VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w96 15/2 api 8-13
  • E tumu to tatou no te pii hua ma te oaoa

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • E tumu to tatou no te pii hua ma te oaoa
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • E feia i hiaai na i te oaoa
  • Ua oaoa ratou i te tauiraa te tupuraa
  • Te faariroraa i te fenua ei paradaiso
  • A oaoa i teie nei e a muri noa ˈtu
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
  • No oe anei te Paradaiso?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2004
  • Te rave nei te “feia rahi roa” i teie mahana i te “eˈa rahi” e aratai tia nei i te faanahonahoraa a te Atua
    Te ino ore no te ao atoa nei i raro aˈe i te Faatereraa a te ‘Tamaiti hui arii no te hau’
  • E parau anei outou e: “Inaha, teie au, o vau ta oe e tono”?
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1987
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
w96 15/2 api 8-13

E tumu to tatou no te pii hua ma te oaoa

“E noaa ia ratou te rearea e te oaoa; e te oto ra, e te mihi ra, e maue ê atu ïa.”—ISAIA 35:10.

1. O vai te feia e tumu papu to ratou no te oaoa i teie mahana?

UA TAPAO paha outou e mea iti roa te feia e oaoa mau ra i teie nei tau. Teie râ, ei mau kerisetiano mau, te oaoa nei te mau Ite no Iehova. E te vai nei te tiaturiraa e fanaˈo i taua oaoa atoa ra i mua i te mau mirioni taata ê atu aore i bapetizohia ˈtura, te feia apî e te feia paari, teie e apiti nei e te mau Ite. I te mea e te taio nei outou i teie mau parau i roto i teie vea, e tapao faaite ïa te reira e ua noaa aˈena teie oaoa ia outou aore ra ua fatata roa i te noaa.

2. Nafea te oaoaraa kerisetiano e taa ê ai e te huru o te rahiraa o te mau taata?

2 Te ite ra te rahiraa o te taata e te erehia ra te tahi mea i roto i to ratou oraraa. E o outou iho? Parau mau, aita paha ta outou te mau taoˈa materia atoa o ta outou e nehenehe e faaohipa, e aita iho â paha ta outou te mau mea atoa e fanaˈohia ra e te feia moni e te feia mana o teie nei tau. Peneiaˈe te hinaaro ra outou e fanaˈo hau atu â i te pae no te oraora-maitai-raa e te puai. Teie râ, e nehenehe e parau e, i te pae no te oaoaraa, mea ona aˈe e mea maitai aˈe outou ia faaauhia i te rahiraa o te mau miria taata i nia i te fenua nei. Mea nafea ïa?

3. Eaha te mau parau faufaa mau te tia ia tatou ia haapao, e no te aha?

3 A haamanaˈo i te mau parau a Iesu: “I parau atu vau ia outou i teie nei mau parau, ia vai â to ˈu oaoa ia outou, e ia tia atoa hoi to outou oaoaraa.” (Ioane 15:11) ‘Ia tia to outou oaoaraa.’ Auê ïa parau faahiahia e! E faaite mai te hoê tuatapaparaa hohonu i te huru oraraa kerisetiano, i te mau tumu e rave rahi ia tia roa to tatou oaoaraa. I teie nei râ, a tapao na i te mau parau faufaa mau i roto i te Isaia 35:10. E mea faufaa mau no te mea e auraa rahi to teie mau parau no tatou nei i teie mahana. Te na ôhia ra e: “Oia ïa, o tei hoohia e Iehova tei hoˈi mai; e haere mai ratou i Ziona ma te umere; e faakoronahia to ratou upoo i te oaoa vaiiho taiata [no te tau hopea ore, MN]. E noaa ia ratou te rearea e te oaoa; e te oto ra, e te mihi ra, e maue ê atu ïa.”

4. Eaha te oaoa e faahitihia ra i roto i te Isaia 35:10, e no te aha tatou e haapao ai i te reira?

4 ‘E oaoa ratou no te tau hopea ore.’ Ua riro te pereota “no te tau hopea ore” ei huriraa tano roa i te parau o ta Isaia i papai na roto i te reo hebera. Teie râ, mai tei haapapuhia e vetahi atu mau irava, te auraa i roto i teie irava oia ïa, “e a muri noa ˈtu.” (Salamo 45:6; 90:2; Isaia 40:28) Aita ïa e hopea to te oaoaraa, i roto i te mau huru tupuraa o te faatupu—oia, o te faatia—i te oaoaraa mure ore. E ere anei i te mea faahiahia? Peneiaˈe râ, te feruri ra outou e e ere teie irava i te mea mau, e te manaˈo ra paha outou e: ‘Aita te reira e ohipa ra i nia ia ˈu mai te mau fifi e te mau tapitapiraa o ta ˈu e farerei nei i te mau mahana atoa.’ Tera râ, te haapapu ra te mau tupuraa e, oia. E auraa mau to te parau tǎpǔ i tohuhia i roto i te Isaia 35:10 no outou i teie mahana. No te ite e mea nafea râ, e hiˈopoa anaˈe i teie pene nehenehe mau, te Isaia 35, ma te tapao i to ˈna mau tuhaa tataitahi ia au i te huru tupuraa taatoa. Ia papu ia outou e e oaoa outou i te mea o ta tatou e ite atu.

E feia i hiaai na i te oaoa

5. Tei roto te parau tohu a te Isaia pene 35 i teihea huru tupuraa i faaite-atea-hia?

5 Ei tautururaa ia tatou, e hiˈo anaˈe na i te mau ohipa i tupu, e te tau i roto i te aamu, o teie parau tohu anaanatae mau. Ua papai te peropheta hebera ra o Isaia i te reira, i te area o te matahiti 732 hou to tatou tau. E mau ahuru ïa matahiti hou te mau nuu no Babulonia a haamou ai ia Ierusalema. Mai ta te Isaia 34:1, 2 e faaite ra, ua tohu te Atua e e tahooraa ta ˈna i nia i te mau nunaa, mai ia Edoma, tei faahitihia i roto i te Isaia 34:6. Inaha, ua faaohipa oia i to Babulonia tahito ra no te rave i te reira. Oia atoa, ua faaohipa te Atua i to Babulonia no te faaano ia Iuda no te mea ua taiva te mau ati Iuda. Eaha te faahopearaa? Ua hopoi-tîtî-hia te nunaa o te Atua, e ua vai ano noa to ratou fenua a 70 matahiti noa ˈtu.—Paraleipomeno 2, 36:15-21.

6. Eaha te taa-ê-raa i rotopu i te ohipa i tupu i nia i te mau ati Edoma e te ohipa i tupu i nia i te mau ati Iuda?

6 Teie râ, te vai ra te hoê taa-ê-raa rahi i rotopu i te mau ati Edoma e te mau ati Iuda. Aita e hoperaa to te faautuaraa a te Atua i nia i te mau ati Edoma; e i te pae hopea, ua moe roa to ratou nunaa. Oia, e nehenehe â outou e haere e mataitai i te mau tuhaa paparari i te vahi i faaeahia na e to Edoma, mai te mau toetoea tuiroo no Petra. Tera râ, i teie mahana, aita e nunaa aore ra e pǔpǔ taata o tei piihia ‘te mau ati Edoma.’ I te tahi aˈe pae, ua vai noa anei te anoraa o Iuda i faatupuhia e Babulonia e a muri noa ˈtu, ma te vaiiho i te fenua ia erehia i te oaoa no te tau mure ore?

7. Nafea to te mau ati Iuda faatîtîhia i Babulonia fariiraa i te Isaia pene 35?

7 I ǒ nei te parau tohu faahiahia a te Isaia pene 35 e rave ai i te hoê auraa anaanatae mau. E nehenehe oia e piihia e parau tohu no te haamau-faahou-raa inaha, ua itehia te tupuraa matamua i to te mau ati Iuda hoˈiraa ˈtu i to ratou fenua i te matahiti 537 hou to tatou tau. Ua fanaˈo te mau ati Iseraela o tei faatîtîhia i Babulonia i te tiamâraa no te hoˈi atu i to ratou fenua. (Ezera 1:1-11) Teie râ, hou te reira a tupu ai, peneiaˈe ua aniani te mau ati Iuda i faatîtîhia i Babulonia o tei tuatapapa i taua parau tohu a te Atua ra e, eaha te huru tupuraa o ta ratou e ite ia hoˈi atu ratou i to ratou fenua tumu, o Iuda. E eaha to ratou iho huru? Ua taaihia te mau pahonoraa i te tumu no reira tatou e pii hua ˈi ma te oaoa. E hiˈo anaˈe na.

8. Eaha te mau huru tupuraa ta te mau ati Iuda e ite ia hoˈi atu ratou mai Babulonia mai? (A faaau e te Ezekiela 19:3-6; Hosea 13:8.)

8 E ere hoi te huru tupuraa i te mea faahiahia roa no te mau ati Iuda, e tae noa ˈtu i te taime a faaroo ai ratou e te hoˈi ra ratou i to ratou fenua. E hitu ahuru matahiti to ratou fenua i te vai-ano-noa-raa, te roaraa ïa o te hoê oraraa taatoa. Eaha tei roohia i te fenua? Eita e ore e ua riro te mau faaapu, te mau ô vine, aore ra te mau ô maa hotu, ei fenua aihere. Ua riro paha te mau aua aore ra te mau tuhaa fenua faararihia i te pape ei fenua pâpâmǎrô aore ra ei medebara. (Isaia 24:1, 4; 33:9; Ezekiela 6:14) A feruri atoa i te mau animala oviri o tei rahi roa. E mau animala amu iˈo ïa, mai te liona e te nemera. (Te mau arii 1, 13:24-28; Te mau arii 2, 17:25, 26; Te Sire a Solomona 4:8) Eiaha atoa e moehia te daba, o tei taparahi na i te tane, te vahine, e te tamarii. (Samuela 1, 17:34-37; Te mau arii 2, 2:24; Maseli 17:12) Te vai atoa ra hoi te mau asepi e vetahi atu mau ophi taero, aore ra te mau pata. (Genese 49:17; Deuteronomi 32:33; Ioba 20:16; Salamo 58:4; 140:3; Luka 10:19) Ahiri e tei roto outou i te mau ati Iuda o tei faarue ia Babulonia i te matahiti 537 hou to tatou tau, eita e ore e e haamarirau outou i te hahaere na roto i taua fenua ra. E ere hoi i te paradaiso ia ratou i tapae atu.

9. Eaha te tumu i noaa ˈi i te feia i hoˈi atu te tumu no te tiaturi e te mau papu?

9 Teie râ, na Iehova iho i aratai i te feia haamori ia ˈna i to ratou fenua, e e mana to ˈna no te faataui i te hoê huru tupuraa taiâ. E tiaturi anei outou e e nehenehe te Poiete e na reira? (Ioba 42:2; Ieremia 32:17, 21, 27, 37, 41) Eaha ïa ta ˈna e rave—eaha ta ˈna i rave—no te mau ati Iuda o tei hoˈi atu e no to ratou fenua? Eaha te faahopearaa o teie ohipa i nia i te nunaa o te Atua i teie nei tau e i nia i to tatou huru tupuraa—i teie nei e a muri atu? E hiˈo na mua tatou eaha te ohipa i tupu i tera ra tau.

Ua oaoa ratou i te tauiraa te tupuraa

10. Eaha te tauiraa ta te Isaia 35:1, 2 i faaite atea?

10 Eaha te ohipa e tupu a faatia ˈi o Kuro i te mau ati Iuda ia hoˈi i taua fenua ano ra? A taio i te parau tohu putapû mau a te Isaia 35:1, 2: “E rearea te medebara e te vahi pâpâmaro ra no ratou; e oaoa hoi te fenua aihere e e ruperupe hoi mai te tiare ra: e ruperupe rahi ïa, e ouˈauˈa noa ma te oaoa e te himene, te unauna o Lebanona te horoahia mai no ˈna; te nehenehe o Karemela e o Sarona; e ite te reira i te hanahana o Iehova, e te mana o to tatou Atua.”

11. Ua faahiti o Isaia i teihea mea o ta ˈna i ite no nia i te fenua?

11 I te mau tau bibilia, ua tui te roo o Lebanona, o Karemela, e o Sarona no to ratou haviti heeuri. (Paraleipomeno 1, 5:16; 27:29; Paraleipomeno 2, 26:10; Te Sire a Solomona 2:1; 4:15; Hosea 14:5-7) Ua faahiti o Isaia i teie mau hiˈoraa no te faataa i te hohoˈa o te fenua i tauihia, maoti te tauturu a te Atua. E tupu râ anei teie tauiraa i nia anaˈe i te repo fenua? Aita roa ˈtu!

12. No te aha tatou e parau ai e te tuu ra te parau tohu a te Isaia pene 35 i te tapao i nia i te taata?

12 Te na ô ra te Isaia 35:2 e “e ouˈauˈa noa [te fenua] ma te oaoa e te himene.” Ua ite tatou e aita te repo fenua e te mau raau tupu i “ouˈauˈa noa ma te oaoa” i roto i te auraa mau. Teie râ, i to ratou riroraa mai ei mea hotu e te ruperupe, ua oaoa te taata. (Levitiko 23:37-40; Deuteronomi 16:15; Salamo 126:5, 6; Isaia 16:10; Ieremia 25:30; 48:33) Te mau tauiraa mau i nia i te fenua iho, e tuea ïa e te mau tauiraa i nia i te mau taata inaha, te tuuhia ra te tapao i nia i te mau taata i roto i teie parau tohu. No reira, e tano e ia maramarama tatou e, te haamatara na mua ra te mau parau a Isaia i te mau tauiraa i nia i te mau ati Iuda i hoˈi atu, i to ratou iho â râ oaoa.

13, 14. Eaha te tauiraa o te huru o te taata ta te Isaia 35:3, 4 i faaite atea?

13 Ia au i teie manaˈo, e hiˈopoa anaˈe na hau atu â no nia i teie parau tohu faaitoito, no te ite e mea nafea oia i te tupuraa i muri aˈe i te faatiamâraahia te mau ati Iuda e to ratou faarueraa ia Babulonia. I te mau irava 3 e te 4, te faahiti ra o Isaia i te tahi atu mau tauiraa i nia i taua feia i hoˈi mai ra: “E faaetaeta na outou i te rima paruparu, e tauturu outou i te turi turorirori. E parau atu outou i te aau taiâ, Ia itoito outou; eiaha e mǎtaˈu; inaha hoi to outou Atua. E faaitehia mai â te riri; te tahoo a te Atua ra: oia iho te haere hua mai e faaora ia outou.”

14 Aita anei tatou e puaihia ra ia manaˈo e te anaanatae rahi ra to tatou Atua, o tei nehenehe e faataui i te huru ano o te fenua, i te feia haamori ia ˈna? Aita oia i hinaaro e ia paruparu te mau ati Iuda faatîtîhia, ia topatopa ratou, aore ra ia taiâ ratou no nia i te tau a muri aˈe. (Hebera 12:12) A feruri na i te huru tupuraa o taua mau ati Iuda faatîtîhia ra. Taa ê atu i te tiaturiraa o ta ratou i huti mai na roto i te mau parau tohu a te Atua no nia i to mua ˈtu ia ratou, e mea fifi no ratou ia faatupu i te manaˈo oaoa no a muri aˈe. Mai te mea ra e tei roto ratou i te hoê pare pouri, e aita ratou i faatiahia ia hahaere aore ra ia rohi i roto i te taviniraa a Iehova. Mai te huru ra e aita e mori to mua ia ratou.—A faaau e te Deuteronomi 28:29; Isaia 59:10.

15, 16. (a) E nehenehe tatou e faaoti e ua rave o Iehova i te aha no te feia i hoˈi atu? (b) No te aha aita te feia i hoˈi atu i manaˈo e e ravehia te mau faaoraraa semeio i te pae tino, eaha râ ta te Atua i rave ia au i te Isaia 35:5, 6?

15 Auê râ tauiraa e i to Iehova aratairaa ia Kuro ia faatiamâ ia ratou, ia hoˈi atu ratou i to ratou fenua! Aita e haapapuraa i roto i te Bibilia e, na roto i te semeio, ua faaaraara te Atua i te mata o te mau ati Iuda i hoˈi atu, ua amaha oia i te tariˈa o te tariˈa turi, aore ra ua faaora oia i te feia pirioi aore ra melo motu. Teie râ, ua rave mau â oia i te tahi ohipa rahi atu â. Ua faahoˈi oia ia ratou i roto i te maramarama e te tiamâraa o to ratou fenua i herehia.

16 Aita e haapapuraa e ua tiaturi te feia i hoˈi atu e e rave o Iehova i teie mau faaoraraa semeio i te pae tino. Ua taa ia ratou e aita te Atua i na reira i nia ia Isaaka, Samasona, aore ra ia Eli. (Genese 27:1; Te mau tavana 16:21, 26-30; Samuela 1, 3:2-8; 4:15) Mai te peu râ e ua tiaturi ratou e e faataui te Atua i to ratou huru i roto i te hoê auraa taipe, aita ïa ratou i hape. Ma te papu maitai, ua tupu mau â te mau irava 5 e te 6 i roto i te hoê auraa taipe. Ma te tano mau, ua tohu o Isaia e: “Ei reira e faaaraarahia ˈi te mata o te matapo ra, e amaha hoi te tariˈa o te feia tariˈa turi ra: ei reira te pirioi e ouˈauˈa noa ˈi mai te aili, e himene mai hoi te vaha o te taata vava ra.”

Te faariroraa i te fenua ei paradaiso

17. Eaha te mau tauiraa i te pae tino ta Iehova i faatupu mau?

17 E tumu papu to teie feia i hoˈi atu no te pii hua ma te oaoa i mua i te huru tupuraa o ta Isaia e faataa faahou ra: “E pǔpû mai hoi te pape na te medebara, e te pape tahe i te fenua mǎrô ra. E riro te one veavea ra ei pape hopuna, e te repo mǎrô ra ei pape pihaa anaˈe: e ei te parahiraa o te teni ra e tupu ai te aretu, e te aeho, e te gima ra.” (Isaia 35:6b, 7) Noa ˈtu e aita e itehia ra i nia i te fenua taatoa o Iseraela i teie mahana, te faaite ra te mau haapapuraa e ua riro na o Iuda “ei paradaiso heeuri.”a

18. Nafea to te mau ati Iuda i hoˈi atu fariiraa i te mau haamaitairaa a te Atua?

18 No nia i te mau tumu oaoaraa, a feruri na i te huru o te toea ati Iuda i to ratou hoˈiraa ˈtu i te Fenua Tǎpǔhia! E nehenehe ta ratou e rave i teie fenua ano, faaeahia e te mau urî oviri e vetahi atu mau animala, e e taui i to ˈna huru. Eita anei outou e oaoa i te raveraa i teie ohipa faatauiraa, mai te peu iho â râ e ua ite outou e te haamaitai ra te Atua i ta outou mau tutavaraa?

19. Ua taotiahia te hoˈiraa ˈtu mai te faatîtîraa i Babulonia i roto i teihea auraa?

19 E ere râ hoi te taatoaraa o te mau ati Iuda faatîtîhia i Babulonia o tei nehenehe aore ra o tei hoˈi atu no te apiti i roto i taua tauiraa oaoa ra. Ua haamau te Atua i te tahi mau titauraa. Aita hoê taata i viiviihia e te mau peu faaroo etene a Babulonia i faatiahia ia hoˈi atu. (Daniela 5:1, 4, 22, 23; Isaia 52:11) Aita atoa te taata i opua ma te maamaa i te hoê haerea tano ore i faatiahia ia hoˈi atu. Aita teie mau taata atoa i ravehia. I te tahi aˈe pae, ua faatiahia te feia o tei faaî i te mau titauraa a te Atua, o ta ˈna i faariro ei feia moˈa i roto i te tahi faito, ia hoˈi atu i Iuda. Mai te mea ra e te ratere ra ratou na nia i te hoê eˈa moˈa. Ua haapapu o Isaia i te reira i roto i te irava 8: “Ei reira hoi te hoê eˈa rahi, e e eˈa hoi; e mairihia hoi te reira, o te eˈa moˈa: aore roa e taata viivii e na reira i te haere: . . . e ore hoi te taata ite ore e hapa i te reira eˈa.”

20. Aita e faufaa e ia mǎtaˈu te mau ati Iuda i te aha, e eaha ˈtura te faahopearaa?

20 Aita e faufaa ia mǎtaˈu te mau ati Iuda i hoˈi atu e ia haruhia ratou e te tahi feia e au i te animala ra aore ra e te nǎnǎ eiâ. No te aha? No te mea eita o Iehova e faatia i teie mau huru taata ia haere na nia i te eˈa e to ˈna nunaa i hoo-faahou-hia mai. E nehenehe ïa ratou e ratere ma te manaˈo oaoa, ma te tiaturiraa oaoa. A tapao na e mea nafea to Isaia faataaraa i te reira ia ˈna i faaoti i teie parau tohu: “Aore ïa o reira e liona; aore hoi e puaa taehae e tae mai i reira; e ore roa te hoê e itea ˈtu i te reira vahi: o tei faaorahia râ tei na reira i te haere. Oia ïa, o tei hoohia e Iehova tei hoˈi mai; e haere mai ratou i Ziona ma te umere; e faakoronahia to ratou upoo i te oaoa [no te tau hopea ore, MN]. E noaa ia ratou te rearea e te oaoa; e te oto ra, e te mihi ra, e maue ê atu ïa.”—Isaia 35:9, 10.

21. Nafea tatou ia hiˈo i teie mahana i te tupuraa o te Isaia pene 35 o tei ite-aˈena-hia?

21 Auê ïa hohoˈa faahiahia i tohuhia mai e! Eiaha râ tatou e faariro i te reira mai te tahi noa aamu no mutaa ihora, mai te hoê noa aamu nehenehe aita to ˈna e tuatiraa e to tatou nei huru tupuraa aore ra e te tau i mua ia tatou. Inaha, te ite nei teie parau tohu i te hoê tupuraa maere mau i teie mahana i nia i te nunaa o te Atua, no reira, te ohipa mau nei te reira i nia ia tatou tataitahi. Te horoa maira hoi i te hoê tumu papu ia pii hua tatou ma te oaoa. E tuatapapahia teie mau tuhaa e ohipa i nia i to tatou oraraa i teie nei e a muri aˈe i roto i te tumu parau i muri nei.

[Nota i raro i te api]

a Na roto i ta ˈna mau maimiraa no nia i teie fenua, ua faaoti te taata tuatapapa fenua faaapu ra o Walter C. Lowdermilk (tia a te Faanahoraa o te maa e te faaapu a te mau Nunaa Amui) e: “Ua riro na teie fenua ei paradaiso heeuri.” Ua faaite atoa oia e aita te ahuaraˈi i taui rahi roa “mai te tau roma mai â,” e “na te taata i faariro i te fenua ruperupe ei ‘medebara,’ e ere na te natura.”

Te haamanaˈo ra anei outou?

◻ Afea to te Isaia pene 35 iteraa i to ˈna tupuraa matamua?

◻ Eaha ta te tupuraa matamua o te parau tohu i faatupu?

◻ Mea nafea to Iehova faatupuraa i te Isaia 35:5, 6?

◻ Eaha te mau tauiraa i nia i te fenua e i nia i to ratou huru tupuraa tei itehia e te mau ati Iuda i hoˈi atu?

[Hohoˈa i te api 9]

Te mau vahi paparari o Petra, i te vahi i faaeahia na e to Edoma

[Faaiteraa i te tumu]

Garo Nalbandian

[Hohoˈa i te api 10]

A vai tîtî ai te mau ati Iuda, ua riro mai te tuhaa rahi o Iuda ei medebara, faaeahia e te mau animala taehae mai te daba e te liona

[Faaiteraa i te tumu]

Garo Nalbandian

Daba e liona: Safari-Zoo of Ramat-Gan, Tel Aviv

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono