A pahono i te mau parau tǎpǔ a te Atua na roto i te faatupuraa i te faaroo
‘Ua horoa noa mai te Atua ra o Iehova i te mau parau tǎpǔ faufaa e rarahi mau na tatou.’—PETERO 2, 1:4.
1. Na te aha e tauturu ia tatou ia faatupu i te faaroo mau?
TE HINAARO nei Iehova e ia faatupu tatou i te faaroo i roto i ta ˈna mau parau tǎpǔ. Teie râ, ‘aore e faaroo to te taata atoa.’ (Tesalonia 2, 3:2) Ua riro teie huru maitai ei hotu no te varua moˈa o te Atua, oia hoi to ˈna puai ohipa. (Galatia 5:22, 23) No reira, o te feia anaˈe o te arataihia e te varua o Iehova o te nehenehe e faatupu i te faaroo.
2. Mea nafea te aposetolo Paulo ia tatara i te “faaroo”?
2 Eaha râ te faaroo? Te parau ra te aposetolo Paulo e o “te ite i te mau mea aore e hiˈohia nei.” No te puai o te haapapuraa o teie mau mea mau aore e itehia, ua faaauhia te faaroo i teie haapapuraa. Te parau-atoa-hia ra e te faaroo “o te tiaturi ïa i te mau mea e tiaihia nei” no te mea te feia o te fatu nei i teie huru maitai, te vai ra ia ratou te haapapuraa e te mau mea atoa i tǎpǔhia mai e te Atua ra o Iehova, e tupu mau ïa, e mai te mea ïa e ua tupu ê na.—Hebera 11:1.
Te faaroo e te mau parau tǎpǔ a Iehova
3. Eaha ta te mau kerisetiano faatavaihia e farerei ia faatupu ratou i te faaroo?
3 No te faaoaoa ia Iehova, e tia ia tatou ia faatupu i te faaroo i roto i ta ˈna mau parau tǎpǔ. Ua faaite te aposetolo Petero i te reira i roto i te piti o ta ˈna rata i faauruahia mai, tei papaihia i te area o te matahiti 64 o to tatou nei tau. Ua faaite oia e mai te peu e e faatupu to ˈna mau hoa kerisetiano faatavaihia i te varua i te faaroo, e ite ratou i te tupuraa o ‘te mau parau tǎpǔ faufaa e te rarahi mau’ a te Atua. Ei faahopearaa, e nehenehe atoa “e noaa ia [ratou] te huru Atua” ei feia aiˈa apiti e o Iesu Mesia i roto i te Basileia o te raˈi. Maoti te faaroo e te tauturu a te Atua ra o Iehova, ua ora mai ratou i te faatîtîraa o te mau peu e te mau raveraa tia ore a teie nei ao. (Petero 2, 1:2-4) E a feruri na! Te fanaˈo nei te feia e faatupu nei i te faaroo mau i te hoê â tiamâraa hau aˈe i te faufaa i teie mahana.
4. Eaha te mau huru maitatai te tia ia tatou ia apiti atu i to tatou faaroo?
4 E tia i te faaroo i roto i te mau parau tǎpǔ a Iehova e te mauruuru no to tatou tiamâraa no ǒ mai i te Atua ra, ia turai ia tatou ia rave i ta tatou mau tutavaraa atoa no te riro ei mau kerisetiano hiˈoraa maitai. Ua parau o Petero e: “E ia tupu te reira, e faaitoito hua i te apiti atoa to outou faaroo i te [haerea tura]; te [haerea tura] hoi, i te ite; te ite hoi, i te hitahita ore; te hitahita ore hoi, i te faaoromai; te faaoromai hoi, i te paieti; te paieti hoi, i te aroha taeae; te aroha taeae hoi, i te [here] i te taata atoa.” (Petero 2, 1:5-7) Te horoa maira Petero i te hoê tabula e mea maitai e ia tamau aau tatou. E hiˈopoa hohonu anaˈe na i teie mau huru maitatai.
Te mau tuhaa faufaa roa o te faaroo
5, 6. Eaha te haerea tura, e nafea tatou ia apiti atu i to tatou faaroo?
5 Ua parau o Petero e e tia ia apitihia te haerea tura, te ite, te hitahita ore, te faaoromai, te paieti, te aroha taeae e te here i te tahi e te tahi e i to tatou faaroo. E tia ia tatou ia tutava puai no te faariro i teie mau huru maitatai ei mau tuhaa faufaa roa o to tatou faaroo. Ei hiˈoraa, e ere te haerea tura i te hoê huru maitai o ta tatou e faaite taa ê atu i te faaroo. Te faahiti ra te taata tuatapapa parau ra o W. E. Vine e i roto i te Petero 2, 1:5, “e apitihia te haerea tura ei huru maitai faufaa roa no te faatupu i te faaroo.” E tia i te tahi atu mau huru maitatai tataitahi ta Petero i faahiti ia riro atoa ei tuhaa no to tatou faaroo.
6 A tahi, e tia ia tatou ia apiti i te haerea tura i to tatou faaroo. Te riroraa ei taata peu tura, oia hoi te auraa, te raveraa i te mea maitai i mua i te aro o te Atua. No te parau Heleni i hurihia i ǒ nei na roto i te parau ‘tura’, te faaohipa nei vetahi mau tatararaa i te parau “maitai.” (New International Version; The Jerusalem Bible; Today’s English Version) E turai te haerea tura ia tatou ia ape i te raveraa i te ino aore ra i te haamauiuiraa i te tahi atu mau taata. (Salamo 97:10) E faaitoito atoa oia i te ohipa mǎtaˈu ore i te raveraa i te maitai no te faufaaraa o vetahi ê i te pae varua, te pae tino, e te pae no te mau manaˈo hohonu.
7. No te aha tatou e apiti ai i te ite i to tatou faaroo e to tatou haerea tura?
7 No te aha o Petero e faaue ai ia tatou ia apiti i te ite i to tatou faaroo e to tatou haerea tura? A faaruru ai tatou i te mau tamataraa apî i nia i to tatou faaroo, e titau tatou i te ite ia nehenehe tatou e faataa i te maitai e te ino. (Hebera 5:14) Na roto i te haapiiraa i te Bibilia e te aravihi e noaa mai i te pae no te faaohiparaa i te Parau a te Atua e no te faatupuraa i te paari e tano i roto i te oraraa i te mau mahana atoa, e faarahi tatou i to tatou ite. I te tahi aˈe pae, e tauturu te reira ia tatou ia tapea i to tatou faaroo e ia tamau noa i te rave i te mau mea tura ia roohia tatou i te tamataraa.—Maseli 2:6-8; Iakobo 1:5-8.
8. Eaha te hitahita ore, e mea nafea te reira ia taaihia i te faaoromai?
8 No te tauturu ia tatou ia faaruru i te mau tamataraa ma te faaroo, e titau tatou i te apiti i te hitahita ore i to tatou ite. Te faahiti ra te parau Heleni no te “hitahita ore” i te aravihiraa no te haavî ia tatou iho. E tauturu teie hotu o te varua o te Atua ia tatou ia faaite i te taotiaraa i te pae no te manaˈo, te parau, e te haerea. Maoti te tuutuu ore i te pae no te faatupuraa i te hitahita ore, e apiti atoa ˈtu tatou i te faaoromai. Te auraa o te parau Heleni no te “faaoromai,” oia ïa te mau-papu-raa ma te mǎtaˈu ore, e ere râ te fariiraa ma te mata peapea i te tahi haafifiraa o te ore e nehenehe e apehia. No te oaoa e vai ra i mua ia ˈna o Iesu i faaoromai ai i te pou haamauiuiraa. (Hebera 12:2) E faaitoito te puai no ǒ mai i te Atua taaihia e te faaoromai, i to tatou faaroo e e tauturu te reira ia tatou ia oaoa i roto i te ati, ia patoi atu i te faahemaraa, e ia ape i te ofati i to tatou faaroo ia hamani-ino-hia tatou.—Philipi 4:13.
9. (a) Eaha te paieti? (b) No te aha e apiti ai i te aroha taeae i to tatou paieti? (c) Nafea tatou ia apiti i te here i to tatou aroha taeae?
9 I to tatou faaoromai, e tia ia tatou ia apiti i te paieti—te faaturaraa, te haamoriraa, e te taviniraa ia Iehova. E haere noa to tatou faaroo i te rahi ia faaohipa anaˈe tatou i te paieti e ia ite tatou e mea nafea o Iehova ia ohipa e to ˈna nunaa. Teie râ, no te faaite i te paieti, e titau tatou i te aroha taeae. Inaha hoi, “o tei ore i aroha i tana taeae tei hiˈohia e ana ra, eaha e tia ˈi ia ˈna ia hinaaro i te Atua, tei ore i hiˈohia e ana ra?” (Ioane 1, 4:20) E tia i to tatou mafatu ia turai ia tatou ia faaite i te aroha mau no te tahi atu mau tavini a Iehova e ia imi i to ratou maitai i te mau taime atoa. (Iakobo 2:14-17) No te aha râ tatou e parauhia ˈi ia apiti i te here i to tatou aroha taeae? Mea papu e te hinaaro ra o Petero e parau e e tia ia tatou ia faaite i te here no te mau taata atoa, eiaha noa râ no to tatou mau taeae anaˈe. E faaite-taa-ê-hia teie here na roto i te pororaa i te parau apî maitai e te tautururaa i te taata i te pae varua.—Mataio 24:14; 28:19, 20.
Te mau faahopearaa taa ê
10. (a) Nafea tatou ia ohipa mai te peu e e apitihia te haerea tura, te ite, te hitahita ore, te faaoromai, te paieti, te aroha taeae, e te here i to tatou faaroo? (b) Eaha te ohipa e tupu mai te peu e e erehia te hoê kerisetiano i teie mau huru maitatai?
10 Mai te peu e e apiti tatou i te haerea tura, te ite, te hitahita ore, te faaoromai, te paieti, te aroha taeae, e te here i to tatou faaroo, e feruri, e paraparau, e e ohipa ïa tatou ia au i te mau eˈa fariihia e te Atua. I te tahi aˈe pae, mai te peu e eita te hoê kerisetiano e faaite i teie mau huru maitatai, e riro mai ïa oia ei matapo i te pae varua. ‘Ua tapiri oia i to ˈna mata i te maramarama’ no ǒ mai i te Atua ra e e moehia ia ˈna e ua tamâhia oia i ta ˈna mau hara i rave i mutaa ihora. (Petero 2, 1:8-10; 2:20-22) Eiaha roa ˈtu e hape i roto i teie nei tuhaa e a erehia ˈtu ai i te faaroo i roto i te mau parau tǎpǔ a te Atua.
11. Eaha ta tatou e nehenehe e tiaturi mau no nia i te feia faatavaihia taiva ore?
11 E faaroo to te mau kerisetiano taiva ore tei faatavaihia i roto i te mau parau tǎpǔ a Iehova e te tutava nei ratou no te faariro i ta ˈna piiraa e ta ˈna maitiraa ei mea papu no ratou. Noa ˈtu te mau ofai turoriraa i nia i to ratou eˈa, e nehenehe tatou e tiaturi e e faaite ratou i te mau huru maitatai paieti. No te feia faatavaihia haapao maitai, ‘e horoa-hua-hia mai te ô i roto i te basileia mure ore o Iesu Mesia’ na roto i to ratou tia-faahou-raa i te oraraa varua i nia i te raˈi.—Petero 2, 1:11.
12. Nafea tatou ia taa i te auraa o te mau parau a Petero 2, 1:12-15?
12 Ua ite o Petero e e fatata roa oia i te pohe, e ua tiaturi oia e fanaˈo i te tia-faahou-raa a muri aˈe no te ora i nia i te raˈi. Teie râ, a vai ora noa ˈi oia i roto i “teie nei tiahapa”—oia hoi to ˈna tino taata—ua tutava oia i te patu i te faaroo i roto i te mau hoa faaroo e i te faaitoito ia ratou na roto i te faahaamanaˈoraa ia ratou i te mau mea i titauhia no te fanaˈo i te farii maitai o te Atua. I muri aˈe i to ˈna poheraa, ua nehenehe te mau taeae e mau tuahine pae varua a Petero e faaitoito i to ratou faaroo na roto i te haamanaˈoraa i ta ˈna mau parau.—Petero 2, 1:12-15.
Te faaroo i roto i te parau a te mau peropheta
13. Mea nafea te Atua i te horoaraa mai i te haapapuraa o te haapuai i te faaroo no nia i te haerea mai o te Mesia?
13 Ua horoa te Atua iho i te faaiteraa o te haapuai i te faaroo no nia i te papuraa o te haerea mai o Iesu “ma te mana e te hanahana rahi.” (Mataio 24:30; Petero 2, 1:16-18) I te mea e aita ta ratou e haapapuraa, ua faaite te mau tahuˈa etene i te mau aamu haavare no nia i ta ratou mau atua, area o Petero, o Iakobo, e o Ioane ra, ua riro ïa ratou ei feia o tei ite mata roa i te hanahana rahi o te Mesia na roto i to ˈna faahuru-ê-raahia. (Mataio 17:1-5) Ua ite ratou ia ˈna i te faahanahanaraahia e ua faaroo ratou i te reo iho o te Atua i te fariiraa ia Iesu ei Tamaiti herehia e Ana. Ua riro teie fariiraa e te hiˈoraa anaana tei horoahia ˈtu na te Mesia, ei tapao no te tiaraa teitei e te hanahana i tuuhia i nia ia ˈna. No teie faaiteraa a te Atua, ua pii o Petero i teie vahi, peneiaˈe tei nia i te hoê aivi no Heremona, “te mouˈa moˈa ra.”—A faaau e te Exodo 3:4, 5.
14. Nafea te faahuru-ê-raahia o Iesu ia ohipa i nia i to tatou faaroo?
14 Nafea te faahuru-ê-raahia o Iesu ia ohipa i nia i to tatou faaroo? Ua parau o Petero e: “Tei ia tatou atoa te parau a te mau peropheta tia rahi roa ˈtura i teie nei; o te mea maitai ïa ia outou ia haapao i te reira, mai te lamepa e anaana i te vahi pouri ra, e ia tai ao, e ia hiti te fetia poipoi i roto i to outou na aau.” (Petero 2, 1:19) E au ra e i roto i “te parau a te mau peropheta” te amuihia ra, eiaha noa te mau parau tohu a te mau Papai Hebera no nia i te Mesia, oia atoa râ te parau a Iesu e e haere mai oia “ma te mana e te hanahana rahi.” Mea nafea te parau i te “tia rahi roa ˈtura” na roto i te faahuru-ê-raahia? Ua haapapu teie ohipa i te parau tohu no nia i te haerea mai hanahana o te Mesia ma te mana o te Basileia.
15. Eaha te titauhia i roto i te ara-maite-raa i te parau tohu?
15 No te haapuai i to tatou faaroo, e tia ia tatou ia ara maite i te parau tohu. E titau te reira i te haapiiraa i taua parau nei, te tuatapaparaa i te reira i te mau putuputuraa kerisetiano, e te faaohiparaa i ta ˈna mau aˈoraa. (Iakobo 1:22-27) E tia ia tatou ia vaiiho ia ˈna ia riro ei ‘maramarama i te vahi pouri ra,’ o te turama i to tatou mafatu. (Ephesia 1:18) I reira noa oia e aratai ai ia tatou e tae roa ˈtu te taime e faaite ai te ‘fetia o te ao,’ aore ra, “te fetia poipoi anaana ra,” o Iesu Mesia, ia ˈna i roto i te hanahana. (Apokalupo 22:16) E hopoi mai teie faaiteraa i te haamouraa i nia i te feia faaroo ore e te mau haamaitairaa no te feia e faatupu ra i te faaroo.—Tesalonia 2, 1:6-10.
16. No te aha tatou e nehenehe ai e tiaturi e e tupu te mau parau tǎpǔ atoa i tohuhia mai i roto i te Parau a te Atua?
16 E ere noa te mau peropheta a te Atua i te mau taata maramarama o tei hohora i te mau tohu paari, inaha te na ô ra o Petero e: “Te mau tohu atoa i roto i te parau i papaihia ra, e ere ïa te mea imihia e te taata nei. E ere hoi i to te hinaaro o te taata i tae mai ai te tohu i tahito ra; o te mau taata moˈa râ o te Atua tei parau i ta te [varua moˈa] i tuu mai ia ratou ra.” (Petero 2, 1:20, 21) Ei hiˈoraa, ua parau o Davida e: “Te parau nei te [v]arua o Iehova ia ˈu.” (Samuela 2, 23:1, 2) E ua papai o Paulo e: “Te mau parau moˈa atoa i papaihia ra e mea faaurua mai ïa e te Atua.” (Timoteo 2, 3:16) I te mea e ua faauruahia te mau peropheta a te Atua na roto i te ravea o to ˈna varua, e nehenehe tatou e tiaturi e e tupu te mau parau tohu atoa i roto i ta ˈna Parau.
E faaroo to ratou i roto i te mau parau tǎpǔ a te Atua
17. Eaha te parau tǎpǔ tei riro ei niu no te faaroo o Abela?
17 Ua riro te mau parau tǎpǔ a Iehova ei niu no te faaroo o te “nahoa rahi” o to ˈna mau ite hou te tau kerisetiano. (Hebera 11:1–12:1) Ei hiˈoraa, e faaroo to Abela i roto i te parau tǎpǔ a te Atua no nia i te hoê “huaai” o te taataahi i te afii o “te ophi.” Te vai ra te haapapuraa o te tupuraa o te utua a te Atua i nia i te mau metua o Abela. I rapaeau i Edene, ua amu o Adamu e to ˈna utuafare fetii i te faraoa i te hou o to ratou rae no te repo fenua faainohia tei faahotu i te mau raau taratara e te mau tataramoa. Eita e ore e ua ite o Abela i te hinaaro o Eva no ta ˈna tane e ua ite oia ia Adamu i te raatiraraa ia ˈna. Oia mau, ua faahiti oia i te parau no to ˈna mauiui fanau. E ua tiaihia te uputa o te ô i Edene ra e te mau kerubi e te ˈoˈe ura ra. (Genese 3:14-19, 24) Ua riro teie mau mea atoa ei ‘faaiteraa tahaa’ o tei haapapu ia Abela e e noaa mai te faaoraraa na roto i te Huaai i tǎpǔhia mai. Ma te ohipa maoti te faaroo, ua pûpû o Abela i te hoê tusia maitai aˈe na te Atua i ta Kaina.—Hebera 11:1, 4.
18, 19. Na roto i teihea ravea to Aberahama e o Sara faatupuraa i te faaroo?
18 Ua faaite atoa te mau patereareha ra o Aberahama, o Isaaka, e o Iakoba e e faaroo to ratou i roto i te mau parau tǎpǔ a Iehova. Ua faaite o Aberahama i te faaroo i roto i te parau tǎpǔ a te Atua e e maitaihia te mau fetii atoa o te fenua na roto ia ˈna e e horoahia te hoê fenua na to ˈna huaai. (Genese 12:1-9; 15:18-21) Ua riro ta ˈna tamaiti o Isaaka e ta ˈna mootua o Iakoba ei mau ‘taata aiˈa e oia atoa i te hoê â parau tǎpǔ.’ No te faaroo i faaea “purutia noa ˈi [o Aberahama] i taua fenua i [tǎpǔhia] maira” e ua titau oia i “taua oire niu mau ra,” te Basileia o te Atua i nia i te raˈi i raro aˈe ia ˈna oia e faatiahia ˈi no te ora i nia i te fenua. (Hebera 11:8-10) Mai te reira atoa anei to outou faaroo?
19 Fatata o Sara, te vahine a Abarahama, i te raeahia e 90 matahiti e ua mairi to ˈna tau no te fanau i te tamarii, i to ˈna faatupuraa i te faaroo i roto i te parau tǎpǔ a te Atua e to ˈna neheneheraa e “tô” i te tahi huaai e e fanau mai ia Isaaka. No reira, na roto mai ia Aberahama e 100 matahiti to ˈna, “e mai te taata pohe hoi te huru i te pae no te noaaraa i te tamarii, “i fanau mai ai [i te tamarii] . . . mai te fetia o te raˈi ra te rahi.”—Hebera 11:11, 12; Genese 17:15-17; 18:11; 21:1-7.
20. Noa ˈtu e aita te mau patereareha i ite i te tupuraa taatoa o te mau parau tǎpǔ a te Atua no ratou, eaha ta ratou i rave?
20 Ua pohe te mau patereareha haapao maitai ma te ore e ite i te tupuraa taatoa o te mau parau tǎpǔ a te Atua no ratou. “Ua hiˈo râ ratou i taua mau mea ra [i tǎpǔhia mai] i te atea ê, e ua faaroo papu e ua farii maite, e ua faˈi hua e, e taata ěê ratou e te purutia i teie nei ao.” Ua mairi te mau ui hou te Fenua i tǎpǔhia mai i riro ai ei fenua fatuhia e te huaai a Aberahama. I roto râ i to ratou oraraa, ua faatupu te mau patereareha mǎtaˈu i te Atua i te faaroo i roto i te mau parau tǎpǔ a Iehova. No te mea aita roa ˈtu ratou i erehia i te faaroo, fatata roa ratou i te faatiahia mai no te ora i nia i te tuhaa fenua o te “oire” ta te Atua i faaineine no ratou, te Basileia Mesia. (Hebera 11:13-16) Oia atoa, e tauturu te faaroo ia vai taiva ore noa tatou ia Iehova noa ˈtu e eita tatou e ite i te tupuraa oioi o ta ˈna mau parau tǎpǔ faahiahia atoa. E turai atoa to tatou faaroo ia auraro tatou i te Atua, mai ta Aberahama i rave. E mai ta ˈna i tufa i te tuhaa aiˈa pae varua na ta ˈna huaai ra, e nehenehe tatou e tauturu i ta tatou mau tamarii ia faatupu i te faaroo i roto i te mau parau tǎpǔ faufaa a Iehova.—Hebera 11:17-21.
Mea faufaa roa te faaroo no te mau kerisetiano
21. Ia fariihia tatou e te Atua i teie mahana, eaha te amuihia i roto i to tatou faatupuraa i te faaroo?
21 Parau mau, mea hau atu â te faaroo i te tiaturi-noa-raa i te tupuraa o te mau parau tǎpǔ a Iehova. I te roaraa o te aamu taata nei, ua titauhia ia faatupu i te faaroo i roto i te Atua na roto e rave rau mau ravea ia nehenehe tatou e fanaˈo i to ˈna farii maitai. Ua faahiti o Paulo e “aore e faaroo ra e ore roa oia [te Atua ra o Iehova] e mauruuru: o te haamori i te Atua ra, e faaroo oia e, e Atua, e tia ˈi, e o oia te faautua i te feia i imi papu ia ˈna ra.” (Hebera 11:6) Ia fariihia oia e te Atua i teie mahana, e tia i te hoê taata ia faatupu i te faaroo i roto ia Iesu Mesia e i te tusia o te hoo ta te Atua i horoa mai na roto i to ˈna arai. (Roma 5:8; Galatia 2:15, 16) Mai ta Iesu iho â i parau: “I [here] mai ai te Atua i to te ao [o te huitaata nei], e ua tae roa i te horoa mai i ta ˈna Tamaiti fanautahi, ia ore ia pohe te faaroo ia ˈna ra, ia roaa râ te ora mure ore. O tei faaroo i te Tamaiti ra e ora mure ore to ˈna; e o tei ore i faaroo i te Tamaiti ra, e ore oia e ite i te ora; te vai ra ïa te riri o te Atua i nia iho ia ˈna.”—Ioane 3:16, 36.
22. E faatupu te Basileia Mesia i teihea parau tǎpǔ?
22 E tuhaa faufaa roa ta Iesu i roto i te tupuraa o te mau parau tǎpǔ a te Atua no nia i te Basileia ta te mau kerisetiano e pure ra. (Isaia 9:6, 7; Daniela 7:13, 14; Mataio 6:9, 10) Mai ta Petero i faaite, ua haapapu te faahuru-ê-raa i te parau tohu no nia i te haerea mai o Iesu e te mana e te hanahana o te Basileia. E faatupu te Basileia Mesia i te tupuraa o te tahi atu parau tǎpǔ a te Atua, no te reira o Petero i papai ai e: “Te tatari nei râ tatou i te raˈi apî e te fenua apî ta ˈna i parau maira, i te vai-mau-raa o te parau-tia ra.” (Petero 2, 3:13) Ua tupu te hoê parau tohu mai teie atoa te huru i to te mau ati Iuda i hopoi-tîtî-hia i Babulonia hoˈiraa ˈtu i to ratou fenua tumu i te matahiti 537 hou to tatou nei tau i raro aˈe i te hoê faatereraa o Zerubabela te tavana e o Iosua te tahuˈa rahi. (Isaia 65:17) Tera râ, ua faahiti o Petero i te hoê tau a muri aˈe i reira “te raˈi apî”—te Basileia Mesia i nia i te raˈi—e faatere mai ai i nia i “te fenua apî,” te totaiete taata parau-tia o te ora i nia i teie palaneta.—A faaau e te Salamo 96:1.
23. Eaha te mau uiraa no nia i te haerea tura ta tatou e tuatapapa i muri nei?
23 Ei mau tavini taiva ore a Iehova e ei mau pǐpǐ a ta ˈna Tamaiti herehia, o Iesu Mesia, te titau nei tatou i te ao apî i tǎpǔhia mai e te Atua. Ua ite tatou e ua fatata roa mai oia, e e faaroo to tatou e e tupu te mau parau tǎpǔ faufaa rahi atoa a Iehova. No te haere ma te fariihia i mua i te aro o to tatou Atua, e tia ia tatou ia haapuai i to tatou faaroo na roto i te apitiraa ˈtu i te tura, te ite, te hitahita ore, te faaoromai, te paieti, te aroha taeae, e te here.a I teie nei, e nehenehe tatou e ani e, Nafea tatou ia faaite i te haerea tura? E nafea te riroraa ei taata tura ia haamaitai ia tatou iho e ia vetahi ê, to tatou mau hoa kerisetiano iho â râ, o tei farii i te mau parau tǎpǔ a te Atua na roto i te faatupuraa i te faaroo?
[Nota i raro i te api]
a Te tuatapapahia ra te faaroo e te haerea tura i roto i teie numera o Te Pare Tiairaa. Area te ite, te hitahita ore, te faaoromai, te paieti, te aroha taeae, e te here ra, e tuatapapa-hohonu-hia ïa i roto i te mau numera i mua nei.
Eaha ta outou e pahono mai?
◻ Nafea ia tatara i te “faaroo”?
◻ Ia au i te Petero 2, 1:5-7, eaha te mau huru maitatai te tia ia apitihia i to tatou faaroo?
◻ Nafea te faahuru-ê-raahia o Iesu ia ohipa i nia i to tatou faaroo?
◻ Eaha te mau hiˈoraa o te faaroo tei horoahia mai e Abela, Aberahama, Sara, e te tahi atu feia o te mau tau tahito?
[Hohoˈa i te api 15]
Ua ite anei outou e mea nafea te faahuru-ê-raahia o Iesu ia ohipa i nia i te faaroo o te hoê taata?