VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w96 1/9 api 8-13
  • Te ture hou te Mesia

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te ture hou te Mesia
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te tapao a te Ture a Mose
  • Hoê Ture o tei faaite i te hamani maitai e te aroha
  • Te faaohipa-hape-raahia te Ture
  • Te haaviiviiraa a te haapaoraa Pharisea
  • Te haapiiraa no roto mai i te maamaa o te mau Pharisea
  • “Mea tia roa te ture a Iehova”
    A faafatata ˈtu ia Iehova
  • Te ture a te Mesia
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
  • Te ture a Mose — eaha to ˈna auraa no outou?
    Tahoêhia i roto i te haamoriraa o te Atua mau hoê roa
  • Te ture parau-vaha-hia—No te aha i papaihia ˈi?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1999
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
w96 1/9 api 8-13

Te ture hou te Mesia

“Te rahi roa nei to ˈu [here] i ta oe ra ture! o to ˈu ïa manaˈoraa i te mau mahana atoa nei.”—SALAMO 119:97.

1. Na te aha e faatere ra i te ohuraa o te mau taoˈa i nia i te raˈi?

MAI to ˈna tamarii-rii-raa mai â, ua hiˈopoa paha o Ioba i te mau fetia ma te maere. Peneiaˈe, ua haapii to ˈna nau metua ia ˈna i te iˈoa o te mau haapueraa fetia rarahi e te mea ta raua i ite no nia i te mau ture i faatere i te ohuraa o te mau haapueraa fetia i roto i te raˈi. Inaha, ua faaohipa te mau taata i mutaa ihora i te ohuraa tamau o teie mau haapueraa fetia aano e te faahiahia, no te tapao i te tauiraa o te mau tau. Tera râ, i te mau taime atoa i hiˈopoa ˈi oia i te reira ma te maere, aita Ioba i ite e eaha te mau puai rahi i tapea tahoê noa i teie mau fetia taatoa. No reira, aita oia i nehenehe e pahono i to te Atua ra o Iehova uiraa ia ˈna e: “Te ite ra anei oe i te ture o te raˈi?” (Ioba 38:31-33) E, te faaterehia ra te mau fetia e te mau ture—e mau ture papu maitai e te fifi roa e aita te mau aivanaa i teie tau e taa taatoa ra i te reira.

2. No te aha e parauhia ˈi e te faaterehia ra te mau mea atoa i poietehia e te ture?

2 O Iehova te Iriti ture Hau aˈe o te ao nei. Te faaterehia ra ta ˈna mau ohipa atoa e te ture. Ua auraro ta ˈna Tamaiti here, “te [matahiapo o] te mau mea atoa i hamanihia,” ma te haapao maitai i te ture a to ˈna Metua hou te ao o te reva teitei i vai ai! (Kolosa 1:15; MN) Te faatere-atoa-hia ra te mau melahi e te ture. (Salamo 103:20) Te faatere-atoa-hia ra te mau animala e te ture a auraro ai ratou i te mau faaueraa i faataa-ê-na-hia e to ratou Poiete i roto ia ratou.—Maseli 30:24-28; Ieremia 8:7.

3. (a) No te aha te huitaata nei e hinaaro ai i te mau ture? (b) Mea na roto i teihea ravea to Iehova faatereraa i te nunaa Iseraela?

3 Eaha ïa no te huitaata nei? Noa ˈtu e te fanaˈo nei tatou i te tahi mau ô mai te maramarama, te huru morare, e te huru i te pae varua, te hinaaro noa nei â tatou i te tahi faito ture no ǒ mai i te Atua ra, no te aratairaa ia tatou i roto i te faaohiparaa i teie mau huru aravihi. I te mea e mau taata tia roa to tatou nau metua matamua ra o Adamu raua Eva, o te tahi noa ïa ture ta raua i hinaaro no te aratairaa ia raua. Ua riro te here no to raua Metua i nia i te raˈi ei tumu rahi no te auraroraa ia ˈna ma te oaoa. Aita râ raua i auraro. (Genese 1:26-28; 2:15-17; 3:6-19) Ei faahopearaa, ua riro atoa ta raua huaai ei feia hara o tei hinaaro e rave rahi atu â ture no te aratairaa ia ratou. A mairi ai te tau, ua haamâha Iehova ma te here i teie hinaaro. Ua horoa Oia ia Noa ra i te mau ture taa maitai o te tia hoi ia ˈna ia horoa atoa i to ˈna utuafare. (Genese 9:1-7) E mau senekele i muri iho, ua horoa te Atua i te nunaa apî o Iseraela, na roto i te arai o Mose, i te hoê pǎpǎ Ture papaihia e te maramarama maitai. A tahi ra ïa Iehova i faatere ai i te hoê nunaa taatoa na roto i ta ˈna ture. E tauturu te hiˈopoaraa i taua Ture ra ia tatou ia taa i te tiaraa faufaa o te ture a te Atua i roto i te oraraa o te mau Kerisetiano i teie mahana.

Te tapao a te Ture a Mose

4. No te aha e riro ai te horoaraa i te Huaai i tǎpǔhia ei tautooraa no te mau tamarii maitihia a Aberahama?

4 Teie ta te aposetolo Paulo, te hoê taata haapii hohonu i te Ture, i ani e: “No te aha hoi te ture?” (Galatia 3:19) No te pahonoraa, e tia ia tatou ia haamanaˈo e ua tǎpǔ Iehova i to ˈna hoa ra o Aberahama e mea na roto i to ˈna fetii e fa mai ai te hoê Huaai o te haamaitai rahi i te mau nunaa atoa. (Genese 22:18) Te vai nei râ i ǒ nei te hoê tautooraa: aita te taatoaraa o te mau tamarii maitihia a Aberahama, te mau ati Iseraela, i here ia Iehova. A mairi ai te tau, ua riro te rahiraa ei feia etaeta, orure hau—fatata vetahi e eita e nehenehe e faaterehia! (Exodo 32:9; Deuteronomi 9:7) Ua riro teie mau huru taata ei melo no te nunaa a te Atua, no te mea noa ua fanauhia ratou i roto, e ere râ no te mea e na ratou i maiti.

5. (a) Eaha ta Iehova i haapii i te mau ati Iseraela na roto i te arai o te Ture a Mose? (b) Nafea te Ture ia ohipa i nia i te haerea o to ˈna mau taata?

5 Nafea teie huru nunaa e horoa mai ai e e haamaitaihia ˈi e te Huaai i tǎpǔhia? Maoti i te faatere ia ratou mai te mau matini ra, ua haapii Iehova ia ratou na roto i te arai o te ture. (Salamo 119:33-35; Isaia 48:17) Inaha, te auraa o te parau Hebera ra toh·rahʹ, “ture,” oia hoi “haapiiraa.” Eaha ta te ture i haapii? Na mua roa, ua haapii oia i te mau ati Iseraela e te hinaaro ra ratou i te Mesia, o te faatiamâ mai ia ratou i to ratou huru taata tia ore. (Galatia 3:24) Ua haapii atoa te Ture i te mǎtaˈu paieti e te auraro. Ia au i te tǎpǔ ia Aberahama ra, ua tia i te mau ati Iseraela ia riro ei ite no Iehova i mua i te aro o te tahi atu mau nunaa atoa. Ua haapii ïa te Ture ia ratou i te hoê huru haerea tura e te teitei o te haamaitai i te roo o Iehova; na te reira e tauturu ia Iseraela ia faataa ê mai i te mau peu viivii a te mau nunaa ati aˈe ia ratou.—Levitiko 18:24, 25; Isaia 43:10-12.

6. (a) Ehia rahiraa ture i roto i te Ture a Mose, e no te aha eita e tano ia manaˈo e mea rahi roa? (Hiˈo i te nota i raro i te api.) (b) Eaha ta tatou e ite na roto i te tuatapaparaa i te Ture a Mose?

6 E ere i te mea maere roa e e rave rahi faaueraa i roto i te Ture a Mose—hau atu i te 600.a Ua horoa teie ture papaihia i te mau faatureraa no nia i te haamoriraa, te faatereraa, te morare, te parau-tia, e oia atoa te maa e te vai-mâ-raa. Te auraa anei râ e ua riro noa te Ture ei haapueraa faatureraa faahepo e te mau faaueraa etaeta? E ere roa ˈtu! Te horoa ra te hoê tuatapaparaa o teie pǎpǎ Ture e rave rahi hiˈoraa no nia i te huru here o Iehova. E tuatapapa anaˈe na i te tahi mau hiˈoraa.

Hoê Ture o tei faaite i te hamani maitai e te aroha

7, 8. (a) Nafea te Ture i te haamatararaa i te hamani maitai e te aroha? (b) Nafea to Iehova faaohiparaa i te Ture ma te hamani maitai i nia ia Davida?

7 Ua haamatara te Ture i te hamani maitai e te aroha, no te taata riirii aore ra te taata paruparu iho â râ. Ua paruru-taa-ê-hia te mau vahine ivi e te mau otare. (Exodo 22:22-24) Ua paruruhia te mau animala e faaravehia i te ohipa i te mau raveraa iino. Ua faaturahia ta vetahi ê ra faufaa. (Deuteronomi 24:10; 25:4) Noa ˈtu e ua titau te Ture i te utua pohe no te taparahi taata, ua faaite atoa râ oia i te hamani maitai mai te peu e ua haapohe-hape-hia. (Numera 35:11) Parau mau, e tiamâraa to te mau haava Iseraela e faaoti e eaha te utua no te tahi mau hara, tei te huru noa o te taata rave hara.—A faaau Exodo 22:7 e Levitiko 6:1-7.

8 Ua horoa Iehova i te hiˈoraa no te mau haava na roto i te faaohiparaa i te Ture ma te fati ore ia titauhia, ma te hamani maitai atoa râ i te mau taime atoa e nehenehe. Ua faaitehia i te Arii ra o Davida, tei riro ei faaturi e ei taparahi taata, i te hamani maitai. Aita o ˈna i araihia i te utua, no te mea aita Iehova i paruru ia ˈna i te mau faahopearaa peapea no ta ˈna hara. Aita râ oia i haapohehia, no te faufaa o te Basileia e no te mea e taata hamani maitai o Davida e ua faaite oia i te hoê mafatu tatarahapa hohonu.—Samuela 1, 24:4-7; Samuela 2, 7:16; Salamo 51:1-4; Iakobo 2:13.

9. Eaha te tiaraa o te here i roto i te Ture a Mose?

9 Hau atu â, ua haamatara te Ture a Mose i te here. A feruri na e te vai ra ta te hoê o te mau nunaa i teie mahana i te hoê pǎpǎ ture o te titau mau ra i te here! No reia, aita te Ture a Mose i opani noa i te taparahiraa taata; ua faaue-atoa-hia: “E [here] râ oe i te taata tupu mai to [here] ia oe iho na.” (Levitiko 19:18) Aita i opani-noa-hia te rave-ino-raa i te taata ê; ua faaue-atoa-hia: “E [here] hoi oe ia ˈna mai te [here] ia oe ihora; e taata ěê atoa hoi outou i te fenua ra i Aiphiti.” (Levitiko 19:34) Aita i opani-noa-hia te faaturi; ua faaue-atoa-hia i te tane faaipoipo ia faaoaoa i ta ˈna iho vahine! (Deuteronomi 24:5) I roto anaˈe i te buka Deuteronomi, te faaohipahia ra te mau parau Hebera o te tatara ra i te huru o te here te tahi 20 taime. Ua haapapu Iehova i te mau ati Iseraela i to ˈna iho here—i mutaa iho, i teie nei, e a muri aˈe. (Deuteronomi 4:37; 7:12-14) Teie mau â te faaueraa rahi roa ˈˈe o te Ture a Mose: “E [here] atu oe i to Atua ia Iehova ma to aau atoa, e ma to varua atoa, e ma to puai atoa.” (Deuteronomi 6:5) Ua parau Iesu e ua niuhia te Ture taatoa i nia i teie faaueraa, e te faaueraa atoa e here i to ˈna taata-tupu. (Levitiko 19:18; Mataio 22:37-40) E ere i te mea maere i papai ai te taata papai salamo e: “Te rahi roa nei to ˈu [here] i ta oe ra ture! o to ˈu ïa manaˈoraa i te mau mahana atoa nei.”—Salamo 119:97.

Te faaohipa-hape-raahia te Ture

10. Eaha te manaˈo o te rahiraa o te mau ati Iuda, no nia i te Ture a Mose?

10 Auê hoi te peapea e, ua ere-rahi-hia o Iseraela i te mauruuru no te Ture a Mose! Ua ofati te nunaa i te Ture, aita i haapao, aore ra ua moe-atoa-hia ia ratou. Ua haaviivii ratou i te haamoriraa mâ e te mau peu faaroo faufau a te tahi atu mau nunaa. (Te mau arii 2, 17:16, 17; Salamo 106:13, 35-38) E ua huna ratou i te Ture na roto i te tahi atu mau ravea atoa.

11, 12. (a) Nafea to te tahi mau pǔpǔ raatira faaroo i te faaino-roa-raa i muri aˈe i te tau o Ezera? (A hiˈo i te tumu parau tarenihia.) (b) No te aha te mau rabi i tahito ra i manaˈo ai e tia ia “tuu i te otia na te hiti o te Ture”?

11 Na te feia iho o tei faahua haapii e tei faahua faaherehere i te Ture i ofati ino roa i te reira. Ua tupu te reira i muri aˈe i te tau o te papai parau haapao maitai ra o Ezera i te senekele pae hou to tatou tau. Ua aro uˈana Ezera i te mau mana viivii o te tahi atu mau nunaa e ua haamatara oia i te faufaaraa ia taio e ia haapii i te Ture. (Ezera 7:10; Nehemia 8:5-8) Ua parau vetahi orometua haapii i te Ture e te pee ra ratou i te mau taahiraa avae o Ezera e ua haamau atura i te mea e piihia ra te “Sunago Rahi.” Teie te tahi titauraa i roto i ta ˈna mau parau: “A tuu i te otia na te hiti o te Ture.” Ua manaˈo teie mau orometua haapii e ua riro te Ture mai te hoê aua faufaa roa. Ia ore te tahi taata ia tomo hape i roto i teie aua na roto i te ofatiraa i ta ˈna mau ture, ua haamau ratou i te tahi atu â mau ture, te “Ture parau-vaha-hia,” no te paruru i te nunaa ia ore e rave i teie huru hape.

12 E parau paha vetahi e ua tano te manaˈo o te mau raatira ati Iuda. I muri aˈe i te tau o Ezera, ua faaterehia te mau ati Iuda e te mau mana ěê, te mana Heleni iho â râ. No te aro i te mana o te haapiiraa philosopho e te ihotumu Heleni, ua faura mai te tahi mau pǔpǔ raatira faaroo i rotopu i te mau ati Iuda. (A hiˈo i te tumu parau tarenihia, api 10.) I muri iho, ua faatitiaua ˈtura e ua na nia ˈˈe atoa vetahi o teie mau pǔpǔ i te toroa tahuˈa ati Levi ei orometua haapii i te Ture. (A faaau e te Malaki 2:7.) I te matahiti 200 hou to tatou tau, ua haamata aˈera te ture parau-vaha-hia i te mana i nia i te oraraa o te mau ati Iuda. Aita teie mau ture i papaihia i te omuaraa, oi faatueahia ˈi te reira i te Ture papaihia. Ua tuu mǎrû-noa-hia râ te manaˈo taata na nia ˈˈe i te manaˈo o te Atua, no reira i te pae hopea, ua faaino roa teie “otia” i te “aua” iho tei manaˈohia e tiai.

Te haaviiviiraa a te haapaoraa Pharisea

13. Nafea to te tahi mau raatira faaroo ati Iuda faatiaraa e ia haamauhia e rave rahi ture?

13 Ua manaˈo te mau rabi e i te mea hoi e mea tia roa te Torah, aore ra te Ture a Mose, te vai ra ïa i roto te mau pahonoraa i te mau huru uiraa atoa. E ere i te mea tura roa teie manaˈo. I te tupuraa mau, ua faatia te reira i te mau rabi ia faaohipa i te feruriraa maramarama o te taata, ma te parau e ua riro te Parau a te Atua ei niu no te mau ture no nia i te mau tumu parau atoa—vetahi no te taata taitahi, e vetahi ra e mea faufaa ore noa.

14. (a) Nafea to te mau raatira faaroo ati Iuda faaaano-rahi-raa ma te hape i te mau faaueraa a te mau Papai ia faataa ê mai i te mau nunaa? (b) Na te aha e faaite ra e aita te mau ture a te mau rabi i paruru i te mau ati Iuda i te mau mana etene?

14 Ua faaohipa pinepine te mau raatira faaroo i te mau faaueraa a te mau Papai e ua faaaano rahi roa ratou i te reira. Ei hiˈoraa, ua faaitoito te Ture a Mose ia faataa ê mai i te mau nunaa, area râ te mau rabi, ua faaue ratou i te tahi huru haavahavaharaa maamaa i te mau mea atoa e ere i te ati Iuda. Ua haapii ratou e eita e tia i te hoê ati Iuda ia faarue i ta ˈna nǎnǎ i te hoê fare tipae Etene, no te mea “te manaˈohia ra e te taati ra [te mau Etene] e te animala.” Eita e faatiahia i te hoê vahine ati Iuda ia tauturu i te hoê vahine Etene e fanau ra, no te mea e “apiti atoa ïa [o ˈna] i te fanauraa o te hoê aiû no te haamoriraa idolo.” I te mea hoi ua vai ara ratou ma te tano i te mau piha faaetaetaraa tino, ua opani taatoa te mau rabi i te mau ohipa faaetaetaraa tino. Te haapapu nei te aamu e aita te reira i paruru i te mau ati Iuda i te mau tiaturiraa Etene. Inaha, ua haapii te mau Pharisea iho i te tiaturiraa Heleni etene e mea pohe ore te nephe!—Ezekiela 18:4.

15. Nafea to te mau raatira faaroo ati Iuda faahuru-ê-raa i te mau ture no nia i te tamâraa e te taotoraa i te fetii piri?

15 Ua faahuru ê atoa te mau Pharisea i te mau ture o te tamâraa. Ua parauhia e e tamâ atoa te mau Pharisea i te mahana iho ahiri e e ravea. Ua turu ta ratou ture e e haaviivii te faataereraa i te “haere i te vahi haumitiraa” i te hoê taata! Ua riro te horoiraa i te rima ei peu fifi, apitihia e te mau ture e faataa ra e teihea rima na mua te horoi e nafea. Ua faarirohia te mau vahine iho â râ ei mea viivii. Ia au i te faaueraa a te mau Papai e eiaha e “piri” i te tahi fetii (ture e opani ra i te taotoraa i te fetii piri), ua haamau te mau rabi i te ture e eita e tia i te hoê tane ia hahaere na muri mai i ta ˈna vahine; eita atoa e tia ia ˈna ia paraparau atu ia ˈna i te matete.—Levitiko 18:6.

16, 17. Nafea to te ture parau-vaha-hia faaaanoraa i te faaueraa e haapao i te Sabati i te mau hebedoma atoa, e eaha te faahopearaa?

16 Te mea matau-taa-ê-hia, o te faahuru-ê-raa ïa, i te pae varua, te ture parau-vaha-hia i te ture o te Sabati. Ua horoa te Atua i te hoê faaueraa ohie ia Iseraela ra: Eiaha e rave i te ohipa i te hitu o te mahana o te hebedoma. (Exodo 20:8-11) Tera râ, ua faaaanohia te ture parau-vaha-hia na roto i te amuiraa mai te tahi 39 huru ohipa taa ê e opanihia, mai te taamuraa aore ra te tatararaa i te tapona, te niraraa e piti taime, te papairaa e piti reta Hebera, e te vai atu â. Ua titau teie mau huru ohipa atoa i te tahi atu â mau ture aita e hopearaa. Teihea tapona te opanihia e teihea te faatiahia? Ua pahono te ture parau-vaha-hia na roto i te mau faatureraa taotiahia. Ua faarirohia te faaoraraa i te maˈi ei ohipa opanihia. Ei hiˈoraa, ua opanihia ia faahoˈi i te hoê melo fati o te tino i te mahana Sabati. E nehenehe te hoê taata e mauiui ra to ˈna niho e faaohipa i te vineta no te faanoˈanoˈa i ta ˈna maa, eita râ e tia ia ˈna ia ote i te vineta na roto i to ˈna niho. E nehenehe hoi to ˈna mauiui niho e ora!

17 No reira, tapoˈihia e te mau hanere ture taata, ua ere i te ture o te Sabati i to ˈna auraa i te pae varua no te rahiraa o te mau ati Iuda. I to Iesu Mesia, te “Fatu o te sabati,” faatupuraa i te mau semeio maere e te mahanahana i te Sabati, aita te mau papai parau e te mau Pharisea i putapû. To ratou noa tapitapiraa, e au e ua haafaufaa ore Iesu i ta ratou mau faatureraa.—Mataio 12:8, 10-14.

Te haapiiraa no roto mai i te maamaa o te mau Pharisea

18. Eaha te faahopearaa te amuiraahia te mau ture parau-vaha-hia e te mau peu tutuu i te Ture a Mose? A faataa.

18 Ma te haapoto, e nehenehe tatou e parau e ua tapirihia teie mau ture e te mau peu tutuu i amuihia mai i te Ture a Mose mai te mau pupu, tei piihia balane, tei piri atu i nia i te tino o te hoê pahi. E imi te fatu pahi i te mau ravea atoa no te tatara i teie mau pupu faaino i to ˈna pahi, no te mea te faataere nei ratou i te tere o te pahi e te faaino nei i to ˈna peni arai tutae auri. Oia atoa, ua faateimaha te mau ture parau-vaha-hia e te mau peu tutuu i te Ture e ua faaino i te Ture ia faaohipahia ma te tano ore. Maoti râ i te tatara i teie mau ture ěê, ua tamau noa te mau rabi i te amui faahou mai â. I te haereraa mai te Mesia no te faahope i te Ture, ua apǎpǎ noa te mau pupu “balane” i nia i te tino o te “pahi” fatata roa i te tomo! (A faaau e te Maseli 16:25.) Maoti i te paruru i te faufaa o te Ture, ua rave teie mau raatira faaroo i te ohipa maamaa e ofati i te reira. No te aha râ ta ratou “otia” o te mau ture i ore ai e manuïa?

19. (a) No te aha te “otia na te hiti o te Ture” i ore ai i manuïa? (b) Na te aha e faaite ra e ua erehia te mau raatira faaroo ati Iuda i te faaroo mau?

19 Aita te mau raatira o te haapaoraa ati Iuda i taa e te aroraa i te ohipa viivii, tei roto ïa i te mafatu e aita râ i roto i te mau buka o te ture. (Ieremia 4:14) Te taviri o te upootiaraa, o te here ïa—te here ia Iehova, i ta ˈna ture, e ta ˈna mau faaueraa tumu parau-tia. Taua here ra, o te ririraa ïa i te mea ta Iehova e riri ra. (Salamo 97:10; 119:104) Te haapao maitai noa ra te feia tei î to ratou mafatu i te here, i te mau ture a Iehova i roto i teie nei ao viivii. E haamaitairaa rahi hoi ta te mau raatira faaroo ati Iuda e haapii atu i te nunaa no te faaitoito e no te faatupu i taua here ra. No te aha ratou i ore ai e manuïa? Ua erehia ratou i te faaroo. (Mataio 23:23, nota i raro i te api, MN) Ahiri ratou i tiaturi i te mana o te varua o Iehova e ohipa i roto i te mafatu o te mau taata haapao maitai, eita ïa ratou e hinaaro e faatere ma te etaeta i te oraraa o vetahi ê. (Isaia 59:1; Ezekiela 34:4) I to ratou ereraa i te faaroo, aita ratou i faaite i te faaroo; ua faateimaha ratou i te nunaa i te mau faaueraa taata.—Mataio 15:3, 9; 23:4.

20, 21. (a) Eaha te mana rahi ta te hoê huru feruriraa niuhia i nia i te mau peu tutuu i faatupu i nia i te haapaoraa ati Iuda? (b) Eaha ta tatou e haapii ra no nia i te ohipa tei tupu i nia i te haapaoraa ati Iuda?

20 Aita te mau raatira ati Iuda i faaitoito i te here. Ua faatupu ta ratou mau peu tutuu i te hoê haapaoraa tei tapitapi rahi roa i te huru rapaeau, i te auraroraa faatia ture noa—te hoê huru tupuraa tano maitai no te haavareraa. (Mataio 23:25-28) Ua horoa ta ratou mau faatureraa e rave rahi tumu no te haava ia vetahi ê. No reira ïa te mau Pharisea teoteo e te haavî i manaˈo ai e ua tano ratou i te faainoraa ia Iesu Mesia iho. Ua erehia ia ratou te tapao o te Ture e ua patoi ratou i te Mesia mau. Ei faahopearaa, ua tia ia ˈna ia parau atu i te nunaa ati Iuda e: “Ei teie nei, to outou utuafare e tuuhia ˈi i te ano.”—Mataio 23:38; Galatia 3:23, 24.

21 Eaha ïa ta tatou e haapii ra? Oia hoi, eita te hoê huru feruriraa etaeta, haamauhia i nia i te mau peu tutuu e faaitoito i te haamoriraa viivii ore a Iehova! Te auraa anei râ ïa, e aita roa ˈtu e ture ta te feia e haamori ra ia Iehova i teie mahana, maoti râ tei faataahia mai e te mau Papai Moˈa? E ere. No te pahono-taatoa-raa, e hiˈo mai na tatou i muri iho e mea nafea to Iesu Mesia monoraa i te Ture a Mose e te hoê ture apî e te maitai aˈe.

[Nota i raro i te api]

a Parau mau, e mea iti roâ te reira ia faaauhia i te mau faanahoraa ture a te mau nunaa i to tatou nei tau. Ei hiˈoraa, i te omuaraa o te mau matahiti 1990, ua î hau atu i te 125 000 api i te mau ture a te mau Hau Amui no Marite, e mau tausani ture apî e amuihia maira i te matahiti taitahi.

E nehenehe anei ta outou e faataa?

◻ Nafea te ture a te Atua i te faatereraa i te mau mea atoa i poietehia?

◻ Eaha te tapao matamua o te Ture a Mose?

◻ Na te aha e faaite ra e ua haamatara te Ture a Mose i te hamani maitai e te aroha?

◻ No te aha te mau raatira faaroo ati Iuda i amui mai ai e rave rahi ture i te Ture a Mose, e eaha te faahopearaa?

[Tumu parau tarenihia i te api 10]

Te mau raatira faaroo ati Iuda

Mau papai parau: Ua faariro ratou ia ratou iho ei mau mono no Ezera e ei feia faataa i te Ture. Ia au i te buka ra Te hoê aamu o te mau ati Iuda (beretane), “e ere te mau papai parau atoa i te mau taata maramarama, e ua haamau pinepine ratou i te mau titauraa auraa ore e te mau opaniraa maamaa na roto i ta ratou mau tutavaraa e faataa i te auraa huna o te ture. Riro mai nei te reira ei peu matauhia, e i muri iho, ei peu haavî tei etaeta noa ˈtu.”

Mau Hassidim: Te auraa o te iˈoa ra, oia hoi “feia paieti” aore ra “feia moˈa.” Ua faahiti-matamua-hia ratou ei pǔpǔ i te area matahiti 200 hou to tatou tau, e feia puai ratou i te pae politita, e te paruru nei ratou ma te maamaa i te viivii-ore-raa o te Ture i te mana haavî Heleni. Ua tatuhaahia te mau Hassidim e toru pǔpǔ: te mau Pharisea, te mau Sadukea, e te mau Esséniens.

Mau Pharisea: Te tiaturi nei vetahi feia ite e no roto mai te iˈoa ra i te mau parau ra “Feia faataa-ê-hia,” aore ra “Feia faataa.” Ua tutava mau â ratou ma te etaeta e faataa ê mai ia ratou i te mau Etene, ua faariro atoa râ ratou i to ratou autaeaeraa ei mea taa ê—e mea teitei aˈe i te—mau ati Iuda riirii, tei ore i ite i te mau fifi o te ture parau-vaha-hia. Teie ta te hoê taata tuatapapa aamu i parau no ratou e: “Ua pinepine ratou i te faariro i te taata mai te tamarii, na roto i te fariiraa e te faataaraa i te mau tuhaa haihai roa ˈˈe o te mau ture faaroo.” Teie ta te tahi atu taata ite i parau: “Ua haamau te haapaoraa Pharisea e rave rahi ture haamanahia no nia i te mau huru tupuraa atoa, e ua haafaufaa ratou i te mau mea haihai e area te mau mea tumu ra, ua haafaufaa ore ïa ratou (Mat. 23:23).”

Mau Sadukea: Te pǔpǔ o tei ati maite i te faatereraa hui mana e te toroa autahuˈa. Ua patoi uˈana ratou i te mau papai parau e te mau Pharisea, ma te parau e e ere te ture parau-vaha-hia i te mea faufaa mai te Ture papaihia. Na te Mishnah iho i haapapu e aita ratou i manuïa i roto i ta ratou patoiraa: “Te faahepo-rahi-hia ra [te auraroraa i] te mau parau a te mau Papai parau hau aˈe i te [auraroraa i] te mau parau a te Ture [papaihia].” Ua tae roa te Talmud, tei roto atoa e rave rahi tatararaa no nia i te ture parau-vaha-hia, i te parau e: “Te mau parau a te mau papai parau e . . . mea faufaa roa ˈˈe i te mau parau a te Torah.”

Mau Esséniens: Te hoê pǔpǔ taata haavî ia ratou iho, tei faataa ê ia ratou i roto i te mau oire taa ê. Ia au i Te titionare a te iriti parau o te Bibilia (beretane), e faataa ê hau atu â te mau Esséniens ia ratou i te mau Pharisea e “i te tahi taime, e haerea Pharisea aˈe to ratou i te mau Pharisea iho.”

[Hohoˈa i te api 8]

Peneiaˈe, ua haapii te mau metua ia Ioba no nia i te mau ture e faatere ra i te mau haapueraa fetia

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono