VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w98 1/5 api 8-13
  • Te fatata maira te mahana o Iehova

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te fatata maira te mahana o Iehova
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te haereraa mai te mau manumanu
  • “E ara, e te feia taero”!
  • ‘A oto, e te pǔpǔ tahuˈa e’
  • “Te haere maira hoi te mahana o Iehova”
  • “Aore Iehova i faaroaroa”
  • Te hoê nuu na apatoerau mai!
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2020
  • A haamanaˈo i te mahana o Iehova
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1992
  • Buka Bibilia numera 29—Ioela
    “Te mau Papai atoa, e mea faaurua ïa e te Atua e e mea faufaa”
  • Te ati matamua—Te mau akaride
    Apokalupo—Tatararaa hopea
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1998
w98 1/5 api 8-13

Te fatata maira te mahana o Iehova

“Faaroo mai i teie, e te mau taata paari ra, e fariu mai i te tariˈa, e te mau taata atoa o te fenua nei.”—IOELA 1:2.

1, 2. No teihea huru tupuraa i Iuda i faaurua ˈi o Iehova ia Ioela no te faaite i ta ˈna parau tohu puai mau?

“AUÊ! i teie nei mahana e! te fatata maira te mahana o Iehova, ei pohe ïa no ǒ mai i te Puaihope e tae mai ai.” Auê ïa parau faaite teiaha e! Teie nei poroi, na te Atua ïa i faaue i ta ˈna peropheta ra ia Ioela ia haere e faaite i to ˈna nunaa.

2 Ua papaihia taua poroi ra i roto i te Ioela 1:15 i Iuda, i te area matahiti 820 H.T.T. I taua tau ra, ua î na te fenua i te mau aivi ruperupe. Mea rahi te mau hotu e te mau huero. Ua aano na te mau aua e te heeuri. Tera râ, te ravehia ra te tahi ohipa ino roa. Ua rahi te haamoriraa a Baala i Ierusalema e i te fenua o Iuda. Ua inu hua na te nunaa i mua i teie atua haavare. (A faaau e te Paraleipomeno 2, 21:4-6, 11.) E vaiiho noa anei o Iehova i taua mea ra ia tamau noa?

3. Ua faaara o Iehova i te aha, e ia faaineine te mau nunaa no te aha?

3 Aita e feaaraa to te buka a Ioela no nia i te pahonoraa. E faatia te Atua ra o Iehova i to ˈna tiaraa arii e e faaraa oia i to ˈna iˈoa moˈa. Ua fatata te mahana rahi o Iehova. E faatupu te Atua i ta ˈna haavaraa i nia i te mau nunaa atoa “i te peho o Iehosaphata.” (Ioela 3:12) Ia faaineine ïa ratou no te tamaˈi atu ia Iehova, te Puaihope. E faaruru atoa tatou i te mahana rahi o Iehova. No reira, e hiˈopoa anaˈe na i te mau parau tohu a Ioela no to tatou nei tau e no mutaa ihora.

Te haereraa mai te mau manumanu

4. Mai te aha te rahi o te ohipa e tupu i faaarahia e Ioela?

4 Teie ta Iehova e parau ra na roto i ta ˈna peropheta: “Faaroo mai i teie, e te mau taata paari ra, e fariu mai i te tariˈa, e te mau taata atoa o te fenua nei. Tei to outou ra anotau teie i te tupuraa, eiaha ˈtu â ïa i te anotau o to outou mau metua ra? E faaite i ta outou mau tamarii i te reira e na ta outou mau tamarii e faaite atu i ta ratou iho mau tamarii, e na ta ratou mau tamarii e faaite i te tahi ui atu.” (Ioela 1:2, 3) E nehenehe te mau matahiapo e te nunaa atoa e tiai atu i te hoê ohipa e tupu mai, aita ratou e to ratou mau tupuna i itea aˈenei. No te huru ê o taua ohipa ra, e tauaparauhia oia e tae noa ˈtu i te toru o te ui! Eaha râ teie ohipa? No te ite, e hoˈi na ïa tatou na roto i te feruriraa i te tau o Ioela ra.

5, 6. (a) A faataa na i te ati i tohuhia e Ioela. (b) O vai te Tumu o taua ati ra?

5 A faaroo na! Te faaroo ra o Ioela i te haruru i te atea ê. Te rumaruma nei te raˈi, e te rahi noa ˈtura te maniania riaria e te pouri noa ˈtura i nia i to tatou nei upoo. E te pou maira te ata au auahi. E nuu manumanu e rave rahi mirioni teie. E mea riaria te faainoraa ta ratou e rave ra! I teie nei, e hiˈo anaˈe na i te Ioela 1:4. E ere teie nei pǔpǔ manumanu e haere nei i te vivi rere noa anaˈe. E ere roa ˈtu! Te tapiri atoa maira te mau pǔpǔ vivi pererau ore pohe poia. Afaihia mai e te mataˈi, te haere taue mai nei te mau vivi, e to ratou haruru mai to te mau pereoo ïa. (Ioela 2:5) No te rahi o te amu a teie mau mirioni manumanu, ua riro oioi maira te hoê paradaiso ei medebara.

6 Te ohipa atoa ra te mau hê—te mau toˈe o te huhu e o te pěpě. E nehenehe te mau nuu hê pohe poia e tâpûpû huˈahuˈa i te mau rauere o te mau raau, te tuhaa tataitahi, te rauere tataitahi, e tae roa ˈtu ai i te taime aita e aihere faahou. E ta ratou toetoeâ ra, na te mau vivi ïa e amu. E te toetoeâ a te mau vivi, mea papu e na te mau popoti vitiviti ïa e haapau. A tapao na râ i teie mea: I roto i te Ioela pene 2, irava 11, te pii nei te Atua i te nuu vivi “te nuu na ˈna ra.” Oia, o ˈna te Tumu o teie ati a te mau vivi o te faaino i te fenua e o te faatupu i te oˈe rahi. Afea ïa? Na mua noa ˈˈe ïa i “te mahana o Iehova.”

“E ara, e te feia taero”!

7. (a) Eaha te huru tupuraa o te mau raatira faaroo no Iuda? (b) Mea nafea e hoê â huru tupuraa to te mau raatira a te Amuiraa faaroo kerisetiano e to te mau raatira faaroo no Iuda?

7 Te itehia ra te hoê pǔpǔ taata ohipa iino, oia hoi te mau raatira faaroo no Iuda, i te horoaraahia te faaueraa e: “E ara, e te feia tae[r]o, e oto; e auê, outou atoa i inu i te uaina ra, i te uaina momona ra; ua faaerehia hoi to outou vaha i te reira.” (Ioela 1:5) Oia, te faauehia ra te mau taero ava i te pae varua o Iuda ia “ara,” oia hoi ia faaore i to ratou taeroraa. Tera râ, eiaha tatou e manaˈo e e aamu tahito noa teie. I teie nei taime, i mua i te mahana rahi o Iehova, no to ratou taero rahi i te uaina momona, ei auraa parau, aita ˈtura te mau upoo faatere a te Amuiraa faaroo kerisetiano e faaroo ra i teie faaueraa e faataehia maira e te Teitei roa ˈˈe. Auê ïa ratou i te hitimahuta e, ia pee to ratou taero i te pae varua i te mahana rahi riaria o Iehova!

8, 9. (a) Mea nafea to Ioela faataaraa i te mau vivi e eaha te faahopearaa o ta ratou ati? (b) I teie mahana, te faaauhia ra te mau vivi ia vai ma?

8 A hiˈo na i teie nuu rahi o te mau vivi! “Teie maira hoi te tahi nunaa tei nia i to ˈu ra fenua, e feia puai rahi, e te hope ore ia taio ra; e niho liona to ratou niho, e te niho taa o te liona ufa to ratou ïa. Ua pau tau vine ia ratou, e ua hohore i te iri o tau suke; ua pau roa ia ratou, e ua faaruehia; e ua teatea te mau amaa ra. A oto mai te paretenia i tatuahia i te ahu oto ra, i ta ˈna tane i faaipoipohia i tana apîraa ra.”—Ioela 1:6-8.

9 Teie nei tohu, no te faaite noa anei e e haru mai “te tahi nunaa” aore ra te hoê pǔpǔ vivi ia Iuda? Eita, e hau atu â i te reira. I roto i te Ioela 1:6 e te Apokalupo 9:7, ua faaauhia te mau vivi i te nunaa o te Atua. I to tatou nei tau, te faaauhia ra te nuu vivi i te mau puai faehau o te mau vivi faatavaihia e Iehova, e ua apiti atoa ia ratou tau 5 600 000 taata o te mau “mamoe ê atu” a Iesu. (Ioane 10:16) Aita anei tatou e oaoa ra e tei roto atoa tatou i teie nahoa rahi o te feia haamori ia Iehova?

10. Eaha te faahopearaa o te ati a te mau vivi i nia ia Iuda?

10 Te faaite ra te Ioela 1:9-12 i te tahi mau faainoraa o te ati a te mau vivi. Ua ino rahi roa te fenua i te haere-tamau-raa a te mau pǔpǔ vivi. No te mea e aita e huero, e uaina e te hinu, aita ˈtura te mau tahuˈa taiva e nehenehe faahou e rave i ta ratou mau tuhaa. Ua heva atoa te repo, no te mea e ua pau te mau huero i te amuhia e te mau vivi e aita e maa faahou i nia i te tumu raau. Ua faainohia te mau ô vine, aita ˈtura e uaina faahou na teie mau taero ava haamori ia Baala, e mau taero ava atoa ratou i te pae varua.

‘A oto, e te pǔpǔ tahuˈa e’

11, 12. (a) O vai te parau ra i teie mahana e e tahuˈa ratou na te Atua? (b) Eaha te huru o te mau raatira a te Amuiraa faaroo kerisetiano i mua i te ati a te vivi no teie nei tau?

11 E faaroo anaˈe i te poroi ta te Atua i faatae i teie mau tahuˈa orure hau: “A tatua na ia outou iho, ma te oto, e te pǔpǔ tahuˈa e: a auê, e te feia toroa i te fata ra.” (Ioela 1:13) Te tupuraa matamua o taua tohu a Ioela ra, i nia ïa i te mau tahuˈa ati Levi o tei tavini na i nia i te fata. Eaha ïa no te tupuraa hopea? I to tatou nei tau, ua faahua na te mau upoo faatere a te Amuiraa faaroo kerisetiano e e mana to ratou no te tavini i nia i te fata a te Atua, e ua parau ratou e e tavini ratou no ˈna, e mau “tahuˈa” na ˈna. Tera râ, eaha ˈtura te ohipa e tupu nei no te mea te ohipa nei te mau vivi a te Atua no teie nei tau?

12 Ia ite anaˈe te mau “tahuˈa” a te Amuiraa faaroo kerisetiano i te nunaa o Iehova ia ohipa, e ia faaroo atu hoi ratou i ta ratou faaiteraa i te mau haavaraa a te Atua, e uru-maamaa-hia ratou. E oto ratou ma te inoino e te riri rahi no te iteraa ˈtu i te faainoraa a te poroi o te Basileia. E auê ratou ia faarue to ratou mau taata ia ratou. I teie nei, aita e aihere faahou to roto i ta ratou mau aua, ia taoto na ratou i te po i roto i te mau pute iˈe a taˈi noa ˈi i to ratou mau pau i te pae faufaa. Eita e maoro roa, e ere-atoa-hia ratou i ta ratou ohipa! Oia, te parau ra te Atua ia ratou ia taˈi i te po atoa, no te mea te fatata maira to ratou hopea.

13. E farii maitai anei te taatoaraa o te Amuiraa faaroo kerisetiano i te faaararaa a Iehova?

13 Ia au i te Ioela 1:14, hoê noa mea e ora ˈi ratou, ia tatarahapa e ia “tiaoro hua ˈtu ai ia Iehova.” E nehenehe anei e manaˈo e e fariu mai te taatoaraa o te mau upoo faatere a te Amuiraa faaroo kerisetiano i nia ia Iehova? Eita roa ïa! E farii paha vetahi mau taata i rotopu ia ratou i te faaararaa a Iehova. E tamau noa râ teie mau raatira faaroo e to ratou mau taata i te poia i te pae varua. Ua faaite atea mai te peropheta ra o Amosa e: “Inaha, te na ô maira te Fatu ra o Iehova, te fatata maira te tau e hopoi atu ai au i te oˈe i nia i te fenua, e ere râ i te oˈe maa ore, e te hiaai i te pape, i te faaroo râ i te parau a Iehova.” (Amosa 8:11) No tatou nei râ, te mauruuru nei tatou i te Atua i te rahiraa maa pae varua ta ˈna e horoa mai nei ma te here, na roto i te arai o “te tavini haapao maitai e te paari”!—Mataio 24:45-47.

14. E tapao faaite te ati a te mau vivi no te aha?

14 I mutaa iho e i teie nei tau, e tapao faaite te ati a te mau vivi. E tapao faaite no te aha? Te haamaramarama maira o Ioela ia tatou, ia ˈna i parau e: “Auê! i teie nei mahana e! te fatata maira te mahana o Iehova, ei pohe ïa no ǒ mai i te Puaihope e tae mai ai.” (Ioela 1:15) Te haereraa mai te nuu vivi a te Atua na te ao atoa i to tatou nei tau, te faaite papu ra ïa e te fatata maira te mahana rahi riaria o Iehova. Papu maitai, te hinaaro ru nei te feia aau tia e ite i taua mahana taa ê ra i reira te haavaraa a te Atua e tupu ai i nia i te feia iino, e e noaa mai ai te re ia Iehova no to ˈna tiaraa Arii o te Ao nei.

15. Eaha te huru o te feia e tâuˈa nei i te mau faaararaa a te Atua i to ratou iteraa i te huru peapea o te fenua?

15 Mai te faaitehia e Ioela 1:16-20, aita e maa faahou i Iuda i tahito ra. Aita atoa e oaoa. Aita e maa faahou i te mau fare toa, e ua vavahihia te mau vairaa maa. Ua pau roa te aihere i te mau vivi, e aita faahou i roto i te mau aua, no reira, te haere maamaa noa ra te mau puaatoro e te pohe ra te mau nǎnǎ mamoe taatoa. Auê ïa ati e! Eaha te huru o Ioela i roto i teie mau tupuraa iino? Ia au i te irava 19, te parau ra oia e: “O oe ta ˈu e tiaoro atu nei, e Iehova e.” I teie mahana atoa, e rave rahi o te tâuˈa nei i te mau faaararaa a te Atua e o te tiaoro atu nei i te Atua ra o Iehova ma te faaroo.

“Te haere maira hoi te mahana o Iehova”

16. No te aha e tia i ‘te taata o te fenua nei’ ia rurutaina?

16 A faaroo na i teie faaueraa a te Atua: “Faaoto outou i te pu i Ziona, faaoto ei faaite i tau mouˈa moˈa nei: ia rurutaina te taata atoa o te fenua nei.” (Ioela 2:1) No te aha teie rurutaina? Te pahono ra te tohu e: “Te haere maira hoi te mahana o Iehova, te fatata maira: e mahana pouri, e te rumaruma, e mahana ata e te pouri taotao: mai te arehurehu hohorahia i nia i te mau mouˈa.” (Ioela 2:1, 2) I te mahana rahi o Iehova, ua taaihia ˈtu te manaˈo ru.

17. Eaha te huru o te fenua e o te taata i Iuda i mua i te ati a te mau vivi?

17 A feruri na i te huru tei faatupuhia e te orama a te peropheta, te itehia ra te mau vivi i te tauiraa i te hoê aua Edene mau ei vahi ano. A faaroo na i te faataaraa o te nuu vivi e: “To ratou ra huru, mai te huru ïa o te mau puaahorofenua ra: e mai te feia puaahorofenua ra to ratou horo. Mai te haruru o te mau pereoo i nia i te mau upoo mouˈa ra ia oˈua ratou; mai te ahehe o te auahi ura e pau ai te aihere ra; e riro ratou mai te feia etaeta ia haamauhia te aro ra. E mauiui rahi to te taata i mua ia ratou: e tupuhia te mau mata atoa o te taata nei i te ereere.” (Ioela 2:4-6) I roto i te ati a te mau vivi i te tau o Ioela, ua rahi te taiâ o te feia haamori ia Baala, e ua itehia te peapea i nia i to ratou hohoˈa mata.

18, 19. Mea nafea i tuea ˈi te ohipa a te nunaa o te Atua i teie nei tau e te ati a te mau vivi?

18 Aita e mea e tapea i teie mau vivi rohirohi ore e te faanaho-maitai-hia. Te horo ra ratou “mai te taata puai” e te paiuma atoa ra i te mau aua. “Ia hiˈa [vetahi o] ratou i nia i te ˈoˈe ra e ore ratou e puta.” (Ioela 2:7, 8) Auê ïa faaiteraa tohu oraora mau o te nuu vivi a te Atua i teie nei mahana e! I teie mahana atoa, te haere ra te nuu vivi a Iehova i mua ma te papu maitai. Aita roa e “aua” aroraa i tuuhia i mua ia ratou. Aita ratou e ofati ra i to ratou taiva ore i te Atua, mea au aˈe râ na ratou e faaruru i te pohe, mai te hiˈoraa o te mau tausani Ite o tei ‘hiˈa i nia i te ˈoˈe ra’ no te patoiraa i te parau e Heil Hitler i roto i te faatereraa Nazi Helemani.

19 Ua horoa te mau vivi a te Atua no teie nei tau i te faaiteraa taatoa i roto i “te oire” o te Amuiraa faaroo kerisetiano. (Ioela 2:9) Ua na reira ratou ati aˈe te ao nei. Te tamau nei ratou i te faaruru i te mau faaapǐapǐraa atoa, te tomo nei ratou i roto te mau mirioni utuafare, te paraparau nei ratou i te taata na roto i te aroâ, na roto i te niuniu paraparau, e na roto i te tahi atu mau ravea ta ratou e nehenehe e faaohipa no te faaite atu i te poroi a Iehova. Oia mau, ua opere ratou e mau miria papai Bibilia e e rave rahi atu â ta ratou e opere i roto i ta ratou taviniraa tuutuu ore—i mua i te taata e na te mau fare atoa.—Ohipa 20:20, 21.

20. Na vai e turu ra i te mau vivi no teie nei tau, e eaha te mau faahopearaa?

20 Te faaite ra te Ioela 2:10 e mai te ata ra, e nehenehe te hoê pǔpǔ rahi o te mau vivi e tapoˈi i te mahana, te marama e te mau fetia. (A faaau e te Isaia 60:8.) Te vai ra anei te hoê feaaraa i nia i te taata e faatere ra i taua mau puai faehau ra? Te haafaaroo maira te Ioela 2:11 ia tatou i teie nei parau o tei tapoˈi i te haruru o te mau manumanu: “Na Iehova e faaite i to ˈna reo na mua i te nuu na ˈna ra; e rahi roa hoi tana puhapa: e puai hoi to ˈna to tei faatupu i ta ˈna parau: e riro hoi te mahana o Iehova i te rahi; e te riaria rahi; e tia ia vai ia faaoromai?” Oia, te tono nei te Atua ra o Iehova i teie nei i ta ˈna mau puai faehau o te mau vivi—hou to ˈna mahana rahi.

“Aore Iehova i faaroaroa”

21. Eaha te tupu ia ‘tae mai te mahana o Iehova mai te eiâ’?

21 Mai ia Ioela, ua parau atoa te aposetolo Petero no nia i te mahana rahi o Iehova. Teie ta ˈna i papai: “E tae mai râ te mahana o [“Iehova,” MN] mai te eiâ i te rui ra; e pee ê atu ai teie nei raˈi ma te haruru rahi, e mou hoi te mau mea rii tumu i te veavea rahi, e te fenua hoi e te mau ohipa i nia iho, e pau ïa i te auahi.” (Petero 2, 3:10) Ma te turuhia mai e te Diabolo ra o Satani, te faatere nei te mau “raˈi,” oia hoi te mau faatereraa iino, i te “fenua,” oia hoi te mau taata tei atea ê i te Atua. (Ephesia 6:12; Ioane 1, 5:19) Eita teie mau raˈi e te fenua taipe e ora mai i te veavea o te riri o te Atua i te mahana rahi o Iehova. Tera râ, e monohia mai ratou e te mau “raˈi apî e te fenua apî ta ˈna i parau maira, i te vai-mau-raa o te parau-tia ra.”—Petero 2, 3:13.

22, 23. (a) Eaha to tatou huru e tia ˈi i mua i te faaiteraa aroha a Iehova i to ˈna faaoromai? (b) Eaha to tatou huru e tia ˈi i mua i te fatataraa mai te mahana o Iehova?

22 E nehenehe te mau pu faaturoriraa manaˈo e te mau aroraa rarahi atoa e farereihia nei e to tatou faaroo i teie nei tau, e haamoe ia tatou e te ru nei to tatou tau. Tera râ, a haere noa ˈi te mau vivi taipe i mua, e rave rahi mau taata e farii nei i te poroi o te Basileia. Noa ˈtu e ua vaiiho te Atua i te taime no te reira, eiaha tatou e faariro i to ˈna faaoromai ei faaroaroaraa. “Aore [“Iehova,” MN] i faaroaroa i ta ˈna i parau maira, mai ta te tahi pae i parau ra e, e faaroaroa; e faaoromai rahi râ to ˈna ia tatou, aita roa i hinaaro e ia pohe atu te hoê, ia noaa paatoa râ te tatarahapa.”—Petero 2, 3:9.

23 A tiai noa ˈtu ai i te mahana rahi o Iehova, ia anaanatae ïa tatou i teie mau parau a te aposetolo Petero i roto i te Petero 2, 3:11, 12: “E teie nei, e mou anaˈe taua mau mea atoa nei, mai te aha to outou huru e tia ˈi i te [“raveraa i te mau ohipa,” MN] haapao maitai e te paieti; i te tiairaa e te ruraa ˈtu ia tae mai taua mahana o te Atua ra, te mahana e mou ai te raˈi i te tutuihia i te auahi, e e tarapape te mau mea rii tumu i te veavea rahi?” Ma te feaa ore, te mau ohipa e parauhia ra, oia ïa ia haere tatou hoê â tere e te nuu vivi a Iehova na roto i te apiti-tamau-raa i roto i te pororaa o te parau apî maitai o te Basileia, hou e tae mai ai te hopea.—Mareko 13:10.

24, 25. (a) Eaha to outou huru i nia i te haamaitairaa e apiti i roto i te ohipa a te nuu vivi a Iehova? (b) Eaha te uiraa faufaa roa ta Ioela e faahiti ra?

24 Eita te nuu vivi a te Atua e faaea i ta ˈna ohipa e tae noa ˈtu i te taime e tae mai ai te mahana rahi riaria o Iehova. Na te vairaa mai o teie nei nuu mau ore e haapapu maitai ra e te fatata maira te mahana o Iehova. Aita anei outou e oaoa ra no te mea tei rotopu outou i te mau vivi faatavaihia e te Atua e tae noa ˈtu i to ratou mau hoa no te ohipa i te aroraa hopea hou te mahana rahi riaria o Iehova?

25 Auê ïa mahana rahi o Iehova e! Eita ïa tatou e hitimahuta i te uiraa e hiti maira: “E tia ia vai ia faaoromai?” (Ioela 2:11) E tuatapapahia teie uiraa e e rave rahi atu â i roto i na tumu parau e piti i muri nei.

Nafea outou ia faataa?

◻ No te aha o Iehova i faaara ˈi e e tupu te hoê ati a te mau manumanu i nia ia Iuda?

◻ I roto i te tupuraa no teie nei tau o te parau tohu a Ioela, o vai ma te mau vivi a Iehova?

◻ Eaha te huru o te mau raatira a te Amuiraa faaroo kerisetiano i mua i te ati a te mau vivi, e nafea vetahi o ratou e nehenehe ai e ora mai i ta ˈna mau faahopearaa?

◻ Ua tupu te ati a te mau vivi i te senekele 20 i nia i teihea faito, e afea te reira e hope ai?

[Hohoˈa i te api 9]

E tapao faaite te ati a te mau manumanu no te tahi mea ino roa ˈtu â

[Faaiteraa i te tumu]

Tumu raau hotu ore: FAO photo/G. Singh

[Hohoˈa i te api 10]

O te Atua ra o Iehova te Tumu o te ati a te mau vivi no teie nei tau

[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 8]

Vivi: FAO photo/G. Tortoli; pǔpǔ vivi: FAO photo/Desert Locust Survey

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono