VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w96 15/5 api 4-7
  • Te ino ore mau—I teie nei e a muri noa ˈtu

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te ino ore mau—I teie nei e a muri noa ˈtu
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te oraraa ino ore no te mau tavini a te Atua
  • Eaha ta te Atua e rave no to ˈna nunaa
  • Te oraraa ino ore mau no te taatoaraa?
  • I te pae hopea—Te oraraa ino ore mau e a muri noa ˈtu!
  • Eaha te vai-maitai-raa o ta outou e titau ra?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1992
  • Te hoê oraraa papu mure ore
    A ara mai na! 1998
  • Eaha ta te Atua e rave?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te taata atoa)—2018
  • Hoê oraraa maitai aˈe i tǎpǔhia mai
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
w96 15/5 api 4-7

Te ino ore mau—I teie nei e a muri noa ˈtu

AITA e feaaraa e e nehenehe ta te Atua ra o Iehova e horoa mai i te oraraa ino ore no to ˈna nunaa. O ˈna “te Puaihope.” (Salamo 68:14) Te auraa o to ˈna iˈoa otahi roa oia ïa, “Na ˈna e faatupu.” Te haapapu ra te reira e O ˈna anaˈe i roto i te ao atoa nei te nehenehe e faaore i te mau haafifiraa atoa no te faatupu i ta ˈna mau parau tǎpǔ e e rave i to ˈna hinaaro. Te na ô ra te Atua iho e: “Oia atoa te parau no roto i to ˈu nei vaha; e ore e hoˈi faufaa ore noa mai ia ˈu nei, e tupu râ tei opuahia e au ra; e noaa hoi te mea i faaue atu ai au ra.”—Isaia 55:11.

Te horoa nei te Atua i te oraraa ino ore no te feia e tiaturi nei ia ˈna. Te haapapu ra ta ˈna Parau i te reira. Ua parau te arii paari ra o Solomona tei faauruahia mai e: “Te iˈoa o Iehova ra, e pare etaeta ïa; te horo nei te parau-tia i reira e ua ora ihora.” Ua na ô atoa oia e: “O tei tiaturi râ ia Iehova ra, e ora ïa.”—Maseli 18:10; 29:25.

Te oraraa ino ore no te mau tavini a te Atua

Ua horoa noa mai na Iehova i te oraraa ino ore no te feia i tiaturi ia ˈna. Ei hiˈoraa, ua fanaˈo te peropheta ra o Ieremia i te parururaa a te Atua. I to te mau nuu no Babulonia haaatiraa i te oire apotata ra o Ierusalema, ua “amu” te nunaa “i te maa ma te faito, e te faaherehere.” (Ezekiela 4:16) No te ino o te huru tupuraa, ua tae roa vetahi mau vahine i te tunu pape e i te amu i ta ratou iho mau tamarii. (Te oto o Ieremia ra 2:20; 4:10) Noa ˈtu e tei roto Ieremia i taua taime ra i te fare tapearaa no ta ˈna pororaa mǎtaˈu ore, ua haapao Iehova e ‘ia horoahia i te pane hoê na ˈna, no te mahana hoê, no roto i te aroâ o te tunu maa ra, e ia hope roa te mau pane o te oire i te pau.’—Ieremia 37:21.

I to Ierusalema pauraa ia Babulonia, aita o Ieremia i haapohehia aore ra i hopoi-tîtî-hia i Babulonia. Maoti râ, “ua tuu maira te raatira [babulonia] o te feia faehau ra i te maa na ˈna, e te tahi taoˈa na ˈna, e ua tuu noa ˈtura.”—Ieremia 40:5.

E mau senekele i muri iho, ua haapapu atu Iesu Mesia i te mau tavini a te Atua e: “Eiaha outou e tapitapi noa, a na ô ai ra, Eaha ta matou ia amu? e, Eaha ta matou ia inu? e, Eaha to matou ahu ia ahu? (Te imi nei hoi te mau Etene i taua mau mea atoa nei:) ua ite hoi to outou Metua i te ao ra, e ia noaa taua mau mea ra ia outou e tia ˈi. E mata na râ outou i te imi i te basileia o te Atua, e te parau-tia na ˈna; e amui-atoa-hia mai taua mau mea ra ia outou.”—Mataio 6:31-33.

Te auraa anei e e paruru mai te Atua i ta ˈna mau tavini i te mau ati atoa e tupu ra i teie tau? Eita ïa. Aita te feia haapao maitai i paruruhia i te ino. Te pohehia nei hoi te mau kerisetiano mau i te maˈi, te faaruru nei i te hamani-ino-raa, te roohia nei i te mau ohipa iino, te pohe nei i roto i te mau ati, e te mauiui nei ratou na roto i te tahi atu mau huru tupuraa.

Noa ˈtu e aita Iehova e horoa maira i te parururaa taatoa i te ino, te faaite ra te mau faatiaraa e te faaohipa nei oia i to ˈna puai no te aupuru i ta ˈna mau tavini e no te paruru ia ratou. Te paruru-atoa-hia ra te mau kerisetiano i te mau fifi e rave rahi no te mea te faaohipa nei ratou i te mau faaueraa tumu a te Bibilia i roto i to ratou oraraa. (Maseli 22:3) Hau atu, te fanaˈo nei ratou i te oraraa ino ore i roto i te hoê taatiraa fetii na te ao nei o te mau taeae e te mau tuahine pae varua î i te here, te tauturu nei i te tahi e te tahi i te tau ati ra. (Ioane 13:34, 35; Roma 8:28) Ei hiˈoraa, ei tautururaa i to ratou mau taeae i roohia i te ati i Rwanda, fenua tei amahamaha i te tamaˈi, ua pûpû oioi noa te mau Ite no Iehova no Europa i te ô e ua hapono ratou e 65 tane ahu e te raau, te maa, e vetahi atu mau taoˈa no te hoê tino moni e 1 600 000 dala marite.—A faaau e te Ohipa 11:28, 29.

Noa ˈtu e te faatia nei Iehova e ia farerei te mau kerisetiano mau i te mau tamataraa, ua papu ia ratou e e horoa mai oia i te puai, te tauturu, e te paari no te faaoromai. Ia ˈna i papai i te mau hoa faaroo, ua parau te aposetolo Paulo e: “Aita outou i roohia e te ati [tamataraa] maori râ mai ta te taata nei â; e parau mau ta te Atua e ore oia e vaiiho noa ia outou ia ati [tamatahia], maori râ o te tia ia outou ia faaoromai ra; e faatupu atoa oia i te haapuraa i taua ati ra, ia tia ia outou ia faaoromai.”—Korinetia 1, 10:13; MN.

Eaha ta te Atua e rave no to ˈna nunaa

I teie mahana, e mau mirioni taata o te oaoa nei i te rave i te hinaaro o te Atua. Aita ratou e faahepohia ra ia tavini i te Atua; te na reira nei ratou no te mea ua ite e ua here ratou ia ˈna. I to ˈna aˈe pae, no to ˈna here i to ˈna mau tavini taiva ore, te opua nei Iehova e faariro i te fenua ei paradaiso i reira te mau taata faaroo e fanaˈo ai i te hau, te oraora-maitai-raa, e te ino ore e a muri noa ˈtu.—Luka 23:43.

E faatupu te Atua i te reira na roto i te arai o te hoê faatereraa i nia i te raˈi, e o Iesu Mesia, te Arii ta ˈna i faatoroa, te Faatere. (Daniela 7:13, 14) Te pii nei te Bibilia i teie faatereraa, “te basileia o te Atua” e “te basileia o te mau raˈi.” (Korinetia 1, 15:50; Mataio 13:44, MN) Na te Basileia o te Atua e mono mai i te mau faatereraa taata nei atoa. Hoê anaˈe faatereraa i nia i te fenua nei, eiaha faahou e rave rahi. Na ˈna e faatere mai i nia i te fenua atoa nei ma te parau-tia.—Salamo 72:7, 8; Daniela 2:44.

Te titau manihini nei Iehova i te mau taata atoa ia ora i raro aˈe i te Basileia. Hoê ravea ta ˈna e faaohipa nei, na roto ïa i te opere-rahi-raa i te Bibilia, te buka e faataa ra eaha ta te Basileia e rave no te huitaata nei. O te Bibilia te buka opere-rahi-roa ˈˈe-hia i te ao nei, e te vai ra i teie nei, te taatoaraa aore ra te tahi tuhaa, na roto hau atu i te 2 000 reo.

Te tauturu nei te Atua ra o Iehova ma te here i te taata ia taa e eaha ta te Bibilia e haapii ra no nia i te Basileia. Te na reira nei oia na roto i te haapiiraa e te tonoraa i te taata no te faataa i te mau Papai ia vetahi ê. Hau atu i te pae mirioni Ite no Iehova e poro ra i teie nei i te parau apî maitai o te Basileia o te Atua i roto hau atu i te 230 fenua.

Te oraraa ino ore mau no te taatoaraa?

E farii anei te mau taata atoa i te titau-manihini-raa e auraro i te Basileia o te Atua na roto i te faaauraa i to ratou oraraa i ta ˈna mau ture tia? Eita, no te mea e rave rahi o te ore e anaanatae ra e rave i te hinaaro o te Atua. Te patoi nei ratou i te mau tutavaraa no te tauturu ia ratou ia haamaitai i to ratou oraraa. Oia mau, ua riro ratou mai te feia ta Iesu i parau e: “Ua etaeta hoi te aau o teie nei feia, ua turi to ratou tariˈa, ua tapiri ratou i to ratou mata, o te hiˈo to ratou mata, o te faaroo to ratou tariˈa, o te ite to ratou aau, o te faafariuhia, e o te faaora ˈtu [te Atua] ia ratou.”—Mataio 13:15.

Nafea hoi te oraraa ino ore mau e tupu ai i nia i te fenua, mai te peu e e vai noa mai te feia o te ore e farii i te ora ia au i te mau haerea tia a te Atua? Eita ïa e nehenehe. Te haamǎtaˈu ra hoi te feia paieti ore i te oraraa ino ore o te feia e hinaaro nei e tavini ia Iehova.

Aita te Atua e faahepo nei i te taata ia taui, tera râ, eita atoa oia e faatia noa i te ino e a muri noa ˈtu. Noa ˈtu e te faaoromai noa nei Iehova e te tono noa nei oia i ta ˈna mau Ite no te haapii i te taata no nia i to ˈna mau haerea e ta ˈna mau opuaraa, eita oia e na reira e a muri noa ˈtu. Ua tohu Iesu Mesia e: “E parau-haere-hia te evanelia o te basileia nei e ati noa ˈˈe teie nei ao, ia ite te mau fenua atoa: o te hopea ihora ïa i reira ra.”—Mataio 24:14.

Eaha ïa “te hopea” no te feia e patoi nei i te mau ture a te Atua? E haavahia e e haamouhia ïa ratou. Te faahiti ra te Bibilia no nia i “te tuuraa mai i te pohe i te feia aore i ite i te Atua, e tei ore i faaroo i te evanelia o to tatou Fatu o Iesu Mesia ra: o te utuahia mai ïa i te pohe mure ore.”—Tesalonia 2, 1:6-9.

I te pae hopea—Te oraraa ino ore mau e a muri noa ˈtu!

I muri aˈe i te haamouraahia te feia e patoi nei i te mau haerea hau o Iehova, e avari te Basileia o te Atua i te hoê anotau hanahana o te ino ore no te maitai o te feia parau-tia i nia i te fenua nei. (Salamo 37:10, 11) Auê ïa taa-ê-raa rahi i rotopu i taua ao apî ra e te ao ta tatou e ora nei!—Petero 2, 3:13.

E ore roa te oˈe e te pohe poia. E pue noa te maa. Te na ô ra te Bibilia e ‘e fanaˈo te taata atoa i te oroa amuraa maa maitatai.’ (Isaia 25:6) Eita e ere-faahou-hia i te maa, “e riro hoi e maa sitona tei te fenua i nia i te tupuai o te mau mouˈa ra.”—Salamo 72:16.

Eita te taata e ora faahou i roto i te mau fare haapaoraa ore e te mau oire veve. I raro aˈe i te Basileia o te Atua, e fanaˈo te mau taata atoa i te fare au maitai, e e amu ratou i te maa no to ratou iho fenua. Te tǎpǔ ra te Bibilia e: “E patu ratou i te fare, e na ratou iho e parahi; e na ratou e tanu i te ô vine, a amu ai i te maa i reira.”—Isaia 65:21.

Eita te taata e ere faahou i te ohipa, e rave râ ratou i te ohipa ma te hotu, e e ite atoa ratou i te mau faahopearaa maitatai. Te na ô ra te Parau a te Atua e: “E vai taiata te aho o to ˈu ra feia i maitihia i to te mau mea ta ratou i hamani. E ore hoi ratou e ohipa faufaa ore noa.”—Isaia 65:22, 23.

I raro aˈe i te faatereraa o te Basileia, e ore te taata e mauiui e e pohe i te maˈi. Te haapapu maira te Parau a te Atua e: “E ore hoi to reira e parau e, Ua paruparu vau i te maˈi.”—Isaia 33:24.

I roto i te Paradaiso i nia i te fenua te fatata roa i te riro mai ei ohipa mau, e ore roa te mauiui e te peapea, te oto e te pohe. E, te pohe atoa! E ora te taata e a muri noa ˈtu i roto i te Paradaiso! Te na ô maira te Bibilia e “na te Atua e horoi i to ratou roimata atoa; e e ore roa te pohe, e te oto, e te mihi, e te mauiui, e ore atoa ïa, no te mea ua mou te mau mea tahito ra.”—Apokalupo 21:4.

I raro aˈe i te faatereraa a Iesu Mesia, “te Arii no te hau,” e ora te taata i te hopearaa ma te ino ore mau i nia i te fenua nei. Oia mau, e vai te ino ore na te ao nei i raro aˈe i te faatereraa tia e te here o te hoê anaˈe faatereraa—te Basileia o te Atua.—Isaia 9:6, 7; Apokalupo 7:9, 17.

[Parau iti faaôhia i te api 4]

“Te oraraa ma te ino ore no te taata, o te tiaturiraa ïa i te tau a muri aˈe, . . . [te tiaturiraa i roto i te] aueue-ore-raa o te huru tupuraa i te pae politita e i te pae faanavairaa faufaa.”—Te hoê vahine e ora ra i Asia

[Parau iti faaôhia i te api 5]

“Te mea e haapeapea rahi roa ˈˈe i te oraraa ino ore, o te haavîraa uˈana ïa e te mau ohipa iino.”—Te hoê tane e ora ra i Marite Apatoa

[Parau iti faaôhia i te api 6]

“Ua peapea roa vau i te tau . . . a haruhia ˈi to matou fenua. Mai te peu e te tamaˈi ra te hoê fenua, nafea ïa te taata e parahi ai ma te ino ore?”—Te hoê tamarii haere haapiiraa tuatahi i te pae Ropu Hitia o te râ

[Parau iti faaôhia i te api 7]

“E ora vau ma te peapea ore ia ite au e e nehenehe ta ˈu e haere na nia i te purumu i te po, e eita vau e haruhia.”—Te hoê tamahine haere haapiiraa i Afirika

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono