Ta tatou e haapii na roto i te ‘paari faataa-ê-na-hia’ a te mau animala
TE FAATAUIRAA mataˈi, te arairaa i te toetoe, te haamaaroraa i te pape miti, e te heheu moana, e mau mea anaˈe teie tei matau-rahi-hia e te huitaata i te senekele 20. Tera râ, ua vai ê na teie mau mea i roto i te ao animala e mau tausani matahiti na mua ˈˈe. E, te faufaahia ra te huitaata nei na roto i te tuatapaparaa i teie huru ‘paari faataa-ê-na-hia’ a te mau animala. (Maseli 30:24-28; Ioba 12:7-9) E au ra e, ua riro vetahi mau animala ei mau orometua haapii vava no te huitaata nei, e mea anaanatae roa ia tuatapapa ia ratou.
E faufaahia anei tatou ia tuatapapa i te tahi mau huru o te tahi mau animala? A tae hoi e, ua faaau Iesu Mesia ta ˈna mau pǐpǐ i te mamoe, te ophi, te uuairao, e te akaride atoa. Eaha ta ˈna i manaˈo i to ˈna faaauraa ta ˈna mau pǐpǐ i teie mau animala? E hiˈo mai ïa tatou.
“E faaroo mai ta ˈu ra mamoe i to ˈu reo”
Te faahitihia ra te mamoe i roto i te Bibilia hau atu i te 200 taime. Mai ta te Titionare Bibilia a Smith (beretane) e faataa ra, “te mamoe, e taipe ïa no te haehaa, te faaoromai, e te auraro.” I roto i te Isaia pene 53, ua faaauhia Iesu iho i te hoê mamoe i roto i te hoê parau tohu. Auê ïa te tano i to ˈna faaauraa ta ˈna mau pǐpǐ i te mamoe atoa! Tera râ, teihea huru taa ê o te mamoe ta Iesu i manaˈo?
“E faaroo mai ta ˈu ra mamoe i to ˈu reo . . . ua ite au ia ratou, e e pee mai hoi ratou ia ˈu,” o ta Iesu ïa i parau. (Ioane 10:27) Ua haamatara oia i te haehaa o ta ˈna mau pǐpǐ e to ratou hinaaro ru e pee ia ˈna. E faaroo iho â te mamoe mau i to ˈna tiai e e pee o ˈna ma te aau tae ia ˈna. E taairaa piri atoa to te tiai e ta ˈna nǎnǎ.
E nehenehe te hoê nǎnǎ e purara na roto i te hoê vahi matie no te amu i te aihere, eita râ te mamoe taitahi e atea ê roa i te pǔpǔ taatoa. No reira, ia fifihia aore ra ia mǎtaˈu te mau animala, “e nehenehe ta ratou pauroa e haaputuputu oioi noa mai,” o ta te buka ra Alles für das Schaf (Mau mea atoa no te mamoe) ïa e parau ra. Ia horo noa ˈtu te hoê mamoe no te ape i te ati, o te nǎnǎ taatoa ïa te horo, ma te faaea i te tahi taime no te hiˈopoa faahou i te huru tupuraa. “Na roto i teie huru hororaa ma te faafaaea, e nehenehe ïa te mau pinia mamoe e te mau animala paruparu e apee noa. Na te nǎnǎ atoa e paruru taa ê ra ia ratou.” Eaha ta tatou e haapii ra no nia i teie huru?
I teie mahana, aita te mau Kerisetiano mau i purara i roto i te mau faaroo e te mau pǔpǔ faaroo amaha a te Amuiraa faaroo kerisetiano. Tera râ, ua haaputuputuhia ratou i roto i te hoê noa nǎnǎ. Te ite ra te Kerisetiano tataitahi i te hoê taairaa taa ê e teie nǎnǎ a te Atua, e na te reira e tahoê ra i te faanahonahoraa a te mau Ite no Iehova. Ia tupu noa ˈtu te tahi fifi—e maˈi ino anei, e tamaˈi anei, aore ra e ati natura anei—ihea te taata haamori tataitahi e ite ai i te aratairaa e te parururaa? I roto i te faanahonahoraa a Iehova, o te pûpû ra i te parururaa i te pae varua.
Nafea e noaahia ˈi te mau aˈoraa a te Bibilia? Na roto i te mau vea mai Te Pare Tiairaa e to ˈna apiti, te A ara mai na! Te pûpû atoa maira teie mau vea e te mau putuputuraa kerisetiano i te tauturu taa ê no te feia e hinaaro ra i te tahi atu â aupururaa, mai te mau pinia mamoe e te mamoe paruparu i roto i te hoê nǎnǎ. Ei hiˈoraa, te haapaohia ra te mau metua faaea hoê noa e te feia e hepohepo ra. Auê ïa huru paari ia taio i te vea taitahi, ia haere i te mau putuputuraa atoa a te amuiraa, e ia faaohipa i te mea ta tatou e haapii ra! Te faaite ra ïa tatou i te haehaa e te hoê taairaa puai i te nǎnǎ a te Atua.—Petero 1, 5:2.
‘Paari mai te ophi ra e te hapa ore mai te uuairao ra’
Te na ô ra te Titionare Bibilia a Smith e: “Ati aˈe te pae Hitia o te râ, ua faaohipahia te ophi ei taipe no te ino, no te huru feruriraa faaroo ore.” Area “tau uuairao” ra, e parau teie no te here ïa. (Te Sire a Solomona 5:2) Eaha ta Iesu i manaˈo i to ˈna faaitoitoraa i ta ˈna mau pǐpǐ ia ‘paari mai te ophi ra e te hapa ore mai te uuairao ra’?—Mataio 10:16.
Te horoa ra Iesu i te mau faaueraa no nia i te pororaa e te haapiiraa. E ite ïa ta ˈna mau pǐpǐ e piti huru. Te tahi mau taata noa te anaanatae mai, area vetahi ra, e patoi mai ïa i te parau apî maitai. E hamani ino atoa vetahi i teie mau tavini mau a te Atua. (Mataio 10:17-23) E nafea ïa te mau pǐpǐ i mua i te hamani-ino-raa?
I roto i te Das Evangelium des Matthäus (Te Evanelia a Mataio), te na ô ra Fritz Rienecker no nia i te Mataio 10:16 e: “Te aravihi . . . e tia ia apitihia i te taiva-ore-raa, te aau rotahi, e te haerea parau-tia, oi tupu ai te tahi mea o te faatano i te mau faahaparaa a te mau enemi. Ua faaruru te mau tia hau o Iesu i te mau enemi iino, o tei ore i faatura e tei hamani ino i te mau aposetolo ma te aroha ore e i te mau huru taime atoa. No reira, e mea faufaa—mai te hoê ophi ra—ia haapao maitai i te mau enemi, e ia hiˈopoa faahou i te huru tupuraa a vai ara noa ˈi te mata e te mau tumu ite; ia haapao i te huru tupuraa ma te ore e faahape i te parau aore ra e haavare, ia vai mâ e ia faaite i te parau mau na roto i te parau e te ohipa e ma te haapapu e e au ratou iho mai te uuairao ra.”
Eaha ta te mau tavini a te Atua i teie tau, e nehenehe e haapii i te mau parau a Iesu i roto i te Mataio 10:16? Te tuea ra te huru o te mau taata i teie mahana e to te senekele matamua i nia i te parau apî maitai. Ia faaruru ratou i te hamani-ino-raa, e tia i te mau Kerisetiano mau ia apiti te paari o te ophi e te viivii ore o te uuairao. Aita roa ˈtu te mau Kerisetiano e faaohipa ra i te haavare aore ra te haerea parau-tia ore ia faaite ratou i te poroi o te Basileia ia vetahi ê, tera râ, e feia maitatai ratou, haavare ore, e te haerea parau-tia.
No te faahohoˈa: E faahiti mai paha te mau hoa i te vahi raveraa ohipa, te mau taurearea i te fare haapiiraa, aore ra te mau melo atoa o to tatou iho utuafare, i te tahi mau parau patiatia no nia i ta tatou mau tiaturiraa no te mea e Ite no Iehova tatou. Peneiaˈe to tatou huru matamua roa, o te faahoˈiraa ˈtu i ta ratou parau na roto i te mau parau patiatia no nia i ta ratou mau tiaturiraa. Mea maitai anei râ? E ere roa ˈtu. Mai te peu e e faaite outou i te feia e faaino mai e aita outou i huru ê i ta ratou mau parau, e faaea paha ïa ratou i ta ratou mau faahaparaa. E riro ïa outou ei taata aravihi e te hapa ore atoa—‘paari mai te ophi ra, hapa ore râ mai te uuairao.’
“Taua mau akaride ra, mai te puaahorofenua ïa i faanehenehehia no te tamaˈi ra”
Te tapao ra te vea GEO e i te matahiti 1784, ua î te fenua Afirika Apatoa i “te mau aere [akaride] rahi roa ˈˈe aita i itehia aˈenei i roto i te aamu.” Ua ati te aere i nia i te hoê tuhaa fenua e 5 200 kilometera tuea, oia hoi fatata e pae taime te rahi o Hong-Kong. Te na ô ra te Titionare Bibilia a Smith e “e faaino roa [te akaride] i te faaapu maa i roto i te mau fenua o ta ˈna e tere atu.”
I roto i ta ˈna heheuraa i te mau mea o te tupu i “te mahana o te Fatu,” ua faahiti Iesu i te hoê orama o te hoê aere akaride. Teie tei parauhia no nia ia ratou: “Taua mau akaride ra, mai te puaahorofenua ïa i faanehenehehia no te tamaˈi ra.” (Apokalupo 1:1, 10; 9:3-7) Eaha te auraa o teie hohoˈa taipe?
Ua maramarama aˈena te mau Ite no Iehova e te faahohoˈa ra te mau akaride a te Apokalupo pene 9, i te mau tavini faatavaihia a te Atua i nia i te fenua nei i teie senekele.a Ua horoahia i teie mau Kerisetiano te hoê ohipa taa ê—e poro i te poroi o te Basileia ati aˈe te fenua nei e e faariro i te taata ei pǐpǐ. (Mataio 24:14; 28:19, 20) Te titau ra te reira ia ratou ia faaruru i te mau haafifiraa e ia rave tamau i ta ratou ohipa. Eaha hoi te nehenehe e faahohoˈa hau aˈe teie ohipa i te akaride vî ore?
Noa ˈtu e e hau rii i te 5 tenetimetera to ˈna roa, te ratere nei te akaride i roto e 100 e 200 kilometera i te mahana hoê. E nehenehe atoa te akaride no te medebara e ratere e 1 000 kilometera. Te faataa ra te vea GEO e “e tairiiri to ˈna nau pererau e 18 taime i te tetoni e tae atu e 17 hora i te mahana—te hoê ïa mea e ore te tahi atu manumanu e nehenehe e rave.” Auê ïa ohipa rahi no teie huru manumanu iti e!
Ei pǔpǔ, te tamau noa ra te mau Ite no Iehova i te haaparareraa i te parau apî maitai o te Basileia. Te poro nei ratou i teie mahana i roto hau atu i te 230 fenua. Te faaruru nei teie mau tavini a te Atua e rave rahi mau fifi no te apitiraa i roto i te raveraa i te ohipa. Eaha te huru fifi ta ratou e faaruru nei? Te faainoraa, te mau opaniraa haamanahia, te maˈi, te haaparuparuraa, e te patoiraa a te mau fetii, o te tahi noa ïa teie. Aita râ te tahi mea i tapea ia haere ratou i mua. Ua rave tamau ratou i ta ratou ohipa no ǒ mai i te Atua ra.
A tamau i te faaite i te mau huru maitatai kerisetiano
E, ua faaau Iesu ta ˈna mau pǐpǐ i te mau mamoe, te mau ophi, te mau uuairao, e te mau akaride. E mea tano mau te reira i to tatou tau. No te aha? No te mea te fatata maira te hopea o teie faanahoraa o te mau mea, e te uˈana noa ˈtura te mau fifi ma te faito ore.
Ma te haamanaˈo i te mau parau faahohoˈaraa a Iesu, te ati noa ra te mau Kerisetiano mau i te nǎnǎ a te Atua e te farii nei ma te haehaa i te mau aˈoraa no ǒ mai i te faanahonahoraa a Iehova. Te vai ara noa ra ratou e te hiˈopoa maitai ra i te mau huru tupuraa o te nehenehe e haafifi i ta ratou mau ohipa kerisetiano, a vai hapa ore noa ˈi ratou i roto i te mau mea atoa. Hau atu â, te tamau noa ra ratou i te rave i te hinaaro o te Atua noa ˈtu te mau fifi. E te tamau noa ra ratou i te huti mai i te haapiiraa no ǒ mai i te ‘paari faataa-ê-na-hia’ o te tahi mau animala.
[Nota i raro i te api]
a A hiˈo Te Apokalupo: Ua fatata roa to ˈna tatararaa rahi hopea nei!, neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc., pene 22.