, e ati Iuda hoi raua. E te haapii nei i te parau eita e au i te ture ia farii tatou e ia haapao, no Roma hoi tatou.” E, ua tairihia ˈtura o Paulo raua Sila i te raau e ua hurihia raua i roto i te fare tapearaa. (Ohipa 16:16-24) I roto i teie huru tupuraa, e titauhia te itoito no te haamori ia Iehova, te Atua o te mau ati Iuda, i mua i te mau taata atoa. Tera râ, e au ra e aita o Ludia i haapeapea i te riro ei mea taa ê ia vetahi pae.

[Hohoˈa i te api 27]

Vahi paparari i Philipi

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono