Ua rave ratou i te hinaaro o Iehova
Ma te haapao i te mau parau a Iesu hou oia a reva ˈi
I TE po o te 14 no Nisana o te matahiti 33 o to tatou tau, ua tarava o Iesu Mesia e ta ˈna mau aposetolo haapao maitai e 11 i te hoê airaa maa i roto i te hoê piha teitei i Ierusalema. Ma te ite e ua piri roa to ˈna poheraa, ua parau oia ia ratou e: “No parahirahi aˈe au i ǒ outou nei.” (Ioane 13:33) Inaha, tei nia aˈena o Iuda Isakariota i to ˈna eˈa no te faaineine i te tahi opuaraa ino e te feia iino o tei hinaaro e haapohe ia Iesu.
Aita hoê taata i roto i taua piha teitei ra i taa i te ru o taua taime ra hau atu ia Iesu iho. Ua ite maitai oia e e mauiui o ˈna. Ua ite atoa o Iesu e e faarue ta ˈna mau aposetolo ia ˈna i taua iho po ra. (Mataio 26:31; Zekaria 13:7) I te mea e teie te taime hopea e nehenehe ai o Iesu e paraparau i ta ˈna mau aposetolo hou oia a pohe ai, e nehenehe tatou e tiaturi papu e ua haamatara ta ˈna mau parau hou oia a reva ˈi i te tahi mau tumu parau faufaa mau.
“E na reira outou ei manaˈoraa ia ˈu”
Apitihia e ta ˈna mau aposetolo haapao maitai, ua haamau o Iesu i te hoê oroa apî o te mono i te oroa Pasa a te mau ati Iuda. Ua pii te aposetolo Paulo i te reira “te oroa a te Fatu.” (Korinetia 1, 11:20, MN) Ma te rave i te hoê pane hopue ore, ua faahiti o Iesu i te hoê pure. I muri iho, ua vahi atura oia i te pane e ua horoa aˈera i ta ˈna mau aposetolo. “A rave, a amu; o tau tino teie,” o ta ˈna ïa i parau. I muri iho, ua rave oia i te hoê hapaina uaina, ua faahiti aˈera i te hoê pure haamauruururaa e ua horoa ˈtu i te mau aposetolo, ma te parau e: “A inu outou atoa; o to ˈu ïa toto, e toto no te faufaa apî, i haamaniihia no te taata e rave rahi ia matara te hara.”—Mataio 26:26-28.
Eaha te auraa o taua oroa ra? Mai ta Iesu i faataa, ua faataipe te pane i to ˈna tino hara ore. (Hebera 7:26; Petero 1, 2:22, 24) Ua faataipe te uaina i te toto o Iesu tei manii, ia nehenehe te mau hara e faaorehia. Ua haamana atoa to ˈna toto tusia i te faufaa apî i rotopu i te Atua ra o Iehova e na 144 000 taata, o te faatere atoa e o Iesu i nia i te raˈi. (Hebera 9:14; 12:22-24; Apokalupo 14:1) Na roto i to ˈna titauraa i ta ˈna mau aposetolo ia apiti atoa i roto i taua amuraa ra, ua faaite o Iesu e e apiti atu ratou ia ˈna i roto i te Basileia o te raˈi.
No nia i taua amuraa ra ei haamanaˈoraa, ua faaue o Iesu e: “E na reira outou ei manaˈoraa ia ˈu.” (Luka 22:19) Oia, e riro te Oroa a te Fatu ei oroa matahiti, mai te oroa Pasa ra. I faahaamanaˈo na hoi te oroa Pasa i te faaoraraahia te mau ati Iseraela i te faatîtîraa i Aiphiti, e faataa te Oroa a te Fatu i te hoê faaoraraa hau roa ˈtu â i te rahi—oia hoi te huitaata i hoohia mai i te faatîtîraa a te hara e te pohe. (Korinetia 1, 5:7; Ephesia 1:7) Hau atu, e faahaamanaˈohia te feia o te rave i te pane e te uaina taipe i ta ratou mau hopoia i te tau no a muri aˈe ei mau arii e ei mau tahuˈa i roto i te Basileia o te Atua i nia i te raˈi.—Apokalupo 20:6.
Ua riro mau â te poheraa o Iesu Mesia ei ohipa faufaa roa ˈˈe i roto i te aamu a te taata nei. Te auraro nei te feia e mauruuru ra i te ohipa o ta Iesu i rave i ta ˈna faaueraa no nia i te Oroa a te Fatu: “E na reira outou ei manaˈoraa ia ˈu.” Te faatupu nei te mau Ite no Iehova i te oroa haamanaˈoraa i te poheraa o Iesu i te mau matahiti atoa i te taio mahana e tuea i te 14 no Nisana. I te matahiti 1996 e topa teie taio mahana i te 2 no eperera, i muri aˈe i te taperaa mahana. Te titau-manihini-hia nei outou ia haere atu i te hoê Piha no te Basileia i to outou vahi.
“E tuu atu vau i te parau apî na outou”
Taa ê atu i te haamauraa i te Oroa a te Fatu, e aˈoraa ta Iesu i ta ˈna mau aposetolo hou oia a reva ˈi. Noa ˈtu to ratou faaineine-maitai-raahia, e rave rahi atu â mau mea te tia i teie mau taata ia haapii. Aita ratou i taa roa i te opuaraa a te Atua no nia ia Iesu, ia ratou, aore ra no te tau no a muri aˈe. Aita râ o Iesu i tamata i te haamaramarama i teie mau tuhaa atoa i taua taime ra. (Ioane 14:26; 16:12, 13) Maoti râ, ua paraparau oia no nia i te hoê mea faufaa mau. “E tuu atu vau i te parau apî na outou, E aroha outou ia outou iho, mai ia ˈu e aroha ˈtu ia outou na, e aroha atoa hoi outou ia outou iho,” o ta ˈna ïa i parau. Ua na ô faahou o Iesu e: “O te mea teie e ite ai te taata atoa e, e pǐpǐ outou na ˈu, ia aroha outou ia outou iho.”—Ioane 13:34, 35.
I roto i teihea tuhaa i riro ai te reira ei “parau apî”? Inaha, ua faaue te Ture a Mose e: “E aroha râ oe i te taata tupu mai to aroha ia oe iho na.” (Levitiko 19:18) Tera râ, ua faaue o Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ ia faaite i te here e faatusia ia ˈna iho o te turai roa i te hoê taata ia horoa i to ˈna ora no to ˈna mau hoa kerisetiano. Papu maitai, e ohipa atoa te ‘ture o te here’ i roto i te hoê noa ˈˈe huru tupuraa ino. I roto i te mau huru tupuraa atoa e rave te hoê pǐpǐ a Iesu Mesia i te taahiraa avae no te faaite i te here na roto i te tautururaa ia vetahi ê i te pae varua e na roto i te tahi atu ravea.—Galatia 6:10.
I taua po hopea ra o te oraraa o Iesu i nia i te fenua, ua turai te here ia Iesu ia pure i te Atua ra o Iehova no ta ˈna mau pǐpǐ. Teie te tahi tuhaa o ta ˈna pure: “E tia râ ratou i teie nei ao, e te haere atu nei au ia oe na. E tau Metua Moˈa ra e, e tiai oe ia ratou i ta oe i ho mai no ˈu i to iˈoa na, Ia hoê aˈe ratou mai ia tâua atoa nei â.” (Ioane 17:11) E mea papu maitai e i roto i teie aniraa i to ˈna Metua, ua pure o Iesu no te tahoêraa here o ta ˈna mau pǐpǐ. (Ioane 17:20-23) Ua tia ia ratou ‘ia [here, MN] ratou ia ratou iho, mai ia Iesu i [here] atu ia ratou na.’—Ioane 15:12.
Ua auraro te mau aposetolo haapao maitai i te mau parau a Iesu hou oia a reva ˈi. E tia atoa ia tatou ia faaau atu i ta ˈna mau faaueraa. I roto i teie “anotau hopea” ati, mea faufaa roa ˈtu â te here e te tahoêraa i rotopu i te feia haamori mau i to mutaa ihora. (Timoteo 2, 3:1) Oia mau, te auraro nei te mau kerisetiano mau i te mau faaueraa a Iesu e te faatupu nei ratou i te here autaeae. Oia atoa te auraroraa i ta ˈna faaueraa e faatupu i te Oroa a te Fatu.