Te ore-roa-raa te haavîraa uˈana—Nafea?
NO TE faaiti i te haavîraa uˈana, ua tamata te tahi mau oire o te mau Hau Amui no Marite i te hoê manaˈo apî—e horoahia te moni aore ra te tahi mau taoˈa i te feia e faahoˈi atu i ta ratou mau pupuhi. Te faahopearaa? Ei hiˈoraa, no te hoê faito moni e 341 000 dala, ua haaputu te oire no St. Louis e 8 500 pupuhi. Ua haaputu te hoê â porotarama i te oire no New York hau atu i te hoê tausani mauhaa.
Eaha te faahopearaa o tei tupu i nia i te taparahiraa taata? Ma te peapea, mea iti roa ïa. Ua naea te mau taparahiraa taata e te pupuhi i te hoê faito uˈana i St. Louis i te matahiti i muri iho. I te oire no New York, te parauhia ra e te vai faahou ra e piti mirioni pupuhi i roto i te mau aroâ. I te mau Hau Amui no Marite, te vai ra tau 200 mirioni pupuhi i roto i te rima o te mau taata iho, fatata e hoê pupuhi no te tane, te vahine, e te tamarii tataitahi. I roto i te tahi atu mau fenua, te maraa ra te haavîraa uˈana e te pupuhi ma te riaria mau. I Beretane “i rotopu i te mau matahiti 1983 e 1993, fatata te numera o te mau ohipa ino ta te mutoi i tapao e ua faaôhia te mau pupuhi i roto, i te tataipiti, oia hoi 14 000,” ta te vea The Economist e parau ra. Noa ˈtu e mea haihai te faito o te taparahiraa taata, fatata hoê mirioni mauhaa opanihia e te ture i roto i taua fenua ra.
Papu maitai, ua riro te itiraa mai taua mau numera riaria mau ra ei taahiraa avae i mua. Teie nei râ, aita roa ˈtu te mau faanahoraa mai tei faataahia i nia nei e aro ra i te mau tumu mau o te haavîraa uˈana. Eaha taua mau tumu ra? E rave rahi mau tumu o tei faahitihia, mea iti râ i te mea faufaa. Ua aratai te ereraa i te hoê utuafare papu e te haapiiraa morare e rave rahi mau taurearea ia apiti atu i roto i te mau pǔpǔ no te faaô atu ia ratou. Te turai ra te arainu o te mau hoonaraa rarahi i te rahiraa ia faaohipa i te haavîraa uˈana. Te turai ra te parau-tia ore i te tahi pae ia faatitiaifaro i te mau ohipa na roto i te mau ravea haavî uˈana. Te turai ra te teoteo o te fenua, o te iri, aore ra o te tiaraa i roto i te oraraa i te mau taata ia ore e tâuˈa i te mauiui o vetahi ê. E mau tumu teie o tei aa hohonu mau e aita e ravea ohie.
Eaha te nehenehe e rave?
E rave rahi atu â mau mutoi, mau faautuaraa no te fare auri etaeta aˈe, te taotiaraa i te mau pupuhi, te utua pohe—ua horoa-taatoa-hia te reira e ua tamatahia ei mau ravea no te faaiti i te taparahiraa taata e te haavîraa uˈana. Ua hopoi mai te reira e rave rau huru manuïaraa, te tupuraa ino râ oia hoi tei roto noâ te haavîraa uˈana i to tatou oraraa. No te aha? No te mea te rapaau noa ra taua mau faanahoraa ra i te mau tapao o te fifi.
I te tahi aˈe pae, te manaˈo ra e rave rahi feia aravihi e te ravea no te faaore roa i te haavîraa uˈana o te haapiiraa ïa. Noa ˈtu e mea tia teie manaˈo, e tia ia tatou ia tapao e aita te haavîraa uˈana i taotia-noa-hia i te mau nunaa i reira mea iti te mau ravea no te haapiiraa. E au mau ra e vetahi o te mau nunaa haavî uˈana roa ˈˈe o te mau nunaa atoa ïa tei fanaˈo i te haapiiraa teitei roa ˈˈe. E ere i te mea fifi ia ite e eita e titau-noa-hia te haapiiraa, te huru tia atoa râ o te haapiiraa. Eaha ïa to ˈna huru? Te vai ra anei te hoê taata o te nehenehe e haapii i te mau taata ia riro ei mau taata here i te hau e te parau-tia?
“O vau to Atua ra, o Iehova; o tei faaite ia oe i te mea e maitai ai oe ra; o tei aratai ia oe na te eˈatia maitai ia haere oe ra. Ahiri oe i faaroo mai i te mau faaue na ˈu e; ua riro ïa to oe maitai [hau, MN] mai te pape pue ra; e ta oe utua [parau-tia, MN] mai te are moana ra.” (Isaia 48:17, 18) Nafea te Atua ra o Iehova ia haapii i te mau taata ia riro ei mau taata here i te hau e te parau-tia? Na roto iho â râ i ta ˈna Parau, te Bibilia.
Te mana o te Parau a te Atua
E ere roa ˈtu te Bibilia i te hoê noa anairaa fabula e parau tahito e ua hope to ratou tau e mea tano ore. Te vai ra i roto te mau faaueraa tumu e te mau manaˈo no ǒ mai i te Poiete o te huitaata nei, o tei ite hau aˈe, ia au i to ˈna huru hiˈoraa teitei, i te huru o te taata nei i te tahi atu taata. “Mai te raˈi nei hoi e teitei rahi to ˈna i to te fenua; oia atoa to ˈu ra haerea, e teitei ïa i to outou haerea, e to ˈu ra mau manaˈo i to outou ra mau manaˈo,” ta te Atua ra o Iehova e parau ra.—Isaia 55:9.
No teie tumu, te haapapu ra te aposetolo Paulo e “mea ora hoi te parau a te Atua, e te puai rahi, e te ooi rahi hoi to te reira i to te ˈoˈe mata piti ra, i te putapupu-roa-raa hoi e taa ê noa ˈtu te varua e te aau, e te tiaatiraa e te puo ivi aa, e te hiˈopoa hoi i te manaˈo e te opua o te aau ra.” (Hebera 4:12) Oia mau, e mana to te Parau a te Atua no te naea e no te haaputapû i te mafatu o te hoê taata e no te taui i to ˈna huru manaˈo e to ˈna haerea. E ere anei i te mea e titauhia ra no te taui i te huru haavî uˈana o te mau taata i teie mahana?
Ua riro te mau Ite no Iehova, i teie nei ua fatata ratou i te pae mirioni rahiraa i roto hau atu i te 230 fenua, ei haapapuraa ora e e mana mau to te Parau a te Atua no te taui i te mau oraraa ia maitai aˈe mai. Te vai ra i rotopu ia ratou te mau taata no te mau nunaa, te mau reo, e te mau iri atoa. No roto atoa ratou i te mau huru oraraa e mau tiaraa totiale atoa. E oraraa haavî uˈana e te arepurepu na to vetahi i rotopu ia ratou. Maoti râ i te vaiiho i teie mau tumu ia faatupu i te au-ore-raa, te tataˈuraa, te hiˈo-pae-tahi-raa, e te feii i roto ia ratou, ua haapii ratou i te haapaiuma i teie mau haafifiraa e ia riro ei mau taata here i te hau e te tahoê na te ao atoa nei. Na te aha i faatupu i te reira?
Hoê ohipa e faaore ra i te haavîraa uˈana
Te tauturu nei te mau Ite no Iehova ia vetahi ê ia noaa ia ratou i te ite papu no nia i te opuaraa a te Atua mai tei faaitehia i roto i ta ˈna Parau, te Bibilia. I roto i te mau tuhaa atoa o te fenua, te imi nei ratou i te feia e hinaaro ra e haapii i te mau huru o Iehova e ia haapiihia ratou e ana. Te hotu nei ta ratou mau tutavaraa. Te faahopearaa o taua ohipa haapiiraa ra oia hoi te tupu ra te hoê parau tohu faahiahia mau.
A 2 700 matahiti i teie nei, ua faauruahia te peropheta Isaia no te papai e: “E riro ia tae i te mau mahana hopea ra . . . e rave rahi te taata e haere ma te parau e, E haere mai, e haere tatou i nia i te mouˈa o Iehova, i te fare o te Atua o Iakoba; e na ˈna e haapii mai i ta ˈna haapaoraa, e haere tatou na te eˈa ta ˈna e faaite maira.”—Isaia 2:2, 3.
E nehenehe te haapiiraahia e Iehova e te haereraa na nia i to ˈna mau eˈa e faatupu i te mau tauiraa faahiahia mau i roto i te oraraa o te mau taata. Te tohuhia ra te hoê o te mau tauiraa i roto i teie noâ parau tohu: “E tiapai ratou i ta ratou ˈoˈe ei auri arote, e ta ratou mau mahae ei tipi tope raau; e ore te hoê fenua e aa mai i te tahi fenua i te ˈoˈe, e ore hoi ratou e haapii faahou i te tamaˈi.” (Isaia 2:4) Ua taio e rave rahi mau taata i teie irava. Inaha, ua nanaˈohia teie irava i nia i te hoê patu a te mau Nunaa Amui i te oire no New York. E haamanaˈoraa teie no te opuaraa a te mau Nunaa Amui, aita râ ratou i manuïa. Eita te faaore-roa-raa i te tamaˈi e te haavîraa uˈana e faatupuhia e te tahi faanahonahoraa politita a te taata nei. O te Atua ra o Iehova anaˈe o te nehenehe e rave i te reira. Nafea oia e faatupu ai i te reira?
Papu maitai eita te taatoaraa e pahono atu i te titauraa e ‘haere i nia i te mouˈa o Iehova’ e ‘ia haapiihia i ta ˈna haapaoraa [no nia i to ˈna mau huru, MN]’ e ‘ia haere na nia i to ˈna mau eˈa’; eita atoa ratou e ineine i te ‘tiapai i ta ratou ˈoˈe ei auri arote e ta ratou mau mahae ei tipi tope raau.’ Eaha ta Iehova e rave i nia i teie mau huru taata? Eita oia e haamatara i te uputa e a muri noa ˈtu aore ra e tiai noa e ia taui ratou. No te faaore roa i te haavîraa uˈana, e faaore roa atoa o Iehova i te feia e tamau onoono noa ra i ta ratou mau haerea haavî uˈana.
Hoê haapiiraa faufaa mau
Ua riro te ohipa o ta te Atua i rave i te tau o Noa ei haapiiraa no te faaara ia tatou i teie nei mahana. Te faaite ra te faatiaraa bibilia e eaha te huru ao i vai na: “Ua ino roa ra te fenua i mua i te aro o te Atua, ua î te fenua i te parau-tia ore [haavîraa uˈana, MN].” I nia i taua tupuraa ra, ua faaara te Atua ia Noa e: “Ua fatata roa te hopea o te taata atoa ra ia ˈu; ua î hoi te fenua i te parau-tia ore ia ratou: e inaha, te rave nei au e haamou ia ratou e te fenua atoa nei.”—Genese 6:11, 13.
E tia ia tatou ia tapao i te hoê tuhaa faufaa roa. I to ˈna faataeraa i te Diluvi i nia i taua ui ra, ua faaora te Atua ia Noa e to ˈna utuafare. No te aha? Te pahono ra te Bibilia e: “E taata hau Noa i te parau-tia e te piˈo ore i to ˈna ra ui: e ua au to Noa haerea i te Atua.” (Genese 6:9; 7:1) Noa ˈtu e e ere te taatoaraa i ora na i taua tau ra i te hoê taata haavî uˈana, o Noa e to ˈna utuafare anaˈe ‘o tei au to ratou haerea i te Atua mau.’ No taua tumu ra, ua ora mai ratou i te faaore-roa-raahia taua ao haavî uˈana ra.
A ite faahou ai tatou i te fenua ia ‘î i te haavîraa uˈana,’ e nehenehe tatou e tiaturi papu e eita te Atua e haamoe i te reira. Mai ta ˈna i rave i te tau o Noa, fatata roa ïa oia i te ohipa e i te faaore roa i te haavîraa uˈana—e a muri noa ˈtu. E horoa atoa râ oia i te hoê ravea no te faaora i te feia e haapii ra i teie nei i te ‘haere e te Atua mau,’ te feia e pahono ra i ta ˈna ohipa haapiiraa rahi no te hau.
Na roto i te papai salamo, te horoa ra Iehova i teie manaˈo papu: “No parahirahi aˈe te paieti ore, e aita ra; oia â ïa, e hiˈo â oe i to ˈna vahi, e aita nei. Area te feia mǎrû ra, e parahi ïa i te fenua, e oaoa ratou i te rahi o te hau ra.”—Salamo 37:10, 11.
E oaoa te mau Ite no Iehova i te haapii i te Bibilia e o outou ia nehenehe outou e apiti atu i te feia e parau nei e: “E haere tatou i nia i te mouˈa o Iehova, i te fare o te Atua o Iakoba; e na ˈna e haapii mai i ta ˈna haapaoraa, e haere tatou na te eˈa ta ˈna e faaite maira.” (Isaia 2:3) Ia na reira outou, e nehenehe outou e parahi atoa i rotopu i te feia o te ite i te hopea o te ino e te haavîraa uˈana atoa. E nehenehe outou e ‘oaoa i te rahi o te hau ra.’
[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 5]
Reuters/Bettmann