VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w96 1/9 api 3-4
  • E oraraa faataahia anei to outou?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • E oraraa faataahia anei to outou?
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
  • Papai tei tuea
  • Te haapii ra anei te Bibilia i te oraraa faataahia?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
  • Te mau ati—Faataa-ê-na-hia aore ra e huru tupuraa manaˈo-ore-hia?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1991
  • Ua faataa-aˈena-hia anei to tatou oraraa no a muri aˈe?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
  • E taime to te mau mea atoa
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2009
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
w96 1/9 api 3-4

E oraraa faataahia anei to outou?

“ALA NÒ DON.” E parau Bambara teie no te fenua Mali, i Afirika Tooa o te râ, oia hoi te auraa, “E ohipa na te Atua.” E parau matauhia teie i tera mau vahi. Na roto i te reo Wolof, e parauhia, “Yallah mo ko def” (Na te Atua i rave). E te na ô ra te feia no te opu Dogon e, “Ama biray” (Na te Atua i faatupu).

Te vai atoa ra teie mau huru parau i roto i te tahi atu mau fenua. E faaroo-pinepine-hia te taata ia parau e, “Ua tae i to ˈna taime” e, “Na te Atua i hinaaro,” ia pohe anaˈe te hoê taata aore ra ia tupu te hoê ati. I Afirika Tooa o te râ, mea pinepine ia penihia te mau parau mai teie te huru, “Na te taata e opua, na te Atua e faaoti,” i nia i te mau pereoo mataeinaa e ia tapiripirihia na roto i te mau fare toa. No te rahiraa o te taata, e mau faaauraa parau anaˈe ïa teie. Mea pinepine râ, te faaite nei teie mau parau i te tiaturiraa hohonu i te oraraa faataahia.

Eaha te tiaturiraa i te oraraa faataahia? Te faataa ra te hoê buka parau paari (The World Book Encyclopedia) e, o “te tiaturiraa [ïa] e ua faataahia te mau ohipa e tupu, na te mau puai te ore e vî i te taata.” Eaha taua “mau puai” ra? E mau tausani matahiti i teie nei, e tiaturi na to Babulonia e, e mana puai to te faanahoraa o te mau fetia i nia te oraraa o te hoê taata i to ˈna taime fanauraa. (A faaau e te Isaia 47:13.) E tiaturi na to Heleni e, tei roto te oraraa o te hoê taata i te rima o na ruahine puai e toru, o te nino, faito, e tâpû i te taura o te oraraa. Teie râ, na te feia tuatapapa faaroo a te Amuiraa faaroo kerisetiano i ite mai i te manaˈo ra e, na te Atua iho e faataa aˈena i te oraraa o te hoê taata!

Ei hiˈoraa, ua haapae o Augustin “Peata,” i te “mau manaˈo hape e te faaino” a te feia hiˈo fetia. I te tahi aˈe pae, ua parau oia e, “ia faˈihia e te vai ra te Atua, e i te hoê â taime, ia patoihia e ua ite atea Oia i te mau ohipa e tupu a muri aˈe, o te haerea maamaa roa ˈˈe ïa.” Ua faataa oia e ia parauhia e e Atua mana hope mau â oia, e tia ia ˈna ia “ite i te mau mea atoa hou a tupu ai” ma “te faataa aˈena i te mau mea atoa.” Teie râ, ua parau uˈana atoa o Augustin e, noa ˈtu e ua ite atea te Atua i te mau mea atoa, te vai noa râ to te taata te tiamâraa ia maiti.—The City of God, Buka V, Mau pene 7-9.

E mau senekele i muri iho, ua faahaere atu â te taata tuatapapa faaroo Porotetani ra o Ioane Kalavino, i te tumu parau i mua i te na ôraa e, te vai ra iho â vetahi “tei faataa-aˈena-hia [e te Atua] ei mau tamarii e ei feia aiˈa no te basileia o te raˈi,” area vetahi ra, ua faataa-aˈena-hia ratou ei “mau farii no to ˈna riri”!

I teie mahana, mea puai roa te tiaturiraa i te oraraa faataahia i roto e rave rahi fenua. A rave na i te hiˈoraa o Ousmane, te hoê taata apî no Afirika Tooa o te râ. Tei roto oia i te mau taurearea haapii maitatai roa ˈˈe o ta ˈna fare haapiiraa, tera râ, i to ˈna haereraa i ta ˈna mau hiˈopoaraa hopea, aita oia i manuïa! E tia ia ˈna ia haere â i te haapiiraa i te hoê matahiti, e ia faaruru atoa i te haama i mua i to ˈna utuafare e to ˈna mau hoa. Ua tamata te hoê hoa i te tamǎrû ia ˈna ma te parau e, o te hinaaro ïa o te Atua. Ua parau atoa te mama o Ousmane e e ohipa faataahia to ˈna manuïa-ore-raa.

I te haamataraa, ua oaoa o Ousmane i te fariiraa i teie mau parau tamahanahanaraa. Inaha, mai te peu e o te Atua te tumu o to ˈna manuïa-ore-raa, eaha ïa ta ˈna ravea. Tera râ, aita to ˈna papa i afaro. Ua parau oia ia Ousmane e, na ˈna iho te hape mai te peu e aita oia i manuïa—e ere na te Atua. Aita Ousmane i manuïa no te mea aita oia i tâuˈa i ta ˈna haapiiraa.

I te mea e ua aueue to ˈna tiaturiraa i te ohipa faataahia, ua opua ihora o Ousmane e maimi i teie tumu parau. Te titau atu nei matou ia outou ia na reira atoa na roto i te taioraa i te tumu parau i muri nei.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono