Ua rave ratou i te hinaaro o Iehova
Te hoê potii iti tei paraparau ma te itoito
I TE ahururaa o te senekele hou to tatou tau, e ere te mau taairaa i rotopu ia Iseraela e ia Arama i te mea afaro. No te mea hoi e mea matau-roa-hia e e tupu te mau aroraa, ua faatiahia i roto i te aamu i na matahiti e toru tei mairi e aita i itehia te haavîraa uˈana.—Te mau arii 1, 22:1.
I taua tau ra, e mea haamǎtaˈu iho â te mau pǔpǔ taata eiâ no Arama, tau hanere faehau to roto i te tahi. E nehenehe teie feia tamaˈi e tomo i roto i te mau fare e e eiâ i te mau taoˈa a te mau ati Iseraela, na roto i te haruraa e te hopoi-tîtî-raa e rave rahi—te mau tamarii atoa.
I roto i te hoê tomoraa, ua haruhia “te hoê potii iti” ma te aroha ore i to ˈna utuafare e mǎtaˈu ra i te Atua. (Te mau arii 2, 5:2) Ua afaihia oia i Arama, ua faahepohia oia ia ora i rotopu i te feia e nehenehe e faariaria ia ˈna e te feia huru ê atoa—e mau taata e haamori ra i te mahana, te avaˈe, te mau fetia, te mau tumu raau, te mau tiare, e te mau ofai atoa. Auê ratou i te taa ê i to ˈna utuafare e to ˈna mau hoa, o te haamori ra i te Atua mau hoê ra o Iehova! I roto atoa râ i teie huru tupuraa matau-ore-hia, ua faaite teie potii iti i te itoito faahiahia roa no nia i te haamoriraa a Iehova. Ei faahopearaa, ua faataui oia i te oraraa o te hoê taata toroa teitei e tavini ra i raro aˈe i te arii no Arama. E hiˈo mai na tatou e mea nafea.
Te itoito e paraparau
Aita te aamu a te Bibilia e faaite ra i te iˈoa o te potii iti. Ua riro mai oia ei tavini na te vahine a Naamana, te hoê raatira rahi o te nuu i raro aˈe i te arii ra o Benehada II. (Te mau arii 2, 5:1) Noa ˈtu e e taata faatura-rahi-hia oia, e lepera veuveu râ to Naamana.
Peneiaˈe na te huru faatura o te potii iti i turai i te vahine a Naamana ia faaite atu i to ˈna manaˈo ia ˈna. Peneiaˈe ua ani atu te vahine ra i te potii iti e, ‘Eaha te ravehia no te mau lepera i Iseraela?’ Aita roa ˈtu teie potii iti i haama i te parau ma te itoito e: “Ahiri tau fatu i tae i te peropheta i Samaria ra! e ora hoi tana maˈi ra e lepera ia ˈna.”—Te mau arii 2, 5:3.
Aita te mau parau a teie potii iti i haafaufaa-ore-hia, mai te hoê manaˈo tamarii noa. Aita râ, ua afai-roa-hia teie mau parau i te arii ra o Benehada, o tei tono ia Naamana e vetahi atu i Samaria e 150 kilometera te atea no te paimi i taua peropheta ra.—Te mau arii 2, 5:4, 5.
Te faaoraraahia o Naamana
Ua haere atura Naamana e to ˈna mau taata i te arii no Iseraela ra o Iehorama, no te horoa ˈtu i te hoê rata no ǒ mai ia Benehada ra e te hoê tuhaa moni ô rahi. Eita e maerehia e aita te arii ra o Iehorama i faatupu i te faaroo i roto i te peropheta a te Atua mai te potii iti ra tei riro ei tavini, no te mea e haamori oia i te kafa. Ua manaˈo râ o ˈna e te haere maira Naamana e imi i te peapea. Tera râ, i to te peropheta ra o Elisaia faarooraa e te mǎtaˈu ra o Iehorama, ua afai oioi atura oia i te hoê poroi ma te ani e ia tono mai te arii ia Naamana i to ˈna ra fare.—Te mau arii 2, 5:6-8.
I to Naamana taeraa i te fare o Elisaia, ua tono maira te peropheta i te hoê vea ia ˈna o tei na ô mai e: “A haere a hopu, e ia hitu hopuraa i Ioridana, e hoˈi faahou mai to oe huru mau, e mâ oe i reira.” (Te mau arii 2, 5:9, 10) Riri aˈera Naamana. Ma te manaˈo e e faaora-semeio-hia o ˈna e ma te hanahana rahi, ua ani atura o ˈna e: “E ere anei o Abana e o Pharapara, na pape Damaseko ra, tei hau i te maitai i te mau pape atoa o Iseraela? eita anei e tia ia hopu vau i reira a mâ ˈtu ai?” Ua faarue aˈera o Naamana i te fare o Elisaia ma te riri. Teie râ, i to te mau tavini a Naamana haaferuriraa ia ˈna, ua farii atura oia i te pae hopea. I muri aˈe i to ˈna hopuraa e hitu taime i roto i te anavai i Ioridana, “riro atura to ˈna iˈo mai to te tamarii apî ra, mâ ˈtura oia.”—Te mau arii 2, 5:11-14.
I to ˈna hoˈiraa ia Elisaia ra, na ô atura Naamana ia ˈna e: “Inaha, ua ite atura vau e aore roa e Atua i te ao atoa nei, maori râ i Iseraela nei.” Ua horeo atura o Naamana e e ore oia “e hopoi faahou i te tusia taauahi e te tusia atoa i te mau atua ěê maori râ ia Iehova anaˈe.”—Te mau arii 2, 5:15-17.
Te mau haapiiraa na tatou
Ahiri e aita te hoê potii iti tei riro ei tavini i paraparau ma te itoito, eita ïa o Naamana e haere e farerei i te peropheta ra o Elisaia. I teie mahana, te na reira atoa ra e rave rahi taurearea. I te fare haapiiraa, te haaatihia ra paha ratou e te mau tamarii haere haapiiraa o tei ore e anaanatae i te taviniraa i te Atua. Noa ˈtu râ, te paraparau nei ratou no nia i ta ratou e tiaturi ra. Te haamata atoa ra vetahi i to ratou tamariirii-roa-raa.
A rave na i te hiˈoraa o Alexandra, te hoê tamahine e pae matahiti i Auteralia. I to ˈna haamataraa i te haere i te haapiiraa, ua faanaho to ˈna metua vahine i te hoê farereiraa e te orometua haapii no te faataa i te mau tiaturiraa a te mau Ite no Iehova. Ua maere roa râ te metua vahine o Alexandra. “Ua ite ê na vau vetahi o ta outou mau tiaturiraa, e i te mea atoa ta Alexandra e rave e e ore e rave i te fare haapiiraa,” o ta te orometua haapii ïa i parau. Ua maere roa te metua vahine o Alexandra, i te mea hoi e o o ˈna anaˈe te tamarii Ite i te fare haapiiraa. “Ua faaite mai iho â o Alexandra i ta ˈna mau tiaturiraa,” o ta te orometua haapii ïa i faataa. Oia, ua haamata ê na teie potii iti i te hoê aparauraa aravihi e ta ˈna orometua haapii.
Te paraparau nei iho â teie mau tamarii ma te itoito. Te ohipa nei ratou ia au i te Salamo 148:12, 13 o te na ô ra e: “Te mau taata apî, e te mau paretenia; te mau taata paari, e te mau tamarii ra: o te reira te haamaitai i te iˈoa o Iehova; to ˈna anaˈe ra hoi te iˈoa ia faateitei: tei nia ê to ˈna hanahana i te fenua nei e te mau raˈi atoa ra.”