Tahoêhia i roto i te taviniraa a te Atua i te mau taime maitai e te ino
Faatiahia e Michel e Babette Muller
“E PARAU peapea ta ˈu ia orua,” ta te taote i parau. “E nehenehe orua e haamoe i to orua oraraa mitionare i Afirika.” Ma te hiˈo i nia i ta ˈu vahine, o Babette, ua parau oia e, “E mariri ai taata o te titi to oe.”
Ua taahuri roa mâua. E rave rahi mau ohipa tei puta mai i roto i to mâua feruriraa. Ua manaˈo mâua e e hiˈopoaraa hopea noa teie farereiraa i te taote. Ua hoohia ta mâua titeti hoˈiraa ˈtu i Bénin, i Afirika tooa o te râ. Ua tiaturi hoi mâua e hoˈi atu i reira i roto i te hebedoma. I roto i na 23 matahiti o to mâua faaipoiporaa, ua faaruru mâua i te mau taime maitai e te ino. Ma te ahoaho e te mǎtaˈu, ua haapaari mâua ia mâua iho i teie nei no te aro i te mariri ai taata.
E omua mâua na te haamataraa. Ua fanauhia o Michel i te avaˈe setepa 1947, e o Babette i te avaˈe atete 1945. Ua paari mâua i Farani e ua faaipoipo mâua i te matahiti 1967. Ua ora mâua i Paris. I te hoê poipoi i te omuaraa o te matahiti 1968, ua taerehia o Babette no te ohipa. Ua haere mai te hoê vahine i te uputa e ua pûpû oia na ˈna i te hoê vea iti i te pae faaroo; ua farii oia i te reira. Ua parau te vahine i muri iho e: “E nehenehe anei au e hoˈi faahou mai e ta ˈu tane no te tauaparau ia oe e i ta oe tane?”
Ua manaˈonaˈo noa o Babette i ta ˈna ohipa. Ua hinaaro oia e ia haere te vahine, no reira ua parau oia e, “Na reira ïa, na reira ïa.”
Te faatia ra o Michel e: “Aita vau i anaanatae i te haapaoraa, ua huti râ te vea iti i to ˈu ara-maite-raa, e ua taio vau i te reira. Te tahi tau mahana i muri iho, ua hoˈi faahou mai te vahine, o Joceline Lemoine e ta ˈna tane, o Claude. Mea aravihi roa o ˈna i te faaohipa i te Bibilia. E pahonoraa ta ˈna i ta ˈu mau uiraa atoa. Ua maere roa vau.
“E katolika rahi o Babette, aita râ ta ˈna e Bibilia, e peu matauhia hoi e te mau katolika. Ua oaoa roa o ˈna i te iteraa e i te taioraa i te Parau a te Atua. I roto i ta mâua haapiiraa ua haapii mâua e mea haavare te rahiraa o te mau manaˈo faaroo o tei haapiihia ia mâua. Ua haamata mâua i te paraparau i to mâua mau fetii e mau hoa no nia i te mau mea o ta mâua i haapii. I te avaˈe tenuare 1969 ua bapetizohia mâua ei mau Ite no Iehova. Ua bapetizohia e iva o to mâua mau fetii e mau hoa i muri noa ˈˈe i te reira.”
Te taviniraa i te vahi i titauhia ˈi te feia poro
I muri noa ˈˈe i to mâua bapetizoraa, ua feruri mâua e: ‘Aita ta tâua e tamarii. No te aha e ore ai e rave i te taviniraa ma te taime taatoa?’ No reira i te matahiti 1970 ua faarue mâua i ta mâua ohipa, ua riro mâua ei mau pionie tamau, e ua tere atu mâua i te oire iti no Magny-Lormes, i pihai iho ia Nevers, i ropu ia Farani.
E tuhaa taviniraa fifi roa. Mea fifi roa ia itea i te mau taata o te hinaaro e haapii i te Bibilia. Aita ta mâua ohipa i noaa, mea iti roa ïa ta mâua moni. I te tahi taime e umara putete noa ta mâua maa. I te tau toetoe ua topa roa te anuvera i te faito e 22 teteri Celsius i raro aˈe roa i te aore. Ua pii mâua i te tau i faaea ˈi mâua i reira te tau o na puaatoro pararai e hitu.—Genese 41:3.
Ua tauturu râ Iehova ia mâua. I te hoê mahana fatata e aita faahou ta mâua e maa, ua hopoi mai te taata afai rata i te hoê afata rahi pata paari tei haponohia mai e te tuahine o Babette. I te tahi atu mahana ua hoˈi mâua i te fare i muri aˈe i te pororaa e ua farerei mâua i te tahi mau hoa o tei faahoro e 500 kilometera te atea no te hiˈo ia mâua. I to ratou faarooraa i te mau tupuraa fifi mau, ua faaî teie mau taeae i to ratou na pereoo e piti i te maa na mâua.
I muri aˈe i te hoê matahiti e te afa, ua nomino te Taiete ia mâua ei mau pionie taa ê. I roto i na maha matahiti i muri iho, ua tavini mâua i Nevers, i muri iho i Troyes, e i te pae hopea i Montigny-lès-Metz. I te matahiti 1976, ua nominohia o Michel no te tavini ei tiaau haaati i te pae apatoa tooa o te râ no Farani.
E piti matahiti i muri iho, i te hoê haapiiraa na te mau tiaau haaati, ua tae mai ta mâua rata a te Taiete Watch Tower o tei titau ia mâua ia haere na te ara ei mau mitionare; ua parau te rata e e nehenehe mâua e maiti i rotopu ia Tchad e Burkina Faso (o Haute-Volta na mua ˈˈe). Ua maiti mâua ia Tchad. Aita i maoro ua tae mai te tahi atu rata, o tei titau ia mâua ia ohipa i raro aˈe i te amaa no Tahiti. Ua ani hoi mâua i te fenua Afirika, hoê fenua rahi mau, e teie ïa mâua i nia i te hoê motu iti mau!
Te taviniraa i Patitifa apatoa
E motu no te pae rua ma nehenehe mau o Tahiti i Patitifa apatoa. I to mâua tapaeraa ˈtu, tau hoê hanere taeae i reira no te farii ia mâua i te tauraa manureva. Ua farii popou ratou ia mâua e te mau hei tiare, e noa ˈtu e ua rohirohi mâua i muri aˈe i to mâua tere roa mai Farani mai, ua oaoa roa mâua.
E maha avaˈe i muri aˈe i to mâua tapaeraa ˈtu i Tahiti, ua rave mâua i te hoê pahi nainai taie tei î i te puha. E pae mahana i muri iho ua tapae mâua i ta mâua tuhaa taviniraa apî—te motu no Nuku Hiva i te mau motu Matuita. Tau 1 500 taata e faaea ra i nia i te motu, aita râ e taeae. O mâua anaˈe.
E oraraa no te tau matamua i taua tau ra. Ua faaea mâua i roto i te hoê fare nainai hamanihia e te tima e te ofe. Aita e uira. E faataheraa pape ta mâua o tei tahe noa i te tahi taime, e ua reru te pape. I te rahiraa o te taime, e faaohipa na mâua i te pape ûa o tei faaîhia i roto i te hoê tura. Aita te mau purumu i tâhia, e mau eˈa repo noa.
No te haere atu i te mau tuhaa atea o te motu, e tia na ia mâua ia tarahu i te mau puaahorofenua. Ua hamanihia te mau parahiraa e te raau—mea au ore roa, no Babette iho â râ, aita hoi i tauma aˈenei i nia i te hoê puaahorofenua. E afai na mâua i te hoê tipi rahi no te tâpû i te ofe o tei topa mai i nia i te eˈa. E tauiraa rahi mau te reira i te oraraa i Farani.
E faatupu na mâua i te mau putuputuraa i te sabati, noa ˈtu e o mâua anaˈe o tei tae atu. I te omuaraa aita mâua i faanaho i te tahi atu mau putuputuraa i te mea e o mâua anaˈe. Ua taio amui râ mâua i te mau buka e faaohipahia no te putuputuraa.
Tau avaˈe i muri iho, ua faaoti mâua e e ere i te mea maitai ia tamau noa mai teie te huru. Te faatia ra o Michel e: “Ua parau vau ia Babette, ‘E tia ia tâua ia faaeta maitai. E parahi oe i reira, e e parahi au i ǒ nei. E haamata vau na roto i te hoê pure, e i muri iho e faatupu tâua i te Haapiiraa o te taviniraa teotaratia e te Putuputuraa no te taviniraa. E ani atu vau i te mau uiraa, e na oe e pahono mai, noa ˈtu e o tâua anaˈe i roto i te piha.’ Mea maitai ia na reira mâua no te mea e mea ohie roa ia toaruaru aita anaˈe e amuiraa.”
Ua titauhia te taime ia haere mai te mau taata i ta mâua mau putuputuraa kerisetiano. O mâua anaˈe iho i na avaˈe matamua e vau. I muri aˈe, ua apiti mai hoê, e piti, aore ra i te tahi taime e toru ia mâua. I te hoê matahiti, o mâua anaˈe i te haamataraa o te oroa Haamanaˈoraa. Tau ahuru minuti i muri iho, ua haere mai te tahi mau taata, ua faaea ïa vau e ua haamata faahou vau i te oreroraa parau.
I teie mahana, e 42 taata poro e e 3 amuiraa i te mau motu Matuita. Noa ˈtu e ua ravehia te tuhaa rahi roa ˈˈe o te ohipa e te feia i mono ia mâua, ua bapetizohia te tahi mau taata o ta mâua i farerei na i teie nei.
Mea faufaa roa to tatou mau taeae
Ua haapii mâua i te faaoromai i Nuku Hiva. Ua tia ia mâua ia tiai i te mau mea atoa taa ê noa ˈtu te mau mea titau-matamua-hia. Ei hiˈoraa, ia hinaaro oe i te hoê buka, e tia ia oe ia papai no te reira, a tiai ai i muri iho e piti aore ra e toru avaˈe hou a tae mai ai.
Te tahi atu haapiiraa o ta mâua i haapii, oia hoi mea faufaa roa to tatou mau taeae. I to mâua tereraa ˈtu i Tahiti e i te apitiraa ˈtu i te hoê putuputuraa e i te faarooraa i te mau taeae ia himene, ua tahe to mâua roimata. Parau mau e mea fifi roa ia afaro e te tahi mau taeae, o outou anaˈe râ, e taa outou e auê i te mea maitai ia apiti atu i te fetii taeae. I te matahiti 1980 ua faaoti te Taiete e e hoˈi mâua i Tahiti e e tavini mâua i roto i te tuhaa haaati. I reira ua faaitoito-rahi-hia mâua e te farii popou mahanahana mau a te mau taeae e to ratou here i te ohipa pororaa. Ua faaea mâua e toru matahiti i roto i te tuhaa haaati i Tahiti.
I tera e tera motu
I muri iho ua tonohia mâua i te hoê fare mitionare i Raiatea, te tahi atu motu no Patitifa, e ua faaea mâua i reira tau piti matahiti. I muri aˈe ia Raiatea, ua tonohia mâua i roto i te tuhaa haaati i te mau motu no Tuamotu. Ua tere mâua i roto e 25 o na motu e 80 na nia i te poti. Mea fifi roa no Babette. I te mau taime atoa e tere ai oia na nia i te poti, e maˈihia o ˈna.
Te parau ra o Babette e: “Mea au ore roa! E maˈihia vau i te taime atoa e faaea ˈi mâua i nia i te poti. Mai te peu e e fano mâua e pae mahana, e maˈihia vau e pae mahana. Aita e raau e tano ia ˈu. Tera râ, noa ˈtu to ˈu maˈi, mea nehenehe mau te moana. Auê mataitairaa haviti mau. E tataˈu na te mau ouˈa i te poti. Mea pinepine ratou i te ouˈa mai na roto i te miti ia popou oe i to oe rima!”
I muri aˈe e pae matahiti i roto i te tuhaa haaati, ua tono-faahou-hia mâua i Tahiti no e piti matahiti e ua rohi faahou mâua i roto i te ohipa pororaa ma te oaoa. Ua tataipiti ta matou amuiraa mai 35 e tae atu i te 70 taata poro i roto i te hoê matahiti e te afa. Ua bapetizo hoê ahuru ma piti o te feia o ta mâua i haapii i te Bibilia hou mâua a reva ˈi. E matahiapo vetahi o ratou i teie nei i roto i te amuiraa.
E 12 matahiti to mâua toopiti faaearaa i Patitifa apatoa. I muri iho ua tae mai te hoê rata a te Taiete o tei parau e aita ratou i hinaaro faahou i te mau mitionare i te mau motu i te mea e mea puai maitai te mau amuiraa i reira i teie nei. Tau 450 taata poro i to mâua tapaeraa ˈtu i Tahiti e ua hau atu i te 1 000 i to mâua faarueraa.
I Afirika!
Ua hoˈi mâua i Farani, e hoê avaˈe e te afa i muri iho, ua horoa te Taiete i te hoê tuhaa taviniraa apî na mâua—o Bénin, i Afirika Tooa o te râ. Ua hinaaro aˈena mâua e tere atu i Afirika e 13 matahiti na mua ˈtu, no reira ua oaoa roa mâua.
Ua tapae mâua i Bénin i te 3 no novema 1990, e tei roto mâua i te mau mitionare matamua o tei tapae atu i muri aˈe i te matararaa mai na matahiti opaniraa e 14 i te ohipa pororaa i te Basileia. Auê i te oaoa e. Aita mâua i fifihia no te faaea ˈtu i reira no te mea hoê â huru oraraa e to te mau motu no Patitifa. Mea maitai roa e mea farii popou te mau taata. E nehenehe oe e faaea e e tauaparau i te mau taata atoa na te pae purumu.
Tau hebedoma noa i muri aˈe i to mâua tapaeraa ˈtu i Bénin, ua tapao o Babette i te hoê puu i nia i to ˈna titi. Ua haere ïa mâua i te hoê fare maˈi iti i pihai iho i te amaa tei haamau-apî-hia. Ua hiˈopoa te taote ia ˈna e ua parau oia e te titau ru nei oia e ia tâpûhia. I te mahana i muri iho ua haere mâua i te tahi atu fare maˈi i reira mâua i te iteraa i te hoê taote no Europa, te hoê taote no te vahine no Farani mai. Ua parau atoa o ˈna e e tia ia mâua ia hoˈi oioi i Farani ia nehenehe o Babette e tâpûhia. E piti mahana i muri iho tei nia mâua i te manureva no te tere atu i Farani.
Ua oto mâua i te faarue i te fenua Bénin. E te tiamâraa apî i te pae faaroo i roto i te fenua, ua oaoa te mau taeae i te fanaˈoraa i te mau mitionare apî, e ua oaoa mâua i te faaearaa i reira. Ua oto ïa mâua e ua tia ia mâua ia faarue i muri aˈe i te faaearaa i te fenua te tahi tau hebedoma noa.
I to mâua tapaeraa ˈtu i Farani, ua hiˈopoa te taote tâpû ia Babette e ua haapapu o ˈna e e tia ia tâpû ia ˈna. Ua ohipa oioi noa te mau taote, ua rave ratou i te hoê tâpûraa rii, e ua matara mai o Babette i te fare maˈi i te mahana i muri iho. Ua manaˈo mâua e ua oti ïa te fifi.
E vau mahana i muri iho, ua farerei mâua i te taote tâpû. I reira hoi to ˈna parauraa e e mariri ai taata o te titi to Babette.
Ma te feruri e eaha râ to ˈna huru i taua taime ra, te parau ra o Babette e: “I te omuaraa, aita vau i haapeapea rahi mai ia Michel. I te mahana râ i muri aˈe i te parau peapea, aita vau i putapû aˈe. Aita vau i nehenehe e taˈi. Aita vau i nehenehe e ata. Ua manaˈo vau e e pohe iho â vau. No ˈu, te mariri ai taata o te pohe ïa. Teie to ˈu haerea, E tia ia mâua ia rave i te tia ia mâua ia rave.”
Te aroraa i te mariri ai taata
Ua faaroo mâua i te parau peapea i te mahana pae, e ua faanahohia te piti o te tâpûraa a Babette i te mahana piti. Ua tia ia mâua ia faaea i ǒ te tuahine o Babette ra, e maˈi atoa râ to ˈna, aita ïa mâua i nehenehe e faaea noa i roto i to ˈna fare nohoraa iti.
Ua aniani mâua e ihea roa mâua e haere ai. I muri iho ua haamanaˈo aˈera mâua ia Yves raua o Brigitte Merda, e piti nau hoa faaipoipo i reira mâua i te faaearaa na mua ˈˈe. Ua farii popou mau na raua ia mâua. No reira ua taniuniu mâua ia Yves e ua parau mâua ia ˈna e e tâpûhia o Babette e aita mâua i ite e ihea roa mâua e faaea ˈi. Ua parau atoa mâua ia ˈna e te hinaaro ra o Michel i te tahi ohipa.
Ua pûpû atu o Yves i te ohipa na Michel na pihai iho i to ˈna fare. Ua tauturu e ua faaitoito te mau taeae ia mâua na roto e rave rahi mau ohipa maitatai mau. Ua tauturu atoa ratou ia mâua i te pae moni. Ua aufau te Taiete i te mau haamâuˈaraa no te rapaauraa ia Babette.
E tâpûraa fifi mau. Ua tia i te mau taote ia iriti i te mau puu e toropuru uouo to roto e te titi. Ua haamata oioi ratou i te rapaau e te raau tupohe i te mariri ai taata. Hoê hebedoma i muri iho, ua matara mai o Babette i te fare maˈi, ua tia râ ia ˈna ia hoˈi atu i te mau toru hebedoma atoa no te rapaau tamau.
I te taime i rapaauhia ˈi o Babette, ua tauturu rahi mai te mau taeae o te amuiraa. Ua riro te hoê tuahine o tei tupu-atoa-hia i te mariri ai taata o te titi ei faaitoitoraa rahi. Ua parau oia ia Babette eaha te tia ia tiaturi e ua tamahanahana rahi oia ia ˈna.
Noa ˈtu râ, ua haapeapea mâua no nia i te tau i mua mai. Ma te taa i te reira, ua titau manihini o Michel raua o Jeanette Cellerier ia mâua e tamaa i te hoê fare tamaaraa.
Ua parau mâua ia raua e e tia ia mâua ia faaea i te taviniraa mitionare e eita mâua e nehenehe faahou e hoˈi i Afirika. Ua parau râ te taeae Cellerier e: “Eaha? Na vai i parau ia orua e faaea? Na te Tino Aratai? Na te mau taeae no Farani? Na vai i parau i te reira?”
“Aita hoê aˈe taata i parau mai i te reira,” o ta ˈu i pahono atu, “Na ˈu e parau ra i te reira.”
“Aita, aita!” ta Taeae Cellerier i parau. “E hoˈi faahou orua!”
I muri aˈe i te rapaauraa e te raau tupohe i te mariri ai taata, ua ravehia te rapaauraa i te hihi, o tei oti i te hopea o te avaˈe atete 1991. Ua parau te mau taote e aita e fifi ia hoˈi mâua i Afirika, ma te faanaho e ia hoˈi mai o Babette i Farani no te tahi mau hiˈopoaraa tamau.
Te hoˈiraa ˈtu i Bénin
Ua papai ïa mâua i te pu rahi no Brooklyn, no te ani i te parau faatia ia hoˈi faahou mâua i roto i te taviniraa mitionare. Ua haapeapea noa mâua i te faaroo i ta ratou pahonoraa. E au ra e mea taere te mau mahana. I te pae hopea, aita o Michel i nehenehe faahou e tiai, e ua taniuniu oia i Brooklyn e ua ani atu ahiri e ua tae atu ta mâua rata. Ua parau ratou e ua hiˈopoa ratou i te reira—e nehenehe mâua e hoˈi faahou i Bénin! Auê mâua i te mauruuru ia Iehova e!
Ua faanaho te utuafare Merda i te hoê amuimuiraa rahi no teie parau oaoa. I te avaˈe novema 1991 ua hoˈi faahou mâua i Bénin, e ua farii popou te mau taeae ia mâua ma te faatupu i te hoê tamaaraa!
E au ra e mea maitai o Babette i teie nei. Ua hoˈi mâua i Farani i te tahi mau taime no te faahope roa i te mau hiˈopoaraa i te pae rapaauraa, e aita te mau taote i ite faahou i te tahi mariri ai taata. Te oaoa nei mâua i te hoˈi faahou i roto i ta mâua tuhaa taviniraa mitionare. Te faatupu nei mâua i te manaˈo e mea faufaa mâua i Bénin, e ua haamaitai Iehova i ta mâua ohipa. Mai te taime i hoˈi ai mâua ua tauturu mâua e 14 taata tae roa ˈtu i te bapetizoraa. E pionie tamau e pae o ratou i teie nei, e ua nominohia te hoê o ratou ei tavini tauturu. Ua ite atoa mâua i ta matou amuiraa i te maraaraa e i te vahiraahia ei piti amuiraa.
I te roaraa o te mau matahiti, ua tavini mâua ia Iehova ei tane e ei vahine faaipoipo e ua fanaˈo mâua e rave rahi mau haamaitairaa e ua matau ia mâua e rave rahi mau taata faahiahia mau. Ua faaineine-atoa-hia râ e ua haapuaihia mâua e Iehova no te faaoromai i te mau fifi ma te manuïa. Mai ia Ioba, aita mâua i taa noa e no te aha te mau ohipa e tupu ai mai te reira te huru, ua ite râ mâua e tei pihai iho noa Iehova no te tauturu ia mâua. Mai ta te Parau a te Atua e parau ra e: “Inaha, aore te rima o Iehova i poto, e ore e tia ˈi ia ˈna ia faaora; aore hoi to ˈna tariˈa i turi, e ore e tia ˈi ia faaroo.”—Isaia 59:1.
[Hohoˈa i te api 23]
Michel e Babette Muller i roto i te ahu tumu no Bénin
[Hohoˈa i te api 25]
Ohipa mitionare i rotopu i te feia no Polinesia i Tahiti no te pae rua ma