Te haapii ra anei te Bibilia i te oraraa faataahia?
FAAINO! PARI HAAVARE! Ia manaˈo anaˈe te hoê melo huiraatira faaturahia e ua faainohia to ˈna iˈoa aore ra to ˈna roo na roto i te hoê parau haavare, e hinaaro iho â oia e faaafaro i te mau ohipa. E horo atoa paha oia i te feia i faaino mai ia ˈna i mua i te haavaraa.
Inaha, ua riro te parau no te oraraa faataahia ei pariraa haavare i te Atua Puai hope ra. Te na ô ra teie haapiiraa e, o te Atua iho te tumu o te mau ati e te mau peapea atoa e haamauiui nei i te huitaata. Mai te peu e te tiaturi ra outou i te oraraa faataahia, te manaˈo ra paha outou e ua faanaho te Fatu Mana hope i te hoê tabula e na ô ra e: ‘I teie mahana, e pepe o Ioane i roto i te hoê ati purumu, e pohehia o Fatou i te maˈi malaria, e vavahihia te fare o Mamadou i te vero’! E hinaaro mau anei outou e tavini i teie huru Atua?
‘Tera râ, mai te peu e e ere te Atua te tumu o to tatou mau fifi, o vai ïa?’ o ta te feia tiaturi i te oraraa faataahia ïa e ani mai. O ta Ousmane atoa ïa i aniani, te taata apî i faahitihia i roto i te tumu parau na mua ˈtu. Aita râ oia i ui maere noa aore ra i tuatapapa haere no te ite mai i te parau mau. Ua haapii oia e, ua faatiamâ te Atua ia ˈna iho i teie pariraa haavare, na roto i te ravea o te mau haapiiraa e vai ra i roto i Ta ˈna Parau faauruahia, te Bibilia. (Timoteo 2, 3:16) E hiˈo anaˈe na eaha ta te Bibilia e parau ra no nia i teie tumu parau.
Na vai te hape?
Mea pinepine te mau ati natura mai te mau pape pue, te mau vero, te mau aueueraa fenua, i te parauhia e e mau ohipa na te Atua. Aita râ te Bibilia e faaite ra e, na te Atua e faatupu nei i teie mau ati. A rave na i te hoê ati i tupu e mau senekele i teie nei i te pae Hitia o te râ no Ropu. Te faaite maira te Bibilia e, ua faatia mai te taata otahi i ora mai i taua ati ra e: “Ua mairi maira te uira [a te Atua, MN] no te raˈi mai, ama ˈtura te mau mamoe, pau ihora hoi te mau tavini.”—Ioba 1:16.
Noa ˈtu e ua manaˈo paha teie taata i riaria roa e, na te Atua i haamairi mai i teie auahi, te faaite ra te Bibilia e eita e tia ia faahapa Ia ˈna. A taio na i te Ioba 1:7-12, i reira outou e haapii ai e e ere na te Atua i faatupu i te uira, na to ˈna râ Enemi—te Diabolo ra o Satani! E ere ïa te auraa e, na Satani e faatupu nei i te mau peapea atoa. Tera râ, mea papu maitai e aita e tumu no te faahapa i te Atua.
I te parau mau râ, mea pinepine na te taata iho te hape, ia ore anaˈe te mau ohipa e afaro. No roto mai paha te manuïa-ore-raa i te fare haapiiraa, i te vahi raveraa ohipa, aore ra i roto i te mau taairaa e o vetahi ê, i te ereraa i te tutavaraa e te ineine-maitai-raa aore ra i te ereraa i te tâuˈaraa ˈtu ia vetahi ê. Oia atoa, e nehenehe te taata e roohia i te maˈi, i te ati, e i te pohe no te tahi haapao ore. Inaha, ia taamu oia i to ˈna hatua arai ati ia faahoro anaˈe oia i te pereoo, e iti-roa-hia mai te atâtaraa ia pohe te hoê taata i roto i te hoê ati purumu. Aita hoi e faufaa ia tamau i te hatua ahiri e e “oraraa faataahia” to tatou tataitahi. E faaiti rahi atoa te mau ravea rapaauraa e te vai-mâ-raa e tano, i te numera o te feia e pohe hou ratou e ruau ai. E tae noa ˈtu te mau ati e parau-noa-hia e “mau ohipa na te Atua,” i te tanoraa mau, e mau ohipa ïa na te taata—te faahopearaa peapea i noaa mai i to te taata rave-ino-raa i te fenua.—A faaau e te Apokalupo 11:18.
“E taime e e tupuraa manaˈo-ore-hia”
Parau mau, e rave rahi tupuraa peapea aita i papu-maitai-hia te mau tumu. A tapao na râ eaha ta te Bibilia e parau ra i roto i te Koheleta 9:11 (MN): “Ua hoˈi atura vau no te hiˈo i raro aˈe i te mahana e, e ere tei te feia vitiviti te hororaa, e ere tei te feia puai te aroraa, e ere atoa tei te feia paari te maa, e ere atoa tei te feia maramarama te taoˈa, e ere tei te feia tei noaa i te ite te farii maitai; i te mea e e taime e e tupuraa manaˈo-ore-hia tei roohia ia ratou paatoa.” Aita ïa e tumu no te tiaturi e, o te Poiete te tumu o te mau ati aore ra e utua tei tuuhia i nia i te feia i roohia i te ati.
Ua faahapa Iesu Mesia iho i te manaˈo e mea faataahia te oraraa. Ma te faahiti i te hoê ati tei matau-maitai-hia e te feia i faaroo mai ia ˈna, ua ani Iesu e: “E na taata tino ahuru ma vau i mairihia e te fare rahi i Siloama ra, e pohe ihora, te manaˈo na outou e, e feia hara rahi ratou i to Ierusalema atoa ra? E faaite atu vau ia outou, Aore.” (Luka 13:4, 5) Ua faaite ïa Iesu e, te tumu o te ati, e ere ïa te tahi ohipa a te Atua, o ‘te taime râ e te tupuraa manaˈo-ore-hia.’
Te mau faainoraa a te huru tia ore
Eaha ïa no te mau pohe e te mau maˈi papu-ore-hia? Te faataa maira te Bibilia ma te huna ore i te huru o te taata nei: ‘Ua hope te taata i te pohe ia Adamu.’ (Korinetia 1, 15:22) Ua tairi te pohe i te huitaata nei mai te tau mai â i maiti ai to tatou tupuna ra o Adamu i te faaroo ore. Mai ta te Atua i faaara, ua tufa Adamu i te pohe na ta ˈna mau tamarii. (Genese 2:17; Roma 5:12) E inaha, no ǒ roa mai te tumu o te mau maˈi atoa i to tatou tupuna ra o Adamu. O te mau paruparu atoa no ǒ mai i to tatou mau tupuna ra, te tumu o te mau haapeapearaa e te mau manuïa-ore-raa o ta tatou e faaû nei i roto i te oraraa.—Salamo 51:5.
A rave na i te fifi o te veve. Mea pinepine, ua faaitoito te tiaturiraa i te oraraa faataahia i te feia i roohia i te ati, ia farii noa i to ratou oraraa fifi. ‘Ua faataahia,’ o ta ratou ïa e tiaturi ra. Tera râ, te faaite ra te Bibilia e, o te huru tia ore o te taata te tumu, eiaha râ te oraraa faataahia. Te vevehia nei vetahi ‘ia ooti ratou i ta ratou i ueue ra,’ na roto anei i to ratou hupehupe aore ra te oreraa ratou i faaohipa maitai i ta ratou mau faufaa. (Galatia 6:7; Maseli 6:10, 11) E mau mirioni taata te ora nei i roto i te veve, no te mea te faaerehia nei ratou e te mau taata nounou e faatere ra. (A faaau e te Iakobo 2:6.) Te na ô ra te Bibilia e: “Ta te taata nei faaheporaa ˈtu i te taata e pohe atura ei pohe no ˈna iho.” (Koheleta 8:9) Aita e haapapuraa no te parau e, o te Atua aore ra te oraraa faataahia te tumu o te veve atoa.
Te tiaturiraa i te oraraa faataahia—To ˈna mau faahopearaa iino
Te tahi atu faahaparaa tano i te tiaturiraa i te oraraa faataahia, o to ˈna ïa faahopearaa i nia i te feia e tiaturi ra i te reira. Ua parau Iesu Mesia e: “E faahotu mai te mau raau maitatai atoa i te huero maitai, e te mau raau iino ra, e faahotu mai ïa i te huero ino.” (Mataio 7:17) E hiˈo anaˈe na i te “huero” o te tiaturiraa i te oraraa faataahia—e mea nafea te reira ia ohipa i nia i te hinaaro e amo i te hopoia.
Mea faufaa roa ia hinaaro te taata tataitahi e amo i ta ˈna iho hopoia. Tera hoi hoê o te mau tumu e aupuru ai te mau metua i to ratou utuafare, e haapao maitai ai te mau rave ohipa i ta ratou ohipa, e e hamani ai te feia hamani tauihaa i te mau taoˈa maitatai. E nehenehe te tiaturiraa i te oraraa faataahia e faaore roa i teie hinaaro. Ei hiˈoraa, a feruri na e, ua ino te ravea no te taviriraa i te mau huira o te hoê pereoo. Mai te peu e ua taa ia ˈna i ta ˈna hopoia, e tataˈi ïa te fatu pereoo i te ino, no to ˈna tapitapi i to ˈna iho ora e to te feia e paiuma i roto i to ˈna pereoo. Area te hoê taata e tiaturi i te oraraa faataahia ra, eita ïa oia e haapeapea, inaha e tiaturi oia e eita te ati e nehenehe e apehia mai te peu e ‘na te Atua i hinaaro’!
Oia, e ohie mau â te tiaturiraa i te oraraa faataahia i te faaitoito i te haapao ore, te hupehupe, te oreraa e farii i te hopoia no ta ˈna mau ohipa e rave, e vetahi atu mau huru iino.
E haafifiraa anei i roto i to tatou mau taairaa e te Atua?
Te mea ino roa ˈtu â, e nehenehe te tiaturiraa i te oraraa faataahia e faaore i te hinaaro o te hoê taata e amo i te hopoia, oia hoi te mea te tia ia ˈna ia rave, i mua i te Atua. (Koheleta 12:13) Te faaitoito nei te papai salamo i te mau taata, ‘ia tamata e ia ite i te maitai o Iehova.’ (Salamo 34:8) Ua haamau te Atua i te tahi mau titauraa no te feia e hinaaro e fanaˈo i to ˈna maitai.—Salamo 15:1-5.
Hoê o teie mau titauraa, o te tatarahaparaa ïa. (Ohipa 3:19; 17:30) E titau te reira e ia farii tatou i to tatou mau hape e ia rave tatou i te mau tauiraa e hinaarohia. Ei mau taata tia ore, e rave rahi hape te tia ia tatou ia tatarahapa. Tera râ, ia tiaturi te hoê taata e aita ta ˈna e ravea i mua i te oraraa faataahia, mea fifi roa no ˈna ia faatupu i te hinaaro e tatarahapa aore ra e amo i te hopoia no ta ˈna mau hapa i rave.
Ua parau te papai salamo no nia i te Atua e: “E maitai rahi tei to hamani maitai i tei te ora.” (Salamo 63:3) Teie râ, no to ratou tiaturi i te oraraa faataahia, te manaˈo nei te mau mirioni taata e, o te Atua te tumu o to ratou ati. E inaha, e rave rahi atura o tei inoino roa ia ˈna, e eita ˈtura ratou e farii i te faatupu i te mau taairaa piri roa e te Poiete. Nafea hoi outou ia here i te hoê taata o ta outou e manaˈo ra e, o ˈna te tumu o to outou mau fifi e ta outou mau tamataraa atoa? No reira, te faatia nei te tiaturiraa i te oraraa faataahia, i te hoê patu i rotopu i te Atua e te taata.
Faatiamâhia i te haavîraa o te oraraa faataahia
Ua faatîtîhia te taurearea ra o Ousmane, tei faahitihia i te omuaraa, e te tiaturiraa i te oraraa faataahia. Teie râ, i to te mau Ite no Iehova tautururaa ia ˈna ia faaau i to ˈna manaˈo e te maramarama o te Bibilia, ua faarue atura o Ousmane i taua tiaturiraa to ˈna ra. Ua noaa maira ia ˈna te tamǎrûraa mau e te hoê hiˈoraa apî e te au maitai no nia i te oraraa. Te mea faufaa roa ˈtu â, ua ite atura oia e “e Atua aroha noa, e te hamani maitai rahi, e te faaoromai rahi, e te maitai rahi, e te parau mau,” o Iehova.—Exodo 34:6.
Ua ite atoa o Ousmane e, noa ˈtu e aita te Atua i faataa i te mau tuhaa atoa o to tatou oraraa, e opuaraa râ ta ˈna no te tau a muri aˈe.a Te na ô ra te Petero 2, 3:13 e: “Te tatari nei râ tatou i te raˈi apî e te fenua apî ta ˈna i parau maira, i te vai-mau-raa o te parau-tia ra.” Ua tauturu te mau Ite no Iehova i te mau mirioni taata ia atuatu i te tiaturiraa e ora e muri noa ˈtu ei mau melo no teie “fenua apî” i tǎpǔhia mai. E oaoa roa ratou i te tauturu atoa ia outou.
A rahi noa ˈi to outou ite papu no nia i te Bibilia, e taa ia outou e aita to outou oraraa no a muri aˈe i taaihia i te tahi oraraa i faataa-aˈena-hia ta outou e ore e nehenehe e taui. Ua tano maitai te mau parau ta Mose i faatae atu i te mau Iseraela i tahito ra e: “Ua tuu vau i te ora e te pohe, i te maitai e te ino i mua ia oe; e tena na, a rave i te ora ia ora oe e to oe atoa ra huaai: ia hinaaro hoi oe i to Atua ra ia Iehova, e ia faaroo oe i to ˈna reo, e ia ati atu oe ia ˈna.” (Deuteronomi 30:19, 20) Oia, e nehenehe ta outou e maiti i to outou oraraa no a muri aˈe. Aita râ i faataa-aˈena-hia.
[Nota i raro i te api]
a No te ite hau atu â no nia i te iteraa te Atua i te mau ohipa e tupu a muri aˈe, a hiˈo i Te Pare Tiairaa o te 1 no Eperera 1985, mau api 3-7.
[Hohoˈa i te api 6, 7]
E ere teie mau ati i ‘te mau ohipa na te Atua’
[Faaiteraa i te tumu]
U.S. Coast Guard photo
WHO
UN PHOTO 186208/M. Grafman