Te tamahanahanaraa e te faaitoitoraa—E mau ofai taoˈa e rave rau tarairaa
UA FAARURU te rahiraa o tatou nei i te mau taime e manaˈo tatou e ua veve-roa-hia tatou—eiaha paha i te pae materia i te pae râ o te feruriraa. Ua paruparu-roa-hia tatou, e ua hepohepo roa atoa. Teie râ, i taua mau taime ra, peneiaˈe e tei pihai iho noa ia tatou te tahi taoˈa faufaa o te nehenehe e haamaitai rahi roa ia tatou. Taua “ofai taoˈa” ra, o te faaitoitoraa ïa.
I roto i te Bibilia, hoê â taˈo heleni i faaohipahia no na parau “e faaitoito” e “e tamahanahana.” Te faataa ra teie nau taˈo i te auraa e tufa i te itoito, te puai, aore ra te tiaturiraa. Papu maitai ïa, ia paruparu anaˈe tatou aore ra ia topatopa rii to tatou feruriraa, o te tamahanahanaraa e te faaitoitoraa mau o ta tatou e hiaai ra. Ihea roa e itea mai ai?
Te haapapu maira te Bibilia e o Iehova “te Atua no ˈna anaˈe te mahanahana.” (Korinetia 2, 1:3) Te na ô atoa maira oia e ‘aita oia i atea ê atu ia tatou atoa nei.’ (Ohipa 17:27) Te vai nei ïa te tamahanahanaraa e te faaitoitoraa. E hiˈopoa anaˈe na e maha tuhaa rarahi mea na reira Iehova e horoa ˈi i te faaitoitoraa.
Na roto i te mau taairaa tataitahi e te Atua
Te pu tamahanahanaraa rahi roa ˈˈe, o te mau taairaa tataitahi ïa e te Atua ra o Iehova. E faaitoitoraa mau â ia ite e e nehenehe e faatupu i teie huru taairaa. Inaha hoi, o vai faatere o teie nei ao o te farii i te paraparau mai ia taniuniu atu tatou aore ra o te anaanatae mai i to tatou mau fifi? E mea puai roa ˈˈe o Iehova i teie mau taata. Tera râ, e mea haehaa atoa oia—ua ineine hoi oia i te haapao i te mau taata haihai e te tia ore. (Salamo 18:35) Na Iehova iho i rave i te taahiraa matamua na roto i te faaiteraa i te here i nia ia tatou. Te na ô ra te Ioane 1, 4:10 e: “O te [here] mau teie, e ere râ e na tatou i [here atu] i te Atua, oia râ tei [here] mai ia tatou nei, e ua tono mai i ta ˈna Tamaiti ei taraehara i ta tatou nei hara.” Hau atu, te ume nei Iehova ia tatou ma te here i ta ˈna Tamaiti ra.—Ioane 6:44.
Ua pahono anei outou e ua imi anei outou i te tamahanahanaraa i roto i te faahoaraa ˈtu i te Atua? (A faaau e te Iakobo 2:23.) Ei hiˈoraa, mai te peu e e hoa here, piri roa to outou, e ere anei i te mea oaoa ia faaea tau taime e o orua anaˈe, e ia paraparau ma te tapeapea ore no nia i to outou mau taiâraa e mau haapeapearaa, to outou mau tiaturiraa e mau oaoaraa? Te titau nei Iehova ia outou ia na reira atoa e o ˈna. Aita oia e taotia nei i te maororaa outou e paraparau ai ia ˈna na roto i te pure—e te faaroo mau nei oia. (Salamo 65:2; Tesalonia 1, 5:17) Ua pure o Iesu ma te tamau e te aau putapû. Inaha, hou oia a maiti ai i ta ˈna na aposetolo e 12, ua pure oia i te hoê po taatoa.—Luka 6:12-16; Hebera 5:7.
I tera e tera taime, e nehenehe tatou tataitahi e faataa i te tahi taime o tatou anaˈe e o Iehova. Te parahi-noa-raa ma te hau i mua i te hoê haamaramarama aore ra te haereraa na raro ma te ru ore, e nehenehe te reira e riro ei taime maitai roa no te hohora ˈtu i to outou mafatu i mua ia Iehova na roto i te pure. Ia na reira outou, e riro te reira ei tamǎrûraa e ei tamahanahanaraa rahi. Mai te peu e te vai ra te tahi poieteraa a Iehova o ta tatou e nehenehe e mataitai atu a feruri hohonu ai tatou—noa ˈtu e te tahi noa maa raˈi iti, te tahi mau tumu raau aore ra mau manu—e nehenehe tatou e ite na roto i teie mau mea i te mau faahaamanaˈoraa tamahanahana mau o te here e te tapitapi o Iehova no tatou nei.—Roma 1:20.
Na roto i te hoê haapiiraa tataitahi i te Parau a te Atua
Mea na roto râ i te haapiiraa tataitahi i te Bibilia, e matara ˈi ia tatou te mau huru maitatai o Iehova. Te faaite pinepine ra te Bibilia e o Iehova te “Atua aroha noa, e te hamani maitai rahi, e te faaoromai rahi, e te maitai rahi, e te parau mau.” (Exodo 34:6; Nehemia 9:17; Salamo 86:15) Ua riro te hinaaroraa e tamahanahana i ta ˈna mau tavini i nia i te fenua nei ei huru hohonu mau o te ihotaata o Iehova.
A rave na ei hiˈoraa, i te mau parau a Iehova i roto i te Isaia 66:13, MN: “Mai te taata e tamahanahana-noa-hia e to ˈna ra metua vahine, mai te reira atoa vau iho i te tamahanahana noa ia outou, e au mau taata e.” Ua opua o Iehova e ia riro te here o te hoê metua vahine no ta ˈna mau tamarii ei here haapae ia ˈna iho e te taiva ore. Ahiri e ua ite aˈenei outou i te hoê metua vahine here i te tamahanahanaraa i ta ˈna tamarii o tei pepe, ua taa ïa ia outou eaha ta Iehova e hinaaro ra e parau ia na ô anaˈe oia e e tamahanahana oia i to ˈna mau taata.
E rave rahi mau faatiaraa a te Bibilia o te faataa ra i te faaohiparaahia teie huru tamahanahanaraa. I to te peropheta ra o Elia haamǎtaˈuraahia i te pohe na te arii vahine ino ra o Iezebela, ua mehameha aˈera oia e ua horo atura no te imi i te ora. No to ˈna paruparu rahi, ua hahaere noa ˈtura oia na roto i te medebera i te hoê mahana taatoa, ma te ore hoi e rave i te pape aore ra i te maa. Ma te ahoaho, ua faaite atura o Elia ia Iehova i to ˈna hinaaro e pohe. (Te mau arii 1, 19:1-4) Eaha ta Iehova i rave no te tamahanahana e no te faaitoito i ta ˈna peropheta?
Aita o Iehova i aˈo etaeta ia Elia no to ˈna manaˈo moemoe, te haafaufaa ore, e to ˈna riaria. Area râ, ua faaroo ihora te peropheta i te hoê “reo iti haihai.” (Te mau arii 1, 19:12) Ia taio outou i Te mau arii 1, pene 19, e tapao mai outou e mea nafea to Iehova tamahanahanaraa ia Elia, to ˈna faatoparaa i to ˈna hau, e to ˈna faaetaetaraa i to ˈna faaroo. E ere te reira i te tamahanahanaraa na nia nia noa. Ua haaputapû hohonu roa râ i te mafatu aehuehu o Elia, ma te faaitoito i te peropheta ia tamau noa i te haere. (A faaau e te Isaia 40:1, 2.) Aita i maoro i muri iho, ua rave faahou o Elia i ta ˈna hopoia taviniraa.
Te tamahanahana e te faaitoito atoa ra o Iesu Mesia i ta ˈna mau pǐpǐ taiva ore. Inaha, ua tohu o Isaia no nia i te Mesia e: “Te Fatu ra o Iehova, . . . ua tono mai oia ia ˈu . . . ei faaora hoi i te feia aau oto; . . . ia haamahanahana i te feia i mihi ra.” (Isaia 61:1-3) I roto i te roaraa o to ˈna oraraa, ua haapapu maitai o Iesu e ua tupu teie mau parau i nia ia ˈna. (Luka 4:17-21) Ia ite outou e te hiaai ra outou i te tamahanahanaraa, a feruri hohonu i nia i ta Iesu huru raveraa mǎrû, e te here i nia i te taata o tei mauiui e o tei erehia. Oia mau, ua riro te tuatapapa-maite-raa i te Bibilia ei pu rahi no te tamahanahanaraa e te faaitoitoraa.
Na roto i te amuiraa
I roto i te amuiraa kerisetiano, te anaana nei te mau pae taraihia huru rau o te mau ofai taoˈa o te tamahanahanaraa e te faaitoitoraa. Ua faauruahia te aposetolo Paulo ia papai e: “E haamahanahana outou ia outou iho, e e faatupu i te maitai te tahi i te tahi.” (Tesalonia 1, 5:11) Nafea ia itehia te tamahanahanaraa e te faaitoitoraa i te mau putuputuraa a te amuiraa?
A tahi, te haere nei iho â ïa tatou i te mau putuputuraa kerisetiano ia ‘haapiihia tatou e Iehova,’ ia noaa mai i te ite no nia ia ˈna e ta ˈna mau huru raveraa. (Ioane 6:45) E faaitoito e e tamahanahana teie huru ite. Te taio nei tatou i roto i te Ohipa 15:32 e: “E aˈo hua ˈtura Iuda raua o Sila i te mau taeae, e faaitoito atura ia ratou.”
Aita anei outou i haere aˈenei i te putuputuraa e mea paruparu hoi outou, e mea maitai roa outou i to outou hoˈiraa mai? Peneiaˈe ua puta to outou mafatu i te tahi mea i faahitihia i roto i te hoê oreroraa parau, te hoê pahonoraa, aore ra te hoê pure e ua horoa mai te reira i te tamahanahanaraa e te faaitoitoraa o ta outou e hiaai ra. No reira, eiaha e mairi i te mau putuputuraa kerisetiano.—Hebera 10:24, 25.
E nehenehe te apitiraa ˈtu e to tatou mau taeae e mau tuahine i roto i te taviniraa e i te tahi atu mau taime, e faatupu i teie atoa huru i nia ia tatou. Na roto i te reo hebera, e rave rahi mau parau haa oia hoi te auraa “e taamu” o tei tano atoa no na parau “puai” aore ra “e haapuai”—e au ra hoi e te auraa ra, e mea puai aˈe te mau taoˈa ia taamu-anaˈe-hia ratou. E parau mau te reira i roto i te amuiraa. E tamahanahanahia tatou, e faaitoitohia, oia mau, e haapuaihia tatou, na roto i te amuimuiraa tatou te tahi e te tahi. E ua taatihia tatou e te here, te taamu etaeta roa ˈˈe.—Kolosa 3:14.
I te tahi taime, na te haapao maitai o to tatou mau taeae aore ra mau tuahine e faaitoito ia tatou. (Tesalonia 1, 3:7, 8) I te tahi atu mau taime, o te here o ta ratou e faaite nei. (Philemona 7) E i te tahi atu â mau taime, o te rave-amui-noa-raa i te ohipa, tapono e tapono, ia paraparau anaˈe tatou ia vetahi ê no nia i te Basileia o te Atua. Ia paruparu anaˈe outou e ia hinaaro anaˈe outou i te faaitoitoraa i te pae no te taviniraa, no te aha e ore ai e rave i te mau faanahoraa no te poro na muri i te hoê taata poro o te Basileia paari aˈe aore ra aravihi aˈe? Eita e ore e e tamahanahanahia outou ia na reira outou.—Koheleta 4:9-12; Philipi 1:27.
Na roto i “te tavini haapao maitai e te paari”
Na vai e faanaho ra i te mau tuhaa tamahanahana mau o ta tatou taviniraa? Ua nomino o Iesu i te hoê pǔpǔ o ta ˈna i pii “te tavini haapao maitai e te paari” no te tufa i te “maa [pae varua] i te hora mau ra.” (Mataio 24:45) I te senekele matamua o to tatou nei tau, ua rave aˈena teie tino kerisetiano faatavaihia e te varua i te ohipa. Ua faatae te tino aratai a te mau matahiapo i Ierusalema i te mau rata aˈoraa e aratairaa na te mau amuiraa. Eaha ˈtura te faahopearaa? Te faataa ra te Bibilia e mea nafea to te mau amuiraa pahonoraa i teie huru rata: “E oti aˈera i te taiohia e ratou, oaoa ˈtura” ratou i taua faaitoitoraa ra.—Ohipa 15:23-31.
Oia atoa, i teie mau mahana hopea atâta, te tufa nei te tavini haapao maitai e te paari i te maa pae varua o te horoa nei i te tamahanahanaraa e te faaitoitoraa rahi na te nunaa o Iehova. Te rave atoa ra anei outou i teie maa? Te vai ra hoi i roto i te mau pueraa buka neneihia ta te pǔpǔ o te tavini e haaparare ra na te ao atoa nei. Ua horoa na vea Te Pare Tiairaa e A ara mai na! e tae noa ˈtu te mau buka, te mau vea iti, e te mau api parau iti ta te Taiete Watch Tower e pia nei i te tamahanahanaraa na te feia taio e rave rahi.
Ua papai te hoê tiaau ratere e: “Te hinaaro nei te rahiraa o to tatou mau taeae e mau tuahine e rave i te mea tia, tera râ, mea pinepine ratou i te faaruru i te mau ereraa, te mau mǎtaˈuraa, e te manaˈoraa e aita to ratou e puai no te tauturu ia ratou iho. Te tauturu nei te mau tumu parau o ta tatou mau vea i te feia e rave rahi ia noaa faahou i te mana no te faatere i to ratou oraraa e to ratou mau manaˈo horuhoru. Maoti te mau tumu parau e nehenehe atoa ta te mau matahiapo e pûpû hau atu i te tahi noa faaitoitoraa na nia ê noa.”
A faaohipa hua i te mau pueraa buka no ǒ mai i te pǔpǔ a te tavini haapao maitai. E nehenehe te mau vea, mau buka, e vetahi atu mau huru buka, tano maitai e tauturu ia tatou ia itea mai i te tamahanahanaraa i te taime fifi. I te tahi aˈe pae, mai te peu e e nehenehe ta outou e faaitoito atu i te tahi taata o te taiâ ra, a faaohipa i te mau haamaramaramaraa a te mau Papai i roto i teie mau vea. Ua papaihia te mau tumu parau ma te haapao maitai, mea pinepine i muri aˈe e rave rahi mau hebedoma aore ra avaˈe o te mau maimiraa, te tuatapaparaa, e te pure tuutuu ore. Ua niuhia te mau aˈoraa i nia i te Bibilia, ua tamatahia e e parau mau atoa hoi. Ua ite vetahi e mea maitai roa ia taio i te hoê aore ra e piti tumu parau tano maitai e te hoê taata o tei paruparu. E nehenehe te reira e horoa mai i te tamahanahanaraa e te faaitoitoraa.
Ahiri e e noaa mai ta outou mau ofai taoˈa faufaa, e haaputu noa anei outou na outou, aore ra e oaoa anei outou i te tufa ˈtu i te tahi na vetahi ê? A haamau ei tapao na outou ia riro ei tamahanahanaraa e ei faaitoitoraa no to tatou mau taeae e mau tuahine i roto i te amuiraa. Mai te peu e e patu outou maoti hoi i te tuparari, e haapopou outou maoti i te faahapa, e paraparau outou ma “te arero o te feia ite” maoti i te “ˈoˈe patiatia ra,” e riro outou i te faataui i te oraraa o vetahi ê. (Isaia 50:4; Maseli 12:18) Oia mau, e faarirohia hoi outou iho ei ofai taoˈa—ei pu o te tamahanahanaraa e te faaitoitoraa mau!
[Tumu parau tarenihia i te api 20]
Te tamahanahanaraa no te feia e titau ra i te tauturu
E RAVE rahi o tei faataa mai e mea nafea te mau tumu parau a Te Pare Tiairaa e te A ara mai na! i te faahohonuraa i to ratou taairaa tataitahi e o Iehova. Te na ô ra te hoê vahine e: “I muri aˈe i to ˈu taioraa i teie tumu parau, mai te mea atura e tei pihai iho noa o Iehova ia ˈu ma to ˈna puai e to ˈna hanahana atoa. Mai te mea ra e taata mau oia.” Te na ô ra te tahi atu rata e: “Ua taui-roa-hia to matou mafatu e to matou feruriraa i te pae no to matou huru hiˈoraa ia Iehova, e inaha e ere faahou matou mai mutaa ihora. E au ra e ua hororoihia to matou titia mata, e nehenehe atura ta matou i teie nei e ite maramarama maitai i te mau mea atoa.”
Ua papai mai vetahi no te parau e mea nafea te mau vea i te tautururaa ia ratou ia faaruru i te mau fifi aore ra te mau tamataraa taa maitai, ma te haapapu hoi e te anaanatae maira o Iehova ia ratou. Te na ô ra te hoê vahine taio e: “Mauruuru faahou â no te faaiteraa mai e te tapitapi ra e te here nei o Iehova i to ˈna mau taata.” Ua parau te hoê vahine no te fenua Tapone, ua pohe hoi ta ˈna tamarii, no te mau tumu parau a te A ara mai na! no nia i teie tuhaa e: “Ua pihaa te hohonuraa o te aroha o te Atua na roto mai i te mau api, e ua taˈi noa vau aita e faaearaa. Ua vaiiho vau i teie mau tumu parau i te hoê vahi mea ohie roa na ˈu ia rave mai no te taio ia hepohepo roa vau e ia moemoe au.” Ua papai mai te tahi atu vahine o tei mihi e: “Ua horoa mai te mau tumu parau a Te Pare Tiairaa e te A ara mai na! e te vea “Ia pohe tei herehia e outou na” i te puai o ta ˈu i titau no te faaruru i to ˈu oto.”
O te mau Papai Moˈa te pu matamua o te tamahanahanaraa. (Roma 15:4) Te pee maite nei Te Pare Tiairaa i te Bibilia ei buka mana, e mai te reira atoa no to ˈna vea apiti, te A ara mai na! No teie tumu, ua riro mau â teie nau vea ei tamahanahanaraa e ei faaitoitoraa no ta raua mau taata taio.
[Hohoˈa i te api 23]
Te Atua tamahanahana rahi, o o ˈna atoa Tei faaroo i te pure