A faatura i te euhe o te faaipoiporaa!
E MAHANA oaoa te mahana faaipoiporaa. E taime atoa râ no te feruri maitai. E faahiti te vahine faaipoipo e te tane faaipoipo i te hoê parau tǎpǔ mana o te ohipa i nia i te toea o to raua oraraa. Te feia i titau-manihini-hia i te oroa faaipoiporaa, o ratou ïa te mau ite no teie parau tǎpǔ mana, tera râ, o te Atua ra o Iehova te Ite matamua roa.
Aita te Bibilia e faataa pauroa ra i te mau ohipa te tia ia ravehia aore ra te tahi oroa faaipoiporaa taa ê. Tera râ, ei tapao faaite e o te Atua te tumu o teie taatiraa, e peu matauhia ia haamanahia te faaipoiporaa na roto i te faahitiraa i te mau euhe faaipoiporaa i roto i te hoê oroa faaroo. Tau matahiti i teie nei to te mau Ite no Iehova faaohiparaa i te euhe faaipoiporaa i muri nei: “O vau, o ——, te rave nei au ia oe, o ——, ei (vahine/tane) faaipoipo na ˈu, ia here e ia poihere (Vahine faaipoipo: e ia faatura hohonu) ia oe ia au i te ture a te Atua i faataahia i roto i te mau Papai Moˈa no te mau (vahine/tane) kerisetiano, a ora noa ˈi tâua i nia i te fenua nei ia au i te faanahoraa o te faaipoiporaa i haamauhia e te Atua.”a
Te tahi mea te tia ia feruri
Mai te peu e te opua ra oe e faaipoipo, e mea faufaa roa ia feruri i nia i te hohonuraa e te auraa o teie euhe na mua ˈˈe i te mahana faaipoiporaa. Ua parau o Solomona e: “Eiaha to vaha ia oioi, eiaha ia ru noa to aau ia parau i te parau i mua i te aro o te Atua.” (Koheleta 5:2) E mai te peu e ua oti oe i te faaipoipohia? I reira, e mea maitai roa no oe ia feruri hohonu i nia i te faufaaraa o te parau tǎpǔ mana o ta oe i horeo i mua ia Iehova. Te faatura ra anei oe i teie euhe? Mea faatura roa te mau kerisetiano i ta ratou mau parau tǎpǔ. Te na ô faahou ra o Solomona e: “E hopoi i ta oe i euhe ra. E mea maitai hoi ia ore oe ia euhe, o te euhe hoi oe e o te ore hoi o te hopoi. Eiaha oe ia hara i te parau a to vaha; eiaha hoi oe e parau i te tahuˈa [melahi, MN] ra, Ua hape teie.”—Koheleta 5:4-6.
E riro te tuatapaparaa i te mau pereota tataitahi o te euhe faaipoiporaa i te faarahi atu â i to oe maramarama i teie parau tǎpǔ mana.
“O vau, o ——, te rave nei au ia oe”: O te mau parau matamua ïa o te euhe. Te faaite nei teie mau parau e na oe iho e rave ra i te hopoia no ta oe faaotiraa e faaipoipo.
I roto i te faanahoraa kerisetiano, aita te mau Papai e faahepo ra e faaipoipo. Inaha, ua faaea taa noa o Iesu Mesia iho e ua faaitoito oia i te feia o ‘te tia ia ratou ia farii’ i te reira, ia faaea taa noa. (Mataio 19:10-12) I te tahi aˈe pae, ua faaipoipo te rahiraa o te mau aposetolo a Iesu. (Luka 4:38; Korinetia 1, 9:5) Mea papu maitai e tei te taata tataitahi te faaotiraa e faaipoipo. Aita ta te taata e mana ia au i te mau Papai no te faahepo i te tahi atu taata ia faaipoipo.
Na oe iho ïa e amo i te hopoia ia maiti oe e faaipoipo. Peneiaˈe atoa, na oe iho i maiti i te hoa o ta oe e faaipoipo. Ia faahiti oe i te euhe faaipoiporaa, e ia parau oe e, ‘Te rave nei au ia oe, o——,’ te rave ra aore ra te farii ra oe i teie tane aore ra teie vahine, e to ˈna mau huru maitatai atoa—e to ˈna atoa râ mau hapa.
I muri iho oe e ite ai i te mau huru o to oe hoa o ta oe paha i ore i ite na mua ˈˈe. E peapea paha orua i te tahi mau taime. Te na ô ra te Bibilia e “ua rave paatoa hoi i te hara, e ua ere i te haamaitai a te Atua ra.” (Roma 3:23) No reira, e titauhia paha ia rave oe i te tahi mau tauiraa no te faatano ia oe i to oe hoa. E ere i te mea ohie, e i te tahi mau taime, e fiu paha oe. Tera râ, a haamanaˈo e ua horeo oe i te euhe faaipoiporaa i mua i te aro o Iehova. E nehenehe o ˈna e tauturu mai ia orua ia manuïa.
“Ei (vahine/tane) faaipoipo na ˈu”: I te faaipoiporaa matamua, i to Eva horoaraahia ei vahine faaipoipo na Adamu, ua parau te Atua ra o Iehova e “e riro hoi raua ei hoê.” (Genese 2:24; Mataio 19:4-6) Ua riro atura te taatiraa o te faaipoiporaa ei taairaa piri roa ˈˈe i rotopu i te hoê tane e te hoê vahine. E faatupu te faaipoiporaa i te hoê taairaa fetii apî. Te farii ra oe i te hoê “vahine faaipoipo” aore ra i te hoê “tane faaipoipo” na oe. Mea taa ê roa teie taairaa. Te mau ohipa o te ore e haapeapea i te tahi atu taairaa, e riro ïa i te faaino roa i te taairaa o te faaipoiporaa.
Ei hiˈoraa, a rave na i te aˈoraa a te mau Papai i roto i te Ephesia 4:26. Te na ô ra te Bibilia e: “E ia riri outou ra, eiaha ia harahia; eiaha ia mairi te mahana i to outou ririraa.” Peneiaˈe aita oe i faatitiaifaro oioi i to oe mau fifi e to oe mau fetii e to oe mau hoa. Mea piri roa ˈˈe râ to oe hoa ia oe i te tahi fetii aore ra te tahi hoa. Ia ore orua e faatitiaifaro oioi i to orua mau fifi, e riro te reira i te faaino i te taairaa taa ê i rotopu ia orua.
E faariri anei orua e inaha e riro roa mai te reira ei tumu iriâraa aore ra inoinoraa? E vaiiho noa anei orua i te mau aimârôraa e te mau peapea e rave rahi mau mahana e aita orua i faaafaro? No te faatura i ta orua euhe, ia peapea anaˈe orua, eiaha e vaiiho i te mahana ia mairi ma te ore e faahau. Te auraa ra, a faaore i te hapa e eiaha e haamanaˈo faahou, e a farii atoa i to orua iho mau hapa e mau hape.—Salamo 51:5; Luka 17:3, 4.
“Ia here”: E horeo te tane faaipoipo apî “ia here e ia poihere” i ta ˈna vahine faaipoipo. Te faahiti-atoa-hia ra i roto i teie here to raua haruraa i te uira. Aita râ teie huru here i navai. Mea hohonu roa ˈtu â te here ta te kerisetiano e horeo i to ˈna hoa e mea rahi atu â to ˈna auraa.
Te na ô ra te Ephesia 5:25 (MN) e: “E te mau tane, a tamau noa i te here i ta outou ra mau vahine, mai ta te Mesia atoa i here i te amuiraa.” Te here o Iesu no te amuiraa, eita ïa e nehenehe e faaauhia mai te here i rotopu i te tane e te vahine i to raua haruraa i te uira. Na parau “te here” e “i here” i faahitihia i roto i teie irava, no roto mai ïa i te taˈo ra a·gaʹpe, oia hoi te here i arataihia e te mau faaueraa tumu. Te faaue ra te Bibilia i ǒ nei i te mau tane ia faaite i te here tamau, te aueue ore, e te faaoromai i nia i ta ratou mau vahine.
Eita e navai ia parau “Te here nei au ia oe no te mea te here nei oe ia ˈu,” tirara ˈtu ai. E imi râ te tane i te maitairaa o ta ˈna vahine na mua ˈˈe i to ˈna iho, e e na reira atoa te vahine e here ra i ta ˈna tane. (Philipi 2:4) E tauturu te atuaturaa i te here hohonu no to oe hoa ia oe ia faatura i te euhe o te faaipoiporaa.
“Ia poihere”: Ia au i te hoê titionare, te auraa o te parau “poihere” oia hoi ‘e faariro ei taoˈa herehia, e putapû aore ra e faaite i te here no.’ E tia ia oe ia faaite i to oe here i to oe hoa na roto i te parau e te ohipa atoa! Te vahine iho â râ, te hiaai nei oia e ia faaite tamau noa ta ˈna tane i to ˈna here no ˈna. Peneiaˈe e aupuru maitai ta ˈna tane ia ˈna i te pae materia, aita râ i navai. Te vai ra te tahi mau vahine mea navai maitai ta ratou maa e mea au roa to ratou fare, tera râ, aita ratou e oaoa ra no te mea aita ta ratou tane e haapao ra aore ra e tâuˈa maira ia ratou.
Area râ, te vahine o tei ite e te herehia ra e te poiherehia ra o ˈna, e oaoa mau â o ˈna. E parau mau atoa te reira no te tane. E atuatuhia te here mau na roto i te mau tapao no te poihere. I roto i Te Sire a Solomona, te pii hua ra te tiai mamoe e: “E maitai rahi tei to aroha, e tau tuahine, e tau hoa e, e momona rahi tei to aroha i to te uaina, e te hauˈa o to monoˈi i te mau faanoˈanoˈa atoa ra!”—Te Sire a Solomona 4:10.
“E ia faatura hohonu”: I te roaraa o te mau senekele, ua hamani ino e ua faahaehaa te tahi mau tane i te vahine. I teie atoa mahana, ia au i te vea ra World Health, “te hamani-ino-hia nei te mau vahine i roto i te mau fenua atoa noa ˈtu eaha te tiaraa i te pae totiale e te pae faanavairaa faufaa. I roto e rave rahi mau nunaa, ua riro te taparahiraa i te vahine ei tiaraa mana na te tane.” Aita e rave rahi mau tane e na reira nei. Tera râ, e au ra e e rave rahi mau tane o te ore e faaite mau ra i te anaanatae no nia i te mau tapitapiraa o te mau vahine. No reira ˈtura, e rave rahi mau vahine o tei faatupu i te tahi hiˈoraa au ore i nia i te tane. Ua parau hoi vetahi mau vahine e, “Mea here na ˈu ta ˈu tane, tera râ, eita ta ˈu e nehenehe e faatura ia ˈna!”
Tera râ, te haapopou nei te Atua ra o Iehova i te vahine o te tutava i te faatura i ta ˈna tane—noa ˈtu e, i te tahi mau taime, eita e naeahia i te tane te mau mea atoa ta te vahine e hinaaro ra. E farii te vahine e te amo ra te tane i te hopoia, aore ra te tiaraa, i horoahia mai e te Atua. (Korinetia 1, 11:3; Ephesia 5:23) Ua riro ïa te faatura hohonu no ta ˈna tane ei tuhaa no ta ˈna haamoriraa e to ˈna auraroraa ia Iehova. Eita e moehia i te Atua te auraro o te mau vahine paieti.—Ephesia 5:33; Petero 1, 3:1-6; a faaau e te Hebera 6:10.
E tia i nau hoa faaipoipo ia faatura i te tahi e te tahi, e e tia ia tupu teie faatura ma te aau tae, eiaha râ ma te titauhia aore ra ma te faahepohia. Ei hiˈoraa, eita e tia i nau hoa faaipoipo ia taora parau aore ra ia parau ino i te tahi e te tahi. E ere hoi i te tapao no te here aore ra no te faatura ia faahiti i te parau faahaehaa no nia i ta oe tane aore ra ta oe vahine. Aita e maitai e noaa mai ia faaiteite i te mau hapa a to oe hoa ia vetahi ê aore ra ia faahiti i mua i te taata. I roto atoa i te parau hauti, e nehenehe e ite-atoa-hia te faatura ore rahi. E tano te mau parau a te Ephesia 4:29, 32 no te tane e no te vahine atoa. Te na ô ra te Bibilia e: “Eiaha ei parau faufau to roto mai i to outou vaha, ei parau maitai râ, e tupu ai te maitai au ra . . . Ia hamani maitai outou ia outou iho, ma te aau mǎrû aroha noa.”
“Ia au i te ture a te Atua i faataahia i roto i te mau Papai Moˈa”: Te hinaaro nei te Atua e ia fanaˈo tatou i te tiamâraa ia maiti e ia ohipa. Aita oia e faateimaha ra ia tatou e te hoê tabula roa o te mau ture no nia i te oraraa faaipoipo. Teie râ, no to tatou iho maitai, ua haamau oia i te tahi mau ture aratai.
I teie mahana, ua pue noa te mau buka e te mau vea no nia i te faaipoiporaa, e e rave rahi mau taata o te pee nei i to ratou iho manaˈo. A haapao maitai râ! Te rahiraa o te mau haamaramaramaraa e haapararehia nei no nia i te faaipoiporaa, te patoi ra ïa i te Bibilia.
E tia atoa ia farii e, e ere hoê â huru te mau tane e te mau vahine faaipoipohia atoa. E nehenehe hoi ratou e faaauhia i te mau huˈa hiona; ia hiˈo-atea-noa-hia, e au ra e hoê â to ratou huru, tera râ, e mea otahi te huˈa hiona tataitahi, e mea taa ê oia i te tahi pueraa. Ia anoihia to oe huru taata e to to oe hoa, eita e itehia e piti aˈe hoa faaipoipohia i te ao nei e hoê â to raua huru e to orua. No reira, eiaha e farii oioi noa i te manaˈo o vetahi ê. Aita hoê huru raveraa a te taata o te tano no te mau faaipoiporaa atoa!
Area ra, e parau mau te mau faaueraa atoa a te Bibilia e e tano ia faaohipahia. Ua papai te aposetolo Paulo e: “Te mau parau moˈa atoa i papaihia ra e mea faaurua mai ïa e te Atua, e e mea maitai ei haapiiraa, ei aˈoraa, ei faaiteraa hapa.” (Timoteo 2, 3:16; Salamo 119:151) Ia taio orua i te Bibilia e ia farii orua i ta ˈna mau haapiiraa ei aratai no orua i roto i to orua oraraa i te mau mahana atoa, e manuïa ïa orua i te faatura i ta orua euhe o te faaipoiporaa.—Salamo 119:105.
“A ora noa ˈi tâua i nia i te fenua nei”: Te haamatara ra te reira e ua taatihia orua no te hoê tau maoro. Te faaue ra te Atua ‘ia faarue te taata i tana metua tane e tana metua vahine, a ati atu ai i ta ˈna vahine.’ (Genese 2:24) Te hinaaro nei Iehova e ia faaea amui orua. A tavini amui i te Atua. A haapii amui i ta ˈna Parau. A rave i te taime no te haere amui, no te parahi amui, no te tamaa amui. A oaoa amui orua i te oraraa!
Te tutava nei te tahi mau hoa faaipoipo i te faaherehere i te taime i te mau mahana atoa ia paraparau raua. Tae noa ˈtu i muri aˈe e rave rahi mau matahiti faaipoiporaa, e mea faufaa roa teie vai-amui-raa ia oaoa nau hoa faaipoipo.
“Ia au i te faanahoraa o te faaipoiporaa i haamauhia e te Atua”: E ô te faaipoiporaa no ǒ mai i te Atua ra o Iehova, o tei haamau i te faanahoraa o te faaipoiporaa. (Maseli 19:14) Ia ore teie faanahoraa ta ˈna e haapaohia, e haamǎtaˈuhia eiaha noa te oaoaraa o to orua faaipoiporaa, oia atoa râ to orua mau taairaa e te Poiete. I te tahi aˈe pae, ia atuatu te tane e te vahine i te mau taairaa maitatai e o Iehova, ia faaite raua i to raua auraro i ta ˈna mau faanahoraa, e fanaˈo ïa raua i te mau taairaa hau e o vetahi ê, e i rotopu ia raua iho.—Maseli 16:7.
Eiaha ia moehia e o Iehova te Ite matamua roa o ta orua euhe o te faaipoiporaa. A tamau noa i te faatura i teie parau tǎpǔ mana, e e riro to orua faaipoiporaa ei tumu no te arueraa e no te faahanahanaraa i te Atua ra o Iehova!
[Nota i raro i te api]
a I te tahi mau vahi, peneiaˈe e titauhia ia taui rii i te mau parau o teie euhe no te auraro i te mau ture o te fenua. (Mataio 22:21) Teie râ, i roto i te rahiraa o te mau fenua, te faahiti nei te mau tane e te mau vahine faaipoipo kerisetiano i te euhe i nia nei.
[Parau iti faaôhia/Hohoˈa i te api 22]
E au te tane e te vahine faaipoipohia i te huˈa hiona. Ia hiˈo-atea-noa-hia, hoê â ïa huru, tera râ, e mea otahi roa te mau hoa faaipoipohia tataitahi
[Faaiteraa i te tumu]
Snow Crystals/Dover