VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w96 15/2 api 13-18
  • A oaoa i teie nei e a muri noa ˈtu

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • A oaoa i teie nei e a muri noa ˈtu
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te tupuraa i to tatou nei tau
  • E tuhaa atoa anei ta outou i roto i te tupuraa o te parau tohu?
  • E tupuraa â to mua nei!
  • E tumu to tatou no te pii hua ma te oaoa
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
  • Te rave nei te “feia rahi roa” i teie mahana i te “eˈa rahi” e aratai tia nei i te faanahonahoraa a te Atua
    Te ino ore no te ao atoa nei i raro aˈe i te Faatereraa a te ‘Tamaiti hui arii no te hau’
  • No oe anei te Paradaiso?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2004
  • E nafea Iehova e tauturu ai ia tatou ia faaoromai tamau ma te oaoa?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2022
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
w96 15/2 api 13-18

A oaoa i teie nei e a muri noa ˈtu

“E oaoa râ outou e ouˈauˈa noa i te oaoa e a muri noa ˈtu, i ta ˈu e rave nei: inaha hoi te faariro nei au ia Ierusalema ei ouˈauˈaraa, e to ˈna ra taata ei oaoaraa.”—ISAIA 65:18.

1. Eaha ta te haamoriraa mau i faatupu i nia i te mau taata i te roaraa o te mau senekele?

I TE roaraa o te mau senekele, e rave rahi taata o tei fanaˈo i te oaoa rahi i to ratou taviniraa i te Atua mau ra o Iehova. Tei rotopu o Davida i te feia o tei oaoa i roto i te haamoriraa mau. Te faatia ra te Bibilia e, i te afairaahia te afata o te faufaa i Ierusalema, “ua hopoi maira Davida e te utuafare atoa o Iseraela i te afata o Iehova ma te umere.” (Samuela 2, 6:15) Aita teie oaoaraa i te taviniraa ia Iehova i ite-noa-hia i mutaa ihora. E nehenehe atoa outou e fanaˈo i te reira. Fatata roa e nehenehe atoa outou e fanaˈo i te mau oaoaraa rahi atu â!

2. Taa ê atu i te tupuraa matamua o te Isaia pene 35 i nia i te mau ati Iuda o tei hoˈi atu i to ratou fenua, o vai te ite ra i teie mahana i te tahi atu tupuraa?

2 I roto i te tumu parau na mua ˈtu, ua tuatapapa mai tatou i te tupuraa matamua o te parau tohu putapû mau i papaihia i roto i te Isaia pene 35. E nehenehe mau â tatou e pii i te reira, e parau tohu no te haamau-faahou-raa no te mea te reira mau tei tupu i nia i te mau ati Iuda no tahito ra. Fatata hoê â tupuraa i to tatou nei tau. Nafea ïa? Inaha, ma te haamata e te mau aposetolo a Iesu e vetahi atu i te Penetekose o te matahiti 33 o to tatou tau, ua ohipa o Iehova e te mau ati Iseraela i te pae varua. E mau taata teie o te faatavaihia e te varua moˈa o te Atua e o te taiohia i roto i te feia ta te aposetolo Paulo e pii ra ‘te Iseraela o te Atua.’ (Galatia 6:16; Roma 8:15-17) A haamanaˈo atoa e, i roto i te Petero 1, 2:9, te piihia ra teie mau kerisetiano ‘e ui maitihia, e autahuˈaraa arii, e nunaa moˈa, e feia hoohia.’ Te haapapu faahou ra o Petero i te hopoia e horoahia na te Iseraela pae varua: “Ia faaite hua outou i to ˈna maitai, tei parau ia outou i to roto i te pouri, ia tae i to ˈna ra maramarama umerehia.”

Te tupuraa i to tatou nei tau

3, 4. Eaha te huru tupuraa i te taime a tupu ai te Isaia pene 34 i teie tau?

3 I te omuaraa o teie senekele, ua itehia te hoê area taime i reira aita te toea o te Iseraela pae varua i nia i te fenua nei, i itoito tamau i te tufaraa i taua poroi ra. Aita i tia roa to ratou oaoa i roto i te maramarama umerehia a te Atua. Tei roto hoi ratou i te pouri rahi. Afea te reira i te tupuraa? E eaha ta te Atua ra o Iehova i rave?

4 Ua tupu ïa i te Tamaˈi Rahi Matamua ra, i muri noa iho i te haamauraahia te Basileia Mesia a te Atua i nia i te raˈi i te matahiti 1914 ra. Ua riri te mau nunaa, turuhia e te mau upoo faatere a te mau faaroo i roto e rave rau mau fenua, i te tahi e te tahi. (Apokalupo 11:17, 18) Oia mau, ua patoi te Atua i te amuiraa faaroo kerisetiano apotata e ta ˈna pǔpǔ upoo faatere teitei, mai ta ˈna i patoi na i te nunaa teoteo o Edoma ra. No reira, fatata roa te amuiraa faaroo kerisetiano, tei faahohoˈahia e Edoma, i te roohia i te tupuraa no teie nei tau o te pene 34 a Isaia. Mea papu maitai teie tupuraa, oia hoi te haamouraa tamau, mai te tupuraa matamua i nia ia Edoma tahito ra.—Apokalupo 18:4-8, 19-21.

5. Mea nafea te Isaia pene 35 i te tupuraa i to tatou nei tau?

5 Eaha ˈtura no te pene 35 o te parau tohu a Isaia, e te tapao i tuuhia i nia i te oaoa? Ua tupu atoa ïa i to tatou nei tau. Nafea? Ua tupu oia maoti te haamau-faahou-raahia te Iseraela pae varua i muri aˈe i te tahi huru faatîtîraa. E hiˈopoa anaˈe i te mau ohipa tei riro mau ei aamu teotaratia i tupu iho nei, o tei itehia e te taata e rave rahi o te ora noa nei â.

6. No te aha e parauhia ˈi e ua faatîtîhia te toea o te Iseraela i te pae varua?

6 I roto i te hoê area taime poto i te tau o te Tamaˈi Rahi Matamua, aita te toea o te Iseraela i te pae varua i tapea taatoa i to ratou tiaraa mâ e te au i te hinaaro o te Atua. Ua poraohia vetahi e te mau haapiiraa faaroo hape e ua hapa ratou i te oreraa ratou i tapea i te hoê tiaraa amui ore no Iehova, i to ratou faaheporaahia e turu i te mau nunaa e tamaˈi ra. I taua mau matahiti tamaˈi ra, ua roohia ratou i te mau huru hamani-ino-raa atoa, e ua opani-atoa-hia ta ratou mau buka bibilia i roto e rave rahi mau vahi. I te pae hopea, ua faautuahia vetahi mau taeae e tiaraa faufaa to ratou e ua tapeahia ratou i te fare auri na nia i te mau pariraa haavare. Ia hiˈo tatou i muri, e ere i te mea fifi ia ite e, i roto i te hoê auraa, ua faatîtîhia te nunaa o te Atua, maoti i te faatiamâhia. (A faaau e te Ioane 8:31, 32.) Ua ere-mau-hia ratou i te maramarama i te pae varua. (Ephesia 1:16-18) Ua vai mamû noa ratou i te pae no te arueraa i te Atua, e te faahopearaa, aita ˈtura ta ratou e hotu i te pae varua. (Isaia 32:3, 4; Roma 14:11; Philipi 2:11) Te ite ra anei outou e mea nafea te reira ia tuea e te huru tupuraa o te mau ati Iuda no tahito ra tei faatîtîhia i Babulonia?

7, 8. Eaha te haamau-faahou-raa o tei itehia e te toea no teie tau?

7 E vaiiho anei râ te Atua i ta ˈna mau tavini no teie tau i roto i tera huru tupuraa? Eita, ua opua oia e haamau faahou ia ratou, ia au i tei tohuhia na e Isaia. No reira, e tupuraa taa ê to teie parau tohu noa nei â i roto i te pene 35 i to tatou nei tau, maoti te haamau-faahou-raahia te toea o te Iseraela pae varua i roto i te ruperuperaa e te oraora-maitai-raa o te hoê paradaiso pae varua. I roto i te Hebera 12:12, ua faaohipa o Paulo i te Isaia 35:3 ia au i te hoê auraa taipe, e te haapapu ra te reira e ua tano tatou i te faaohiparaa i teie tuhaa o te parau tohu a Isaia ia au i te hoê auraa taipe.

8 I te tau i muri aˈe i te tamaˈi, ua ora mai te toea faatavaihia o te Iseraela pae varua i te faatîtîraa, i roto i te hoê auraa taipe. Ua faaohipa te Atua ra o Iehova ia Iesu Mesia, te Kuro Rahi, no te faaora ia ratou. Ua nehenehe atura teie toea e rave i te hoê ohipa patu-faahou-raa, e au i te ohipa a te toea o te mau ati Iuda tahito o tei hoˈi atu i to ratou fenua no te patu faahou i te hiero mau i Ierusalema. Hau atu, ua nehenehe teie mau ati Iseraela pae varua no teie tau e haamata i te faaapu e i te faahotu i te hoê paradaiso pae varua heeuri, te hoê ô i Edene taipe.

9. Mea nafea te ohipa i faataahia i roto i te Isaia 35:1, 2, 5-7 i te tupuraa i to tatou nei tau?

9 Ma te haamanaˈo i te reira, e hiˈopoa faahou na tatou i te pene 35 a Isaia, e hiˈo na mua tatou i te mau irava 1 e te 2. Ua haamata mau te vahi pâpâmǎrô ia hiˈohia, i te uaa e i te hotu mai te mau mahora tahito no Sarona. A hiˈo na râ i te mau irava 5 tae atu i te 7. Ua faaaraarahia te mata o te maramarama o te toea, te ora noa nei e te ohipa noa nei â vetahi i roto i te taviniraa a Iehova. Ua papu maitai aˈe ia ratou te auraa o te ohipa i tupu i te matahiti 1914 e i muri iho mai. Ua ohipa atoa te reira i nia e rave rahi o tatou nei no roto i te “feia rahi roa,” e tavini ra i teie nei i pihai iho i te toea.—Apokalupo 7:9.

E tuhaa atoa anei ta outou i roto i te tupuraa o te parau tohu?

10, 11. (a) Mea nafea to outou apitiraa mai i roto i te tupuraa o te Isaia 35:5-7? (b) Eaha to outou iho huru no nia i teie mau tauiraa?

10 A rave na i to outou iho hiˈoraa. Hou outou a matau ai i te mau Ite no Iehova, mea tamau anei outou i te taio i te Bibilia? Mai te peu e e, eaha ta outou i maramarama? Ei hiˈoraa, ua taa ia outou i teie nei e eaha mau na te huru o te feia pohe. Peneiaˈe e nehenehe outou e faataa ˈtu i te hoê taata anaanatae i teie tumu parau, i te mau irava tumu i roto i te Genese pene 2, te Koheleta pene 9, e te Ezekiela pene 18, e vetahi atu â mau irava. Oia, ua taa ia outou eaha ta te Bibilia e haapii ra no nia e rave rahi mau tumu parau aore ra mau uiraa. Haapoto noa, ua matara te Bibilia ia outou, e mea rahi te mau parau ta outou e nehenehe e faataa ˈtu ia vetahi ê, mai ta outou iho â paha e rave ra.

11 E mea maitai ia aniani tatou e, ‘Nohea mai te ite i noaa mai ia ˈu no nia i te parau mau a te Bibilia? Hou vau a haapii ai e te nunaa o Iehova, ua ite anei au e teihea roa te mau irava atoa i faahitihia ˈtu? Ua taa anei ia ˈu i te auraa o teie mau irava e ua matara anei ia ˈu to ratou faufaaraa?’ Eita e ore e te pahonoraa mau i teie mau uiraa, aita ïa. Eiaha e inoino mai i teie parau, tera râ, e nehenehe e parauhia e ua po to outou mata no nia i teie mau irava e to ratou auraa. E ere anei? Tei roto hoi i te Bibilia, tera râ, aita outou i ite aore ra i taa i to ratou auraa. Mea nafea ïa to outou mata i te araararaa i te pae varua? Mea na roto ïa i te ohipa o ta Iehova i rave i to ˈna faatupuraa i te Isaia 35:5 i nia i te toea faatavaihia. Inaha, araara ihora to outou iho mata. Aita faahou outou i roto i te pouri i te pae varua. Te ite ra outou.—A faaau e te Apokalupo 3:17, 18.

12. (a) No te aha e parauhia ˈi e e ere teie te tau e tupu ai te mau faaoraraa semeio i te pae tino? (b) Mea nafea te hiˈoraa o Taeae F. W. Franz ia faahohoˈa i te tupuraa te Isaia 35:5 i to tatou nei tau?

12 Ua ite te feia haapii ara maite i te Bibilia e i te mau raveraa a te Atua i te roaraa o te mau senekele e, e ere teie te tau o te aamu ia tupu te mau faaoraraa semeio i te pae tino. (Korinetia 1, 13:8-10) Aita ïa tatou e tiai ra e ia faaaraara o Iesu Mesia i te matapo no te haapapu e o ˈna te Mesia, te Peropheta a te Atua. (Ioane 9:1-7, 30-33) Aita atoa oia e faaora ra i te feia tariˈa turi. A fatata ˈi o Frederick W. Franz, melo faatavaihia e peretiteni o te Taiete Watch Tower i tera ra tau, i te 100 matahiti, ua mohimohi roa to ˈna mata e ua tamau oia i te hoê taoˈa tauturu i te tariˈa turi. Tau matahiti aita to ˈna mata i ite faahou no te taio; tera râ, o vai te parau e ua matapohia oia aore ra ua turi to ˈna tariˈa ia au i te auraa o te Isaia 35:5? Ua riro te maramarama o to ˈna mata i te pae varua ei haamaitairaa no te nunaa o te Atua na te fenua atoa nei.

13. Eaha te tauiraa aore ra te haamau-faahou-raa i itehia e te nunaa o te Atua i teie nei tau?

13 Eaha ïa no to outou arero? Ua vavahia te feia faatavaihia a te Atua i te tau o to ratou vai-tîtî-raa i te pae varua. I to te Atua râ tauiraa i teie huru tupuraa, ua matara aˈera to ratou arero no te pii hua ma te oaoa i te mea o ta ratou i ite no nia i te Basileia haamauhia a te Atua e ta ˈna mau parau tǎpǔ no a muri aˈe. Peneiaˈe ua tauturu mai ratou ia outou ia matara atoa to outou arero. I mutaa ihora, mea pinepine anei outou i te paraparau ia vetahi ê no nia i te parau mau a te Bibilia? Ua manaˈo paha outou i te omuaraa ra e, ‘Mea au roa na ˈu ia haapii, tera râ, eita vau e tae e paraparau i te feia o ta ˈu i ore i matau.’ Teie râ, aita anei “te vaha o te taata vava ra” e ‘pii hua’ ra i teie nei ‘ma te oaoa’?—Isaia 35:6.

14, 15. Mea nafea to te feia e rave rahi haereraa na nia i “te eˈa moˈa” i to tatou nei tau?

14 E tere roa tei mua i te mau ati Iuda i faaorahia mai Babulonia mai no te hoˈi atu i to ratou fenua. Te tuea ra ïa te reira i te aha i to tatou nei tau? E hiˈo anaˈe i te Isaia 35:8: “Ei reira hoi te hoê eˈa rahi, e e eˈa hoi; e mairihia hoi te reira, o te eˈa moˈa: aore roa e taata viivii e na reira i te haere.”

15 Mai to ratou faatiamâraahia mai mai te faatîtîraa i te pae varua, ua haere mai te toea faatavaihia, apeehia i teie nei e te mau mirioni no roto i te mau mamoe ê atu, i rapae ia Babulonia Rahi na nia i te hoê eˈa rahi taipe, te hoê eˈa mâ e te moˈa o te aratai i te paradaiso i te pae varua. Te tutava nei tatou ia faatiahia tatou e ia faaea noa tatou i nia i tera eˈa rahi moˈa ra. A hiˈo na ia outou iho. E ere anei te mau ture e te mau faaueraa tumu morare o ta outou e haapao ra i teie nei, i te mea teitei aˈe i ta outou i pee na a vai ai outou i roto i teie nei ao? Aita anei outou e tutava puai ra no te faaau i to outou feruriraa e to outou haerea i to te Atua ra?—Roma 8:12, 13; Ephesia 4:22-24.

16. Eaha te mau huru tupuraa o ta tatou e nehenehe e fanaˈo ia haere tatou na nia i te eˈa moˈa?

16 A tamau noa ˈi outou i te haere na nia i teie eˈa moˈa, eita outou e haapeapea faahou i te taata e au i te animala ra. Oia mau, i roto i teie nei ao, e tia ia outou ia ara ia ore te mau taata nounou e te ino ia amu oraora noa ia outou, ei auraa parau. Mea rahi hoi te feia taehae i roto i to ratou mau taairaa e o vetahi ê. Auê ïa taa-ê-raa e te nunaa o te Atua e! I rotopu ia ratou, ua paruru-maitai-hia outou. Parau mau, e ere to outou mau hoa kerisetiano i te feia tia roa; i te tahi mau taime, e riro hoê i te hape aore ra i te faaino ia vetahi ê. Tera râ, ua ite outou e aita to outou mau taeae e imi ra i te ravea no te haamauiui ia outou aore ra ia pau outou ia ratou. (Salamo 57:4; Ezekiela 22:25; Luka 20:45-47; Ohipa 20:29; Korinetia 2, 11:19, 20; Galatia 5:15) Area râ, te faaite nei ratou i to ratou anaanatae ia outou; ua tauturu mai ratou ia outou; te hinaaro nei ratou e tavini i pihai iho ia outou.

17, 18. Te vai nei te paradaiso i teie nei i roto i teihea auraa, e eaha te faahopearaa i nia ia tatou nei?

17 E nehenehe atura tatou e hiˈo i te Isaia pene 35, ma te haamanaˈo i te tupuraa no teie nei tau o te mau irava 1 tae atu i te 8. E ere anei i te mea papu e ua itea mai ia tatou te hoê paradaiso mau i te pae varua? E ere iho â ïa i te mea tia roa—aitâ. E paradaiso mau râ, inaha, e nehenehe aˈena tatou e “ite” i reira, mai tei faahitihia i te irava 2, “te hanahana o Iehova, e te mana o to tatou Atua.” Eaha ˈtura te faahopearaa? Te na ô ra te irava 10 e: “Oia ïa, o tei hoohia e Iehova tei hoˈi mai; e haere mai ratou i Ziona ma te umere; e faakoronahia to ratou upoo i te oaoa [no te tau hopea ore, MN]. E noaa ia ratou te rearea e te oaoa; e te oto ra, e te mihi ra, e mau ê atu ïa.” Oia mau, mea oaoa mau â i to tatou haereraa mai i rapae i te haapaoraa hape e to tatou tapiraa i te haamoriraa mau ma te farii maitai o te Atua.

18 Te rahi noa ˈtura te oaoa i taaihia e te haamoriraa mau, e ere anei? Te ite nei outou i te feia anaanatae apî i te tauiraa e te niu-papu-raa i roto i te parau mau bibilia. Te ite nei outou i te mau taurearea ia paari mai e ia haere i mua i te pae varua i roto i te amuiraa. Te vai ra te mau bapetizoraa, i reira outou e ite ai i te feia matau ia bapetizohia. E ere anei te reira i te mau tumu no te oaoa, no te oaoa rahi, i teie mahana? Oia, auê te oaoa e ia apiti mai vetahi ê ia tatou i roto i to tatou tiamâraa e ta tatou paradaiso i te pae varua!

E tupuraa â to mua nei!

19. Te faaî nei te pene 35 a Isaia ia tatou i teihea huru tiaturiraa?

19 Ua tuatapapa mai tatou i te Isaia pene 35, to ˈna tupuraa matamua i te hoˈiraa ˈtu te mau ati Iuda i to ratou fenua e te tupuraa i te pae varua e itehia ra i teie mahana. Aita râ i oti. Mea rahi â te toe nei. Ua taaihia e te haapapuraa a te Bibilia no te hoê haamau-faahou-raa i mua nei o te paradaiso mau i nia i te fenua nei.—Salamo 37:10, 11; Apokalupo 21:4, 5.

20, 21. No te aha e mea tano e e au atoa i te mau Papai ia tiaturi e te vai ra te hoê tupuraa ê atu o te Isaia pene 35?

20 Eita ïa e tano ahiri e e hohora mai Iehova i te mau faahohoˈaraa oraora maitai o te hoê paradaiso e i muri iho, e ite-noa-hia te tupuraa i te pae varua. Aita e parauhia ra e mea faufaa ore te mau tupuraa i te pae varua. Noa ˈtu e e haamauhia te hoê paradaiso mau, eita tatou e mauruuru ahiri e, i rotopu i teie fenua haviti e te mau animala hau, e haaatihia tatou e te mau taata tia ore i te pae varua, e mau taata e ohipa mai te mau animala oviri ra te huru. (A faaau e te Tito 1:12.) Oia, na mua te paeau varua, no te mea tera te mea faufaa roa ˈˈe.

21 Noa ˈtu râ, eita te Paradaiso i mua nei e faaea noa i te mau tuhaa pae varua o ta tatou e fanaˈo ra i teie nei e o ta tatou e fanaˈo atu â i te tau i mua nei. E tia iho â e ia tiaturi tatou e e tupu te mau parau tohu mai te Isaia pene 35 i roto i te auraa mau. No te aha? Inaha, i te pene 65, ua tohu o Isaia no nia i “te raˈi apî e te fenua apî.” Ua faaohipa te aposetolo Petero i tera irava ia ˈna i faataa i te ohipa e tupu i muri aˈe i te mahana o Iehova. (Isaia 65:17, 18; Petero 2, 3:10-13) Te faaite ra o Petero e te mau tupuraa ta Isaia i faataa, e tupu mau ïa ia riro mai te “fenua apî” ei mea mau. Tei roto atoa te mau faataaraa o ta outou i matau maitai—e patu te taata i te fare e na ratou iho e parahi; e tanu ratou i te ô vine e e amu i to ˈna maa; e fanaˈo ratou i te ohipa a to ratou rima; e parahi amui te luko e te pinia mamoe; e aita e ino e ravehia na te fenua atoa nei. Oia hoi, te oraraa maoro, te mau fare aita e mǎtaˈuraa, te maa pue noa, te ohipa au mau, e te hau i rotopu i te mau animala iho e i rotopu i te animala e te taata.

22, 23. Eaha te niu no te oaoa e fanaˈohia ia tupu te Isaia pene 35 i te tau a muri aˈe?

22 Aita anei teie tiaturiraa e faaî ra ia outou i te oaoa? Oia mau inaha, ua poiete te Atua ia tatou no te ora mai teie te huru. (Genese 2:7-9) Eaha ïa te auraa ia au i te parau tohu a te Isaia pene 35 o ta tatou i tuatapapa iho nei? Te auraa ra, e tumu hau atu to tatou no te pii hua ma te oaoa. E uaa te mau medebara e te mau vahi pâpâmǎrô mau, e e faaoaoa te reira ia tatou. E ite te taata mata ninamu, aore ra ereere, aore ra te tahi atu peni haviti mau, o tei po râ te mata. E faaroo maitai to tatou mau hoa kerisetiano tariˈa turi, aore ra vetahi mea fifi na ratou ia faaroo. Auê te oaoa e ia faaohipa i tera aravihi no te faaroo ia taiohia mai e ia tatarahia mai te Parau a te Atua, e no te faaroo atoa i te mataˈi e puhi na roto i te mau tumu raau, te ata a te tamarii, te himene a te manu!

23 Oia atoa te auraa, e haere te pirioi ma te mauiui ore, e tae noa ˈtu te feia i roohia i te rumati o te fatiraa ivi i teie nei. Auê ïa tamǎrûraa e! E pihaa te mau pape tahe mau na roto i te medebara. E ite tatou i te pape ia pahî mai e e faaroo atoa tatou i te pihaahaaraa o te pape. E haere tatou na reira e e fafa roa ˈtu i te matie e te raau gima. O te Paradaiso mau ïa i haamau-faahou-hia. Eaha ïa no te oaoa ia parahi i pihai iho i te hoê liona aore ra te tahi atu animala oviri ma te mǎtaˈu ore? Aita e faufaa ia faataa pauroa ˈtu, inaha ua manaˈonaˈo aˈena tatou paatoa i taua hohoˈa ra.

24. No te aha outou e farii ai i te parau i roto i te Isaia 35:10?

24 Te haapapu maira o Isaia e: “Oia ïa, o tei hoohia e Iehova tei hoˈi mai; e haere mai ratou i Ziona ma te umere; e faakoronahia to ratou upoo i te oaoa vaiiho taiata.” E nehenehe mau tatou e parau e e tumu to tatou no te pii hua ma te oaoa. Te oaoa i te mea o ta Iehova e rave aˈena ra no to ˈna nunaa i roto i ta tatou paradaiso i te pae varua, e te oaoa i te mea o ta tatou e tiaturi ra e tupu i roto i te Paradaiso mau e fatata maira. No nia i te feia oaoa—no nia ia tatou—te papai ra o Isaia e: “E noaa ia ratou te rearea e te oaoa; e te oto ra, e te mihi ra, e maue ê atu ïa.”—Isaia 35:10.

Ua tapao anei outou?

◻ Eaha te piti o te tupuraa o te Isaia pene 35?

◻ Eaha te tupuraa i te pae varua e tuea ra i te mau tauiraa semeio ta Isaia i tohu?

◻ Mea nafea to outou apitiraa i roto i te tupuraa o teie parau tohu?

◻ No te aha tatou e parau ai e te faaî nei te Isaia pene 35 ia tatou i te tiaturiraa no a muri aˈe?

[Hohoˈa i te api 15]

Te fare auri no Raymond Street i Brooklyn, i New York, i reira te tapearaahia e hitu taeae e tiaraa faufaa to ratou i te avaˈe tiunu 1918

[Hohoˈa i te api 16]

Ua mohimohi te mata o Taeae Franz i te hopea o to ˈna oraraa, mea papu maitai râ to ˈna mata i te pae varua

[Hohoˈa i te api 17]

Te maraaraa e te haereraa i mua i te pae varua, e mau tumu ïa no te oaoa

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono