“Eiaha ia toaruaru to rima”
“Eiaha ia toaruaru to rima. E puai to te Atua no oe ra, to Iehova, i roto ia oe ra; na ˈna e faaora.”—ZEPHANIA 3:16, 17.
1. Eaha ta te hoê taata tuatapapa bibilia i parau no nia i te parau tohu a Zephania?
AITA te parau tohu a Zephania i faaea noa i nia i to ˈna tupuraa matamua i te mau senekele hitu e te ono hou to tatou tau. I roto i ta ˈna tatararaa no nia ia Zephania, ua papai te orometua ra o C. F. Keil e: “Eita noa te parau tohu a Zephania . . . e haamata e te faaiteraa o te haavaraa rahi i nia i te ao atoa nei, mea na reira e matara mai ai te haavaraa o te faataehia i nia ia Iuda no ta ˈna mau hara, e i nia i te mau nunaa no to ratou patoiraa ˈtu i te mau taata o Iehova; te faataa atoa nei râ oia i te mahana rahi riaria o Iehova.”
2. Eaha te mau tuearaa e vai ra i rotopu i te mau ohipa i tupu i te tau o Zephania e te huru tupuraa i roto i te amuiraa faaroo kerisetiano i teie mahana?
2 I teie mahana, te faaotiraa a Iehova, o te haaputuraa ïa i te mau nunaa no te haamouraa i nia i te hoê faito rahi aˈe i te tau o Zephania ra. (Zephania 3:8) E hapa iho â râ ta te mau nunaa e faahua parau nei e e kerisetiano ratou i mua i te aro o te Atua. Mai ia Ierusalema o tei faautua-etaeta-hia no to ˈna taivaraa ia Iehova, e faautua-atoa-hia te amuiraa faaroo kerisetiano e te Atua no ta ˈna mau peu viivii. E tano te mau haavaraa a te Atua i faataehia i nia ia Iuda e ia Ierusalema i te tau o Zephania ra, ma te puai roa ˈtu â i nia i te mau ekalesia e te mau pǔpǔ faaroo a te amuiraa faaroo kerisetiano. Ua haaviivii atoa ratou i te haamoriraa viivii ore na roto i ta ratou mau haapiiraa faaroo e haavahavaha nei i te Atua, e rave rahi no roto mai i te faaroo etene. Ua faatusia ratou i te mau mirioni taurearea itoito i nia i te fata o te tamaˈi. Hau atu, te anoi nei te feia no roto i te Ierusalema no teie tau, te kerisetianoraa e te peu hiˈo fetia, te mau peu hiˈohiˈo, e te haerea taiata faufau, e au i te mau peu a te haamoriraa a Baala ra.—Zephania 1:4, 5.
3. Eaha te haerea o te mau raatira tivila e te mau hau faatere politita i teie mahana, e eaha ta Zephania i tohu?
3 E rave rahi mau tia politita a te amuiraa faaroo kerisetiano, mea au na ratou ia faateiteihia ratou i roto i te ekalesia. Tera râ, mai te “feia mana” no Iuda ra, e rave rahi o te taoˈahia nei i nia i te tua o te huiraatira mai te mau “liona” uuru ra e te mau “luko” taehae ra. (Zephania 3:1-3) ‘Te faaî nei’ te mau apee politita o teie mau taata i “te fare o to ratou mau fatu i te rave uˈana, e te haavare.” (Zephania 1:9) E mau peu matauhia te petaraa e te haerea tia ore. Area te mau hau faatere politita i roto e i rapaeau i te amuiraa faaroo kerisetiano ra, te rahi noa ˈtura o ‘te faarahi nei ia ratou iho’ i mua i te nunaa o Iehova sabaota ra, oia hoi to ˈna mau Ite, ma te faahaehaa ia ratou ei “pǔpǔ faaroo” au-ore-hia. (Zephania 2:8; Ohipa 24:5, 14) No nia i teie mau tia politita atoa e to ratou mau apee, ua tohu o Zephania e: “E to ratou ario e to ratou auro e ore ratou e ora i te reira i te mahana o te riri o Iehova; e pau roa hoi te fenua atoa i te auahi ra o to ˈna hae: e rave faahope roa hoi oia i teie nei i te taata atoa i nia i te fenua nei.”—Zephania 1:18.
“Faatapunihia ia tae i te mahana e riri ai Iehova ra”
4. Na te aha e faaite ra e e ora ˈtu vetahi mau taata i te mahana rahi o Iehova, eaha râ te tia ia ratou ia rave?
4 Aita te taatoaraa o te feia no Iuda i haamouhia i te senekele hitu hou to tatou tau. Oia atoa, e ora ˈtu te tahi mau taata i te mahana rahi o Iehova. Ua na ô atu o Iehova i teie mau taata na roto i te arai o ta ˈna peropheta ra o Zephania: “E aita te parau nei i faatupuhia, ua pee noa te mahana mai te ota ra, e aita outou i roohia mai e te riri aa no ǒ ia Iehova, e aore â i tae mai te mahana riri o Iehova i nia ia outou. E imi ia Iehova, e te feia i haehaa i nia i te fenua nei, o tei faatupu i te parau au na ˈna ra; e imi i te parau-tia, e imi i te haehaa: peneiaˈe outou o te faatapunihia ia tae i te mahana e riri ai Iehova ra.”—Zephania 2:2, 3.
5. I teie tau hopea, o vai te feia matamua i haapao i te faaararaa a Zephania, e mea nafea to Iehova faaohiparaa ia ratou?
5 I roto i te tau hopea o teie nei ao, te feia matamua i haapao i te titauraa i tohuhia mai, o te toea ïa o te mau ati Iseraela i te pae varua, oia hoi te mau kerisetiano faatavaihia. (Roma 2:28, 29; 9:6; Galatia 6:16) I te mea e ua imi ratou i te parau-tia e te haehaa e ua faatura ratou i te mau faaotiraa haava a Iehova, ua faaorahia mai ratou mai Babulonia Rahi mai, te hau emepera a te haapaoraa hape na te ao nei, e ua farii-faahou-hia mai ratou e te Atua i te matahiti 1919 ra. Mai reira mai, e mai te matahiti 1922 mai iho â râ, ua faaite haere teie toea haapao maitai ma te mǎtaˈu ore i te mau haavaraa a Iehova i nia i te mau ekalesia e te mau pǔpǔ faaroo a te amuiraa faaroo kerisetiano e i nia i te mau nunaa politita.
6. (a) Eaha ta Zephania i tohu no nia i te toea haapao maitai? (b) Mea nafea teie parau tohu i te tupuraa?
6 Ua tohu o Zephania no nia i teie toea haapao maitai e: “E vaiiho â vau i roto ia oe ra i te feia haehaa e te veve, e tiaturi ratou i te iˈoa o Iehova. E ore te toea o Iseraela e rave i te ino, e ore hoi ratou e haavare, e ore hoi e arero-haavare-hia to roto i to ratou vaha: e amu noa hoi ratou e ua taoto, e ore hoi te hoê e haamǎtaˈutaˈu mai.” (Zephania 3:12, 13) Ua faateitei noâ teie mau kerisetiano faatavaihia i te iˈoa o Iehova, tera râ, mai te matahiti 1931 mai iho â râ, ua farii ratou i te iˈoa ra, te mau Ite no Iehova. (Isaia 43:10-12) Na roto i te haafaufaaraa i te parau no te tiaraa mana arii o Iehova, ua faahanahana ratou i te iˈoa o te Atua, e ua riro mau â teie iˈoa ei haapuraa no ratou. (Maseli 18:10) Ua faaamu rahi Iehova ia ratou i te maa pae varua, e te parahi nei ratou ma te mǎtaˈu ore i roto i te hoê paradaiso i te pae varua.—Zephania 3:16, 17.
‘E iˈoa e e haamaitairaa i roto i te mau taata atoa’
7, 8. (a) Eaha te tahi atu parau tohu o tei tupu i nia i te toea o te Iseraela pae varua? (b) Eaha ta te mau mirioni taata i ite papu, e eaha to outou iho manaˈo i roto i teie tuhaa?
7 Aita i itea-ore-hia te here hohonu o te toea i te iˈoa o Iehova e i te mau faaueraa tumu parau-tia a ta ˈna Parau. Ua ite roa te feia aau haavare ore i te taa-ê-raa i rotopu i te haerea o te toea e te haerea tia ore e te haavare o te mau raatira politita e faaroo o teie nei ao. Ua haamaitai Iehova i “te toea o Iseraela” i te pae varua. Ua faahanahana oia ia ratou maoti te hopoia taa ê e amo i to ˈna iˈoa, e ua rave oia e ia fanaˈo ratou i te hoê roo maitai roa i rotopu i te mau nunaa o te fenua nei. Ua tupu ïa mai tei tohuhia mai e Zephania: “Ia tae i te reira taime e faahoˈi mai ai au ia outou, i te taime e haaputuputu ai ia outou: e faatupu hoi au i to outou iˈoa e te haamaitai ia outou i roto i te mau taata atoa o te ao nei, ia ruri ê au i to outou tîtîraa i mua i to outou mata, te na reira maira Iehova.”—Zephania 3:20.
8 Mai te matahiti 1935 mai â, e mau mirioni taata o tei ite papu e tei nia te haamaitairaa a Iehova i te toea. Te apee nei ratou ma te oaoa i teie mau ati Iuda, aore ra ati Iseraela, i te pae varua, i te na ôraa e: “E haere atoa matou i ǒ na: ite aˈenei matou e, tei ia outou te Atua.” (Zekaria 8:23) Te ite papu nei teie mau “mamoe ê atu” e, o te toea faatavaihia “te tavini haapao maitai e te paari,” i faatoroahia e te Mesia i nia “i te mau taoˈa atoa na ˈna ra” i te fenua nei. Te tufa nei ratou ma te mauruuru i roto i te maa pae varua i faaineinehia e te pǔpǔ a te tavini “i te hora mau ra.”—Ioane 10:16; Mataio 24:45-47.
9. Eaha te “reo” ta te mau mirioni taata i haapii i te paraparau, e te tavini nei te mau mamoe ê atu “tera tapono e tera tapono” e te toea faatavaihia i roto i teihea ohipa rahi?
9 I pihai iho i te toea, te haapii nei teie mau mirioni mamoe ê atu i te ora e i te paraparau ia au i te “reo viivii ore.”a Ua tohu o Iehova na roto i te arai o Zephania e: “I reira vau e taui ai i to ratou reo e e horoa ˈtu vau na te mau nunaa i te hoê reo viivii ore, ia tiaoro ratou paatoa i te iˈoa o Iehova, ia tavini ratou ia ˈna tera tapono e tera tapono.” (Zephania 3:9, MN) Oia mau, te tavini nei te mau mamoe ê atu ia Iehova ma te tahoê “tera tapono e tera tapono” e te mau melo faatavaihia o te “nǎnǎ iti” i roto i te ohipa pororaa ru i “te evanelia o te basileia nei . . . ia ite te mau fenua atoa.”—Luka 12:32; Mataio 24:14.
‘E tae mai te mahana o Iehova’
10. Ua tiaturi noa te toea faatavaihia i te aha, e e ora ˈtu ratou, ei pǔpǔ, no te ite i teihea tupuraa?
10 Ua haamanaˈo tamau noa te toea faatavaihia i te parau faauruahia a te aposetolo Petero: “Aore [Iehova] i faaroaroa i ta ˈna i parau maira, mai ta te tahi pae i parau ra e, e faaroaroa; e faaoromai rahi râ to ˈna ia tatou, aita roa i hinaaro e ia pohe atu te hoê, ia noaa paatoa râ te tatarahapa. E tae mai râ te mahana o [Iehova] mai te eiâ.” (Petero 2, 3:9, 10) Aita roa ˈtu te mau melo o te pǔpǔ o te tavini haapao maitai i feaa noa ˈˈe no nia i te haereraa mai te mahana o Iehova i to tatou nei tau. E haamata taua mahana rahi ra na roto i te tupuraa o te mau haavaraa a te Atua i nia i te amuiraa faaroo kerisetiano, faahohoˈahia e Ierusalema, e te toea o Babulonia Rahi.—Zephania 1:2-4; Apokalupo 17:1, 5; 19:1, 2.
11, 12. (a) Eaha te tahi atu tuhaa o te parau tohu a Zephania o tei tupu i nia i te toea? (b) Mea nafea to te toea faatavaihia auraroraa i te faaueraa, “Eiaha ia toaruaru to rima”?
11 Te oaoa nei te toea haapao maitai i to ratou faaoraraahia i te matahiti 1919 ra mai te tîtîraa i te pae varua a Babulonia Rahi, te hau emepera a te haapaoraa hape na te ao nei. Ua roohia ratou i te tupuraa te parau tohu a Zephania: “A himene, e te tamahine o Ziona; a umere, e Iseraela; ia rearea oe e ia oaoa ma to aau atoa, e te tamahine o Ierusalema. Ua hopoi-ê-hia e Iehova ta oe ra mau utua, ua haafariu oia i to oe ra mau enemi: tei roto ia oe ra te arii o Iseraela, o Iehova: e ore oe e ite faahou i te ati. Ia tae i taua anotau ra e parauhia ˈi Ierusalema, Eiaha e mǎtaˈu: e o Ziona, Eiaha ia toaruaru to rima. E puai to te Atua no oe ra, to Iehova, i roto ia oe ra; na ˈna e faaora.”—Zephania 3:14-17.
12 Ma te tiaturi mau e te haapapuraa rahi e tei rotopu Iehova ia ratou, ua haere noâ te toea faatavaihia i mua i te faatupuraa i ta ratou hopoia faauehia mai e te Atua. Ua poro ratou i te parau apî maitai o te Basileia e ua faaite haere ratou i te mau haavaraa a Iehova i nia i te amuiraa faaroo kerisetiano, te toea o Babulonia Rahi, e te taatoaraa o te faanahoraa o te mau mea ino a Satani. Noa ˈtu te mau haafifiraa, i te roaraa o te mau ahuru matahiti mai te matahiti 1919 mai â, ua auraro ratou i te faaueraa a te Atua: “Eiaha e mǎtaˈu: e o Ziona, Eiaha ia toaruaru to rima.” Ua rohi mau â ratou i te opereraa i te mau miria api parau iti, mau vea, mau buka, e mau buka iti, e faaite ra i te Basileia o Iehova. Ua riro ratou ei hiˈoraa o tei faaitoito i te faaroo o te mau mamoe ê atu o tei haaputuputu mai ia ratou ra, mai te matahiti 1935 mai â.
“Eiaha ia toaruaru to rima”
13, 14. (a) No te aha vetahi mau ati Iuda i faaea ˈi i te tavini ia Iehova, e mea nafea te reira i te iteraahia? (b) Eita e tano ia tatou ia rave i te aha, e eiaha to tatou rima ia toaruaru i roto i teihea ohipa?
13 A “tiai” ai tatou i te mahana rahi o Iehova, nafea tatou ia huti mai i te tauturu papu no roto mai i te parau tohu a Zephania? A tahi, e tia ia tatou ia ara ia ore tatou ia riro mai te mau ati Iuda o te tau o Zephania ra o tei faaea i te apee ia Iehova no te mea ua feaa ratou no nia i te fatataraa mai te mahana o Iehova. Aita paha teie mau ati Iuda i faaite tahaa i to ratou mau manaˈo feaa, tera râ, ua faaite to ratou haerea e aita ratou e tiaturi mau ra e ua fatata roa te mahana rahi o Iehova. Ua haamau ratou i ta ratou tutavaraa i nia i te haapueraa i te faufaa maoti i te tiai ia Iehova.—Zephania 1:12, 13; 3:8.
14 I teie mahana, e ere te taime no te vaiiho i te manaˈo feaa ia aa i roto i to tatou mafatu. Eita e tia ia faanuu i te haerea mai te mahana o Iehova i roto i to tatou feruriraa aore ra to tatou mafatu. (Petero 2, 3:1-4, 10) Eiaha tatou e faaea i te apee ia Iehova aore ra e ‘vaiiho i to tatou rima ia toaruaru’ i roto i ta ˈna taviniraa. Te auraa atoa, eiaha e “ohipa ma te faatau” i roto i ta tatou pororaa i “te evanelia.”—Maseli 10:4; Mareko 13:10.
Te faarururaa i te tâuˈa ore o te taata
15. Eaha te nehenehe e turai i to tatou rima ia paruparu i roto i te taviniraa a Iehova, e mea nafea taua fifi nei i te faaite-atea-raahia mai i roto i te parau tohu a Zephania?
15 A piti, e tia ia tatou ia ara ia ore te tâuˈa ore o te taata ia haaparuparu ia tatou. I roto e rave rahi mau fenua no te pae Tooa o te râ, e nehenehe te tâuˈa-ore-raa o te taata i te mau ohipa pae varua e turai i te tahi feia poro i te parau apî maitai ia haaparuparu. Ua tupu atoa teie tâuˈa ore i te tau o Zephania. Ua parau o Iehova na roto i te arai o ta ˈna peropheta e: “E faautua ˈtu vau i te mau taata . . . o tei parau to ratou aau e, E ore Iehova e rave i te maitai, e ore atoa e rave i te ino.” (Zephania 1:12) I to ˈna papairaa no nia i teie irava i roto i te hoê buka (Cambridge Bible for Schools and Colleges), ua faataa o A. B. Davidson e te faahitihia ra te mau taata o tei “topa i roto i te tâuˈa ore putapû ore aore ra i roto i te tiaturi ore no nia i te faaôraa mai te hoê mana teitei aˈe i roto i te mau ohipa a te huitaata nei.”
16. Eaha te manaˈo o te mau melo o te mau ekalesia a te amuiraa faaroo kerisetiano e rave rahi, tera râ, eaha te faaitoitoraa ta Iehova e horoa maira?
16 Mea tâuˈa ore roa te rahiraa o te mau taata i teie mahana i roto e rave rahi mau tuhaa o te ao nei, i roto iho â râ i te mau fenua ona. Tae noa ˈtu te mau melo o te mau ekalesia a te amuiraa faaroo kerisetiano, aita ratou iho e tiaturi nei e e faaô mai te Atua ra o Iehova i roto i te mau ohipa a te taata i to tatou nei tau. Te haafaufaa ore nei ratou i ta tatou mau tutavaraa no te afai atu i te parau apî maitai o te Basileia ia ratou ra, ma te hoata tiaturi ore aore ra ma te pahono poto noa mai e “Aita vau e anaanatae ra!” I mua i teie mau huru tupuraa, e riro mau â te tuutuu ore i roto i te ohipa pororaa ei tamataraa. E tamata hoi te reira i to tatou faaoromai tamau. Na roto râ i te parau tohu a Zephania, te faaitoito nei Iehova i to ˈna nunaa haapao maitai, i te na ôraa e: “Eiaha ia toaruaru to rima. E puai to te Atua no oe ra, to Iehova, i roto ia oe ra; na ˈna e faaora, na ˈna e mauruuru ia oe ma te oaoa: e faaea maite oia i to ˈna aroha, e ouˈauˈa oia ia oe ma te haamaitai.”—Zephania 3:16, 17.
17. Eaha te hiˈoraa maitai roa te tia i te mau melo apî i rotopu i te mau mamoe ê atu ia pee, e nafea ratou e na reira ˈi?
17 Ua ite-papu-hia i roto i te aamu no teie nei tau a te nunaa o Iehova e, ua rave te toea, e tae noa ˈtu te feia ruhiruhia i rotopu i te mau mamoe ê atu, i te hoê ohipa haaputuputuraa rahi mau i teie mau mahana hopea. Ua faaite teie mau kerisetiano haapao maitai atoa i te faaoromai tamau i te roaraa o te mau ahuru matahiti. Aita ratou i vaiiho i te tâuˈa ore o te rahiraa o te taata no te amuiraa faaroo kerisetiano ia haaparuparu ia ratou. Eiaha atoa te feia apî i rotopu i te mau mamoe ê atu ia vaiiho ia ratou ia haaparuparuhia e te tâuˈa ore i te mau tumu parau pae varua tei parare roa i teie mahana i roto e rave rahi mau fenua. Eiaha ratou ia vaiiho i to ratou ‘rima ia toaruaru,’ aore ra ia paruparu. Ia faaohipa ratou i te mau taime atoa e tano no te pûpû i Te Pare Tiairaa, te A ara mai na!, e vetahi atu mau papai maitatai roa o tei faaineine-taa-ê-hia no te tauturu i te feia e au i te mamoe ia haapii i te parau mau no nia i te mahana o Iehova e te mau haamaitairaa no a muri aˈe.
A haere i mua a tiai noa ˈi i te mahana rahi!
18, 19. (a) Eaha te faaitoitoraa ia faaoromai tamau e vai ra i roto i te Mataio 24:13 e te Isaia 35:3, 4? (b) Nafea tatou ia haamaitaihia ia haere tatou i mua ma te tahoê i roto i te taviniraa a Iehova?
18 Ua parau o Iesu e: “Area te mau papu e tae noa ˈtu i te hopea ra, oia te ora.” (Mataio 24:13) No reira, eiaha e “rima paruparu” aore ra e “turi turorirori” a tiai noa ˈi tatou i te mahana rahi o Iehova! (Isaia 35:3, 4) Ma te tamǎrû, te na ô ra te parau tohu a Zephania no nia ia Iehova e: “E puai to te Atua . . . na ˈna e faaora.” (Zephania 3:17) Oia mau, e faaora Iehova i te “feia rahi roa” i te tuhaa hopea o “te ati rahi,” ia faaue oia i ta ˈna Tamaiti ia faahuˈahuˈa roa i te mau nunaa politita o te tamau noa nei i te “faarahi ia ratou iho” i mua i to ˈna mau taata.—Apokalupo 7:9, 14; Zephania 2:10, 11; Salamo 2:7-9.
19 A fatata mai ai te mahana rahi o Iehova, ia haere noa tatou i mua ma te itoito, i te taviniraa ia ˈna “tera tapono e tera tapono”! (Zephania 3:9, MN) Ia na reira tatou, e nehenehe tatou, e vetahi atu feia eita e pau ia taio, e “faatapunihia ia tae i te mahana e riri ai Iehova ra” e e ite mata roa ˈtu i te faaraaraahia to ˈna iˈoa moˈa.
[Nota i raro i te api]
a Ua tuatapapahia te parau no te “reo viivii ore,” i roto i Te Pare Tiairaa o te 1 no eperera 1991, mau api 9-14, e o te 1 no me 1991, mau api 10-20.
Ei faahaamanaˈoraa
◻ I roto i teihea mau tuhaa te huru tupuraa i te pae faaroo i roto i te amuiraa faaroo kerisetiano e tuea ˈi e to te tau o Zephania?
◻ Mea nafea te huru o te mau tia politita e rave rahi i teie mahana e au ai i to te “feia mana” tivila i te tau o Zephania?
◻ Eaha te mau parau tǎpǔ i roto i te buka a Zephania o tei tupu i nia i te toea?
◻ Eaha ta te mau mirioni taata i ite papu?
◻ No te aha eita e tia ia tatou ia vaiiho i to tatou rima ia toaruaru i roto i te taviniraa a Iehova?
[Hohoˈa i te api 15]
Mai ia Zephania, ua faaite te toea o te mau kerisetiano faatavaihia haapao maitai i te mau haavaraa a Iehova ma te mǎtaˈu ore
[Hohoˈa i te api 18]
Aita te mau “mamoe ê atu” i vaiiho i te tâuˈa ore o te taata ia haaparuparu ia ratou