VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w96 1/3 api 8-13
  • ‘E tiai mai na ia ˈu’

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • ‘E tiai mai na ia ˈu’
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Zephania—E ite itoito
  • Te mau tumu o te riri uˈana o Iehova
  • Te mau feaaraa no nia i te mahana o Iehova
  • “Ua fatata te mahana rahi o Iehova”
  • Ua haavahia vetahi atu mau nunaa
  • “E tiai mai na”
  • Buka Bibilia numera 36—Zephania
    “Te mau Papai atoa, e mea faaurua ïa e te Atua e e mea faufaa”
  • “Eiaha ia toaruaru to rima”
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
  • Ua fatata te mahana haavaraa o Iehova!
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova—2001, Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2001
  • A imi ia Iehova hou te mahana o to ˈna riri
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova—2001, Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2001
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
w96 1/3 api 8-13

‘E tiai mai na ia ˈu’

“E tiai mai na râ ia ˈu, te na reira maira Iehova.”—ZEPHANIA 3:8.

1. Eaha te faaararaa i faataehia e te peropheta ra o Zephania, e eaha te faufaaraa no te mau taata e ora nei i teie tau?

“UA FATATA te mahana rahi o Iehova.” Na te peropheta ra o Zephania i faatae i teie pii faaararaa i ropu i te senekele hitu hou to tatou tau. (Zephania 1:14) Tau 40 aore ra 50 matahiti i muri iho, ua tupu te parau tohu i te taime a faatupu ai Iehova i ta ˈna mau haavaraa i nia ia Ierusalema e i nia i te mau nunaa o tei patoi i te tiaraa mana arii o Iehova na roto i te hamani-ino-raa i to ˈna mau taata. Eaha hoi te faufaaraa no tatou, o te ora nei i te hopea o te senekele 20? Te ora nei tatou i te tau i reira te fatata oioi maira “te mahana rahi” hopea a Iehova. Mai i te tau o Zephania ra, fatata roa te ‘riri uˈana’ o Iehova i te ura i nia i te hohoˈa o Ierusalema no teie nei tau—oia hoi te amuiraa faaroo kerisetiano—e i nia i te mau nunaa atoa o te hamani ino nei i te mau taata o Iehova e o te patoi nei i to ˈna tiaraa mana arii i nia i te ao taatoa nei.—Zephania 1:4; 2:4, 8, 12, 13; 3:8; Petero 2, 3:12, 13.

Zephania—E ite itoito

2, 3. (a) Eaha ta tatou i ite no nia ia Zephania, e na te aha e faaite ra e e ite itoito oia no Iehova? (b) Eaha te mau ohipa e tauturu ra ia tatou ia haapapu i te tau e te vahi i tohu ai o Zephania?

2 Mea iti roa te mea ta tatou i ite no nia i te peropheta ra o Zephania, te auraa o to ˈna iˈoa (o Tsephan·yahʹ na roto i te reo hebera) oia hoi “Tahunahia aore ra faahereherehia e Iehova.” Taa ê atu râ i te tahi atu mau peropheta, ua horoa mai o Zephania i te iˈoa o to ˈna mau tupuna e tae roa ˈtu i te maha o te ui, tae atu ia “Hizikia” ra. (Zephania 1:1; a faaau e te Isaia 1:1; Ieremia 1:1; Ezekiela 1:3.) No te mea e e ere teie i te peu matauhia, te parau nei te rahiraa o te feia tuatapapa e, teie tupuna to ˈna, o te arii haapao maitai ra ïa o Hezekia. Ahiri e oia iho â ra, no roto ïa o Zephania i te fetii huiarii, e ua faateiaha ˈtu â te reira i ta ˈna faautuaraa etaeta i nia i te mau tamaiti huiarii no Iuda e ua haapapu atoa e ua riro oia ei ite itoito e ei peropheta na Iehova. Te faaite ra to ˈna ite rahi no nia i te oire o Ierusalema e i te ohipa i tupu na i roto i te fare o te arii e peneiaˈe ua poro oia i te mau haavaraa a Iehova i roto i te oire pu iho.—A hiˈo i te Zephania 1:8-11.

3 Mea anaanatae ia tapao e, noa ˈtu e ua poro o Zephania i te mau haavaraa a te Atua i nia i te “feia mana” tivila no Iuda (te feia teitei, aore ra te mau raatira opu fetii) e “te mau tamarii a te arii,” aita oia i faahiti noa ˈˈe i te arii iho i roto i ta ˈna mau faahaparaa.a (Zephania 1:8; 3:3) Te haapapu ra paha te reira e ua haamata aˈena te arii apî ra o Iosia i te faaite i to ˈna here no te haamoriraa viivii ore, noa ˈtu e, ia au i te huru tupuraa i faahapahia e Zephania, aitâ oia i haamata ˈtura i ta ˈna mau tauiraa i te pae faaroo. Te haapapu ra teie mau ohipa atoa e ua tohu o Zephania i Iuda i roto i te mau matahiti apî o Iosia, o tei faatere mai te matahiti 659 tae atu i te matahiti 629 hou to tatou tau. Eita e ore e ua faarahi atu â te tohu puai a Zephania i te tapitapi o te arii apî ra o Iosia i mua i te ohipa haamori idolo, te haavîraa uˈana, e te haerea tia ore i parare na i Iuda i taua tau ra e ua faaitoito te reira ia ˈna i muri aˈe i roto i ta ˈna aroraa no te faaore i te ohipa haamori idolo.—Paraleipomeno 2, 34:1-3.

Te mau tumu o te riri uˈana o Iehova

4. Eaha ta Iehova i parau ei faaiteraa i to ˈna riri i nia ia Iuda e ia Ierusalema?

4 Ua tano roa to Iehova ririraa i te mau raatira e te mau taata no Iuda e no to ˈna oire pu ra o Ierusalema. Na roto i ta ˈna peropheta ra o Zephania, ua faaite oia e: “E faatoro vau i tau rima i nia ia Iuda, e i nia atoa i te taata atoa o Ierusalema; e haamou atu vau i ǒ nei i te toea o Baala, e te iˈoa atoa o te feia i hopoi i te tusia, e to te mau tahuˈa atoa; e te feia atoa i haamori i to te raˈi atoa i nia i te mau fare ra; e te feia i haamori e i tǎpǔ ia Iehova, e tei tǎpǔ ia Malakama.”—Zephania 1:4, 5.

5, 6. (a) Eaha te huru tupuraa i te pae faaroo i Iuda i te tau o Zephania? (b) Eaha te huru o te mau raatira tivila no Iuda e te feia i raro mai ia ratou?

5 Ua viivii roa o Iuda i te mau peu faahoturaa faufau a te haamoriraa a Baala, te peu hiˈo fetia demoni, e te haamoriraa i te atua etene ra o Malakama. Ahiri e o Malakama, o Moloha ïa, mai ta vetahi e parau ra, ua rave-atoa-hia ïa te peu hairiiri o te faatusiaraa i te tamarii i roto i te haamoriraa hape a Iuda. E mau peu faaroo faufau anaˈe te reira i mua i te aro o Iehova. (Te mau arii 1, 11:5, 7; 14:23, 24; Te mau arii 2, 17:16, 17) Ua rahi atu to ˈna riri i te mea e ua tǎpǔ te feia haamori idolo na nia i te iˈoa o Iehova. E ore oia e faaoromai faahou i teie viiviiraa i te pae faaroo e e haapohe oia i te mau tahuˈa etene e te apotata atoa.

6 Hau atu, e haerea tia ore to te mau raatira tivila no Iuda. Ua riro to ˈna mau tamaiti huiarii mai te “liona” uuru ra, e to ˈna mau haava mai te “luko” taehae ra. (Zephania 3:3) Ua parihia te feia i raro mai ia ratou i te ‘faaîraa i te fare o to ratou mau fatu i te rave uˈana, e te haavare.’ (Zephania 1:9) Ua rahi roa te nounou taoˈa. E rave rahi o tei faaohipa i te huru tupuraa no te haapue i te faufaa.—Zephania 1:13.

Te mau feaaraa no nia i te mahana o Iehova

7. Ehia maororaa na mua ˈˈe i “te mahana rahi o Iehova” to Zephania tohuraa, e eaha te huru pae varua o te mau ati Iuda e rave rahi?

7 Mai ta tatou i ite iho nei, te faaite ra te tupuraa ino i te pae faaroo o tei uˈana roa i te tau o Zephania e ua amo oia i ta ˈna hopoia ei ite e ei peropheta hou te arii ra o Iosia i haamata ˈi i ta ˈna aroraa i te ohipa haamori idolo, i te area o te matahiti 648 hou to tatou tau. (Paraleipomeno 2, 34:4, 5) E au ra ïa e ua tohu o Zephania e 40 matahiti aore ra hau atu hou “te mahana rahi o Iehova” i tae mai ai i nia i te basileia o Iuda. I roto i tera area taime, e rave rahi mau ati Iuda o tei feaa e o tei “faarue” i te taviniraa a Iehova, e aita ˈtura ratou i tâuˈa faahou. Te faahiti ra o Zephania i te feia “aore i imi ia Iehova, e aore i ui ia ˈna.” (Zephania 1:6) E au ra e ua faatau te mau taata no Iuda, e aita ratou i tapitapi noa ˈˈe no nia i te Atua.

8, 9. (a) No te aha Iehova e hiˈopoa ˈi i “te mau taata i etaeta i nia i to ratou ota uaina”? (b) E hiˈopoa Iehova i te mau taata no Iuda e to ratou mau raatira tivila e i te pae faaroo i roto i teihea auraa?

8 Ua faaite o Iehova i ta ˈna opuaraa e hiˈopoa i te feia e parau ra e e mau taata ratou no ˈna. I rotopu i te feia e faahua haamori ra ia ˈna, e maimi oia i te feia e feaa ra i roto i to ratou mafatu no nia i to ˈna mana aore ra to ˈna hinaaro e faaô mai i roto i te mau ohipa a te taata. Ua parau oia e: “E ia tae i te reira taime e imi ai au ia Ierusalema ma te rama, e faautua ˈtu vau i te mau taata [i etaeta i nia i to ratou ota uaina, MN] . . . o tei parau to ratou aau e, E ore Iehova e rave i te maitai, e ore atoa e rave i te ino.” (Zephania 1:12) Te pereota ra “te mau taata i etaeta i nia i to ratou ota uaina” (te faaauhia ra i ǒ nei te hamaniraa uaina), no nia ïa i te feia o tei vai noa, mai te ota i raro roa i te hoê farii uaina, e o te ore e hinaaro ra e ia faahuehuehia ratou e te poroi e fatata roa te Atua i te faaô mai i roto i te mau ohipa a te huitaata nei.

9 E hiˈopoa Iehova i te mau taata no Iuda e no Ierusalema e i ta ratou mau tahuˈa o tei anoi i ta ˈna haamoriraa e te haamoriraa etene. Mai te peu e te manaˈo ra ratou e ua paruru-maitai-hia ratou, mai te mea e ua tapoˈihia ratou i te pouri o te po i roto mai i te mau patu o Ierusalema, e imi oia ia ratou e te mau tiarama anaana o te amaha i te pouri pae varua i reira to ratou imiraa i te haapuraa. E faaaueue oia ia ratou i to ratou faatau i te pae faaroo, a tahi, na roto i te mau poroi haava riaria, e i muri iho, na roto i te faatupuraa i taua mau haavaraa ra.

“Ua fatata te mahana rahi o Iehova”

10. Mea nafea to Zephania faataaraa i “te mahana rahi o Iehova”?

10 Ua faaurua Iehova ia Zephania ia parau e: “Ua fatata te mahana rahi o Iehova, te fatata maira, te peepee maira i te haere; o te roo ra o taua mahana o Iehova ra, e ino rahi ïa.” (Zephania 1:14) E mau mahana ino rahi mau â to mua i te feia atoa—te mau tahuˈa, te mau tamaiti huiarii, e te nunaa—o tei ore i haapao i te faaararaa e i fariu i nia i te haamoriraa mau. Ma te faataa i taua mahana haavaraa ra, te na ô râ te parau tohu e: “E mahana riri taua mahana ra, e mahana ati rahi e te mauiui; e mahana pau rahi e te pohe; e mahana pouri e te rumaruma; e mahana ata rahi e te pouri taotao; e mahana no te pu e no te hitimaue no te mau oire i auahia, e te mau pare teitei.”—Zephania 1:15, 16.

11, 12. (a) Eaha te poroi haavaraa tei faataehia i nia ia Ierusalema? (b) E faaora anei te ruperupe i te pae materia i te mau ati Iuda?

11 Tau ahuru noa matahiti i muri iho, e haru mai te mau nuu o Babulonia ia Iuda. E ore o Ierusalema e ora. E vavahi-roa-hia to ˈna mau tuhaa oire faaearaa e tapihooraa. “Te na ô maira Iehova, Ia tae i taua mahana ra e tae mai ai te reo auê mai ǒ mai i te uputa iˈa ra, e te pii no [ǒ] mai i te piti ra, e te parari rahi no te pae mouˈa mai. A auê, e te mau taata o Maketesa [e tuhaa oire no Ierusalema], ua hope hoi te feia hoo i te pohe; te feia atoa e hopoi i te ario ra, ua tâpû-ê-hia ïa.”—Zephania 1:10, 11.

12 I te mea e aita ratou i tiaturi e te fatata maira te mahana o Iehova, e rave rahi mau ati Iuda o tei faaô roa i roto i te mau ohipa tapihooraa faufaa. Tera râ, na roto i ta ˈna peropheta haapao maitai ra o Zephania, ua faaite atea o Iehova e “e riro ta ratou taoˈa i te haru, e faaanohia to ratou mau fare.” E ore ratou e inu i te uaina o ta ratou i hamani, “e to ratou ario e to ratou auro e ore ratou e ora i te reira i te mahana o te riri o Iehova.”—Zephania 1:13, 18.

Ua haavahia vetahi atu mau nunaa

13. Eaha te poroi haavaraa ta Zephania i faatae i nia ia Moabi, Amona, e Asura?

13 Na roto i te arai o ta ˈna peropheta ra o Zephania, ua faaite atoa Iehova i to ˈna riri i nia i te mau nunaa o tei hamani ino i to ˈna mau taata. Teie ta ˈna i parau: “Ua ite au i te faaino a Moabi, e te vahavaharaa a te mau tamarii a Amona, i ta ratou faainoraa mai i to ˈu ra taata, e te faarahiraa ia ratou iho i te faaineraa i to ratou ra otia. E teie nei, te na ô maira Iehova sabaota ra, te Atua o Iseraela, te ora nei au, e riro mau Moabi mai ia Sodoma, e riro hoi te tamarii a Amona mai ia Gomora; ei vahi faaruehia no te iriaeo, e te apoo miti, ei vahi ano e a muri noa ˈtu . . . E faatoro hoi oia i tana rima i te pae i apatoerau, e haamou oia ia Asura; e faariro hoi ia Nineve ei oire pau, e te pâpâmǎrô mai te medebara.”—Zephania 2:8, 9, 13.

14. Eaha te haapapuraa e ua ‘faarahi’ te mau nunaa ěê “ia ratou iho” i mua i te mau ati Iseraela e to ratou Atua ra o Iehova?

14 E mau enemi tahito o Moabi raua o Amona no Iseraela. (A faaau e Te mau tavana 3:12-14.) I nia i te Pǎpǎ ofai no Moabi e vai ra i te fare vairaa taoˈa tahito o te Louvre i Paris, te vai ra te hoê papairaa no nia i te hoê parau faaahaaha a te arii moabi ra o Mesa. Ua faatia oia ma te teoteo i to ˈna haruraa e rave rahi mau oire iseraela maoti te tauturu a to ˈna ra atua o Kemosa. (Te mau arii 2, 1:1) Ua faahiti o Ieremia, hoê â to raua tau e o Zephania, i to te mau ati Amona faaearaa i roto i te tuhaa fenua iseraela a Gada na nia i te iˈoa o to ratou atua ra o Milekoma [aore ra Malakama]. (Ieremia 49:1) Area no Asura ra, ua haaati e ua haru te arii ra o Salamanesera V ia Samaria fatata hoê senekele hou te tau o Zephania. (Te mau arii 2, 17:1-6) Tau taime i muri iho, ua aro ihora te arii ra o Senakeriba ia Iuda, ua haru maira e rave rahi o to ˈna mau oire i auahia, e ua haamǎtaˈu atoa hoi ia Ierusalema. (Isaia 36:1, 2) Ua faarahi mau â te auvaha a te arii asura ra ia ˈna iho i mua ia Iehova i to ˈna titauraa e ia farii o Ierusalema i to ˈna pau.—Isaia 36:4-20.

15. Nafea Iehova ia faahaehaa i te mau atua o te mau nunaa o tei faarahi ia ratou iho i mua i to ˈna mau taata?

15 Te faahiti ra te Salamo 83 i te tahi mau nunaa, oia atoa o Moabi, Amona, e o Asura, o tei faarahi ia ratou iho i mua ia Iseraela, i te na ôraa ma te teoteo e: “Haere mai, tatou e tâpû ê atu, eiaha ia riro ei fenua; eiaha te iˈoa ra o Iseraela ia manaˈo-faahou-hia ˈtu.” (Salamo 83:4) Ua faaite te peropheta ra o Zephania ma te itoito e e faahaehaa o Iehova sabaota i teie mau nunaa teoteo atoa e ta ratou mau atua. “E roohia mai ratou i te reira i to ratou teoteo, no te mea ua faaino ratou e ua faarahi ia ratou iho i te mau taata no Iehova sabaota ra. E riro Iehova i te riariahia e ratou: e haapohe hoi oia i to te ao atoa nei mau atua i te poia; e haamori te taata atoa nei ia ˈna, te taata i to ˈna vahi, te taata i to ˈna vahi, e te mau fenua rii etene atoa ra.”—Zephania 2:10, 11.

“E tiai mai na”

16. (a) O vai tei oaoa i te fatataraa mai te mahana o Iehova, e no te aha? (b) Eaha te faaueraa haaputapû o tei faataehia i teie toea haapao maitai?

16 Noa ˈtu e ua parare roa te faatau i te pae varua, te tiaturi ore, te ohipa haamori idolo, te haerea tia ore, e te nounou taoˈa i rotopu i te mau raatira e te mau taata e rave rahi no Iuda e no Ierusalema, e au ra e ua faaroo vetahi mau ati Iuda haapao maitai i te mau parau tohu faaara a Zephania. Ua peapea roa ratou i te mau peu hairiiri e ravehia ra e te mau tamaiti huiarii, te mau haava, e te mau tahuˈa no Iuda. Ua riro te mau parau a Zephania ei tamahanahanaraa no teie mau taata taiva ore. Maoti hoi i te riro ei tumu hepoheporaa, ua riro te fatataraa mai te mahana o Iehova ei tumu oaoaraa no ratou, no te mea e faaore roa te reira i taua mau peu faufau ra. Ua haapao teie toea taiva ore i te faaueraa haaputapû a Iehova: “E tiai mai na râ ia ˈu, te na reira maira Iehova, e ia tae i te mahana e tia ˈi au i nia e rave i ta ˈu i noaa ra; teie hoi ta ˈu parau, e haaputu i te mau fenua, e amui mai i te mau basileia, ia ninii atu vau i ta ˈu nei tahoo i nia ia ratou, i te uˈana atoa o to ˈu nei riri.”—Zephania 3:8.

17. Afea e nafea te mau poroi haavaraa a Zephania i te haamataraa i te tupu i nia i te mau nunaa?

17 Aita te feia o tei haapao i teie faaararaa i hitimahuta. E rave rahi o tei ora no te ite i te tupuraa o te parau tohu a Zephania. I te matahiti 632 hou to tatou tau, ua haruhia o Nineve e ua haamouhia oia e te tahoêraa o te mau nuu no Babulonia, Medai, e te mau nuu no te pae apatoerau mai, peneiaˈe te mau Sekute. Te faatia ra te taata tuatapapa aamu ra o Will Durant e: “Ua tahoê te hoê nuu babulonia arataihia e Nabopolassar e te hoê nuu medai arataihia e Cyaxare e te hoê pǔpǔ feia sekute no te fenua Caucase, e ma te ohie e te vitiviti maere mau, ua haru aˈera ratou i te mau oire etaeta i te pae apatoerau. . . . Hoê noa tairiraa, moe ihora o Asura i roto i te aamu.” Te reira mau ta Zephania i tohu.—Zephania 2:13-15.

18. (a) Mea nafea te haavaraa a te Atua i te tupuraa i nia ia Ierusalema, e no te aha? (b) Mea nafea te parau tohu a Zephania no nia ia Moabi e ia Amona i te tupuraa?

18 E rave rahi mau ati Iuda tei tiai ia Iehova o tei ora atoa no te ite i te tupuraa o ta ˈna mau haavaraa i nia ia Iuda e ia Ierusalema. Teie ta Zephania i tohu no nia ia Ierusalema: “E pohe to ˈna to tei faufau e ua viivii, to te oire faateiaha! Aore oia i faaroo i te reo; aore oia i farii i te aˈo; aore oia i tiaturi ia Iehova; aore oia i haafatata ˈtu i to ˈna Atua.” (Zephania 3:1, 2) No to ˈna taiva, e piti taime to Ierusalema haaatiraahia e to Babulonia e, i te pae hopea, ua haruhia e ua haamouhia ˈtura oia i te matahiti 607 hou to tatou tau. (Paraleipomeno 2, 36:5, 6, 11-21) Area no Moabi e no Amona ra, ia au i te taata tuatapapa aamu ati Iuda ra o Josèphe, i te pae o te matahiti i muri aˈe i te toparaa o Ierusalema, ua tamaˈi ihora to Babulonia ia ratou e ua upootia aˈera i nia ia ratou. Ua moe roa ˈˈera ratou, ia au i tei tohuhia mai.

19, 20. (a) Mea nafea to Iehova haamauruururaa i te feia o tei tiai ia ˈna? (b) No te aha tatou e anaanatae ai i teie mau huru tupuraa, e eaha ta tatou e tuatapapa i roto i te tumu parau i muri nei?

19 Ua riro te tupuraa o teie mau parau e vetahi atu mau tuhaa i tohuhia mai e Zephania ei ohipa o tei haapuai i te faaroo o te mau ati Iuda e te feia e ere i te ati Iuda o tei tiai ia Iehova. I rotopu i te feia o tei ora mai i te haamouraa o Iuda e o Ierusalema, te vai ra o Ieremia, te taata etiopia ra o Ebeda-meleka, e te utuafare o te ati Rekabi ra o Ionadaba. (Ieremia 35:18, 19; 39:11, 12, 16-18) Ua riro maira te mau ati Iuda haapao maitai i hopoi-ê-hia e to ratou huaai, o tei tamau noa i te tiai ia Iehova, ei tuhaa no te toea oaoa o tei faaorahia mai Babulonia mai i te matahiti 537 hou to tatou tau e o tei hoˈi atu i Iuda no te haamau faahou i te haamoriraa viivii ore.—Ezera 2:1; Zephania 3:14, 15, 20.

20 Eaha ïa te auraa o teie mau mea atoa no to tatou nei tau? I roto e rave rahi mau tuhaa, te tuea ra te huru tupuraa i te tau o Zephania e te ohipa faufau e tupu ra i teie mahana i roto i te amuiraa faaroo kerisetiano. Hau atu, te mau haerea huru rau a te mau ati Iuda i taua tau ra, fatata hoê â ïa e te mau haerea e itehia ra i teie mahana, i te tahi mau taime, i rotopu iho i te nunaa o Iehova. O te mau tuhaa ïa e tuatapapahia i roto i te tumu parau i muri nei.

[Nota i raro i te api]

a E au ra e e tano te parau ra “te mau tamarii a te arii” i nia i te mau tamaiti huiarii atoa inaha, e mea apî roâ te mau tamaiti iho a Iosia i taua tau ra.

Ei faahaamanaˈoraa

◻ Eaha te huru tupuraa i te pae faaroo i Iuda i te tau o Zephania?

◻ Eaha te mau huru tupuraa i parare i rotopu i te mau raatira tivila, e eaha te haerea o te rahiraa o te huiraatira?

◻ Mea nafea to te mau nunaa faarahiraa ia ratou iho i mua i te mau taata o Iehova?

◻ Eaha te faaararaa ta Zephania i faatae ia Iuda e i te tahi atu mau nunaa?

◻ Mea nafea te feia o tei tiai ia Iehova i te haamauruururaahia?

[Hohoˈa i te api 9]

Te haapapu ra te Pǎpǎ ofai no Moabi e ua haavahavaha te arii moabi ra o Mesa ia Iseraela tahito

[Faaiteraa i te tumu]

Pǎpǎ ofai no Moabi: Musée du Louvre, Paris

[Hohoˈa i te api 10]

Ma te turu i te parau tohu a Zephania, te faatia ra teie pǎpǎ papai tahito a te Aamu no Babulonia i te haamouraa te mau nuu tahoêhia ia Nineve

[Faaiteraa i te tumu]

Pǎpǎ papai tahito: Ma te parau faatia a The British Museum

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono