VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w96 1/1 api 8-17
  • Te horoa rahi nei Iehova i te hau e te parau mau

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Te horoa rahi nei Iehova i te hau e te parau mau
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Ua faatupu Iehova i ta ˈna mau parau tǎpǔ
  • ‘E pohehae to ˈu ia Ziona’
  • “Te oire parau mau”
  • Te hau no te nunaa o Iehova
  • Mea fifi roa anei no Iehova?
  • “Ei Atua vau no ratou”
  • ‘A here i te parau mau e te hau’!
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
  • A vaiiho i “te hau a te Atua” ia paruru i to outou mafatu
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1991
  • Te hau a te Atua no te feia e haapiihia ra e Iehova
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1987
  • Te taviniraa ei mau vea o te hau a te Atua
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1996
w96 1/1 api 8-17

Te horoa rahi nei Iehova i te hau e te parau mau

“Na ˈu ratou e faaora, e faaite hua ˈtu vau i te hau rahi no ratou e te parau mau.”—IEREMIA 33:6.

1, 2. (a) No nia i te hau, eaha tei itehia i roto i te mau nunaa? (b) I te matahiti 607 hou to tatou nei tau, eaha te haapiiraa ta Iehova i horoa ˈtu na Iseraela no nia i te hau?

TE HAU! Auê ïa taoˈa hinaarohia e, auê râ hoi i te varavara e i roto i te aamu taata nei! Aita te senekele 20 iho â râ, i riro ei senekele no te hau. Maoti râ, ua ite oia i na tamaˈi e piti haamou roa ˈˈe o te aamu taata nei. I muri aˈe i te tamaˈi rahi matamua, ua haamauhia ˈtura te Totaiete o te mau Nunaa no te tapea i te hau na te ao nei. Aita râ teie faanahonahoraa i manuïa. I muri aˈe i te piti o te tamaˈi rahi, ua haamauhia ˈtura te faanahonahoraa a te mau Nunaa Amui e hoê â ta ˈna tapao. E navai noa e ia taio tatou i te mau vea i te mau mahana atoa no te ite e aita roa atoa oia i manuïa.

2 E maere anei tatou i te mea e aita te mau faanahonahoraa taata nei i hopoi mai i te hau? Eita. Hau atu i te 2 500 matahiti i teie nei, ua haapii te nunaa maitihia a te Atua, o Iseraela, i te hoê haapiiraa i roto i teie tuhaa. I te senekele hitu hou to tatou nei tau, ua haamǎtaˈuhia te hau o Iseraela e te puai rahi o te ao ra o Babulonia. Ua fariu atu o Iseraela i nia ia Aiphiti ia noaa mai te hau. Aita râ o Aiphiti i manuïa. (Ieremia 37:5-8; Ezekiela 17:11-15) I te matahiti 607 hou to tatou nei tau, ua haamou roa te mau nuu babulonia i te mau patu o Ierusalema e ua tutui ratou i te hiero o Iehova i te auahi. Mea na reira to Iseraela haapiiraa, ma te haamauiui ia ˈna iho, e mea faufaa ore ia tiaturi i te mau faanahonahoraa taata nei. Maoti i te fanaˈo i te hau, ua hopoi-ê-hia te nunaa i Babulonia.—Paraleipomeno 2, 36:17-21.

3. Ia au i te mau parau a Iehova na roto ia Ieremia, eaha te mau ohipa i tupu i roto i te aamu, o tei horoa na Iseraela i te piti o te haapiiraa faufaa roa no nia i te hau?

3 Hou râ te toparaa o Ierusalema, ua faaite o Iehova e na ˈna, eiaha na Aiphiti, e hopoi mai i te hau mau na Iseraela. Ua tǎpǔ oia na roto ia Ieremia e: “Na ˈu ratou e faaora, e faaite hua ˈtu vau i te hau rahi no ratou e te parau mau. E na ˈu e ruri ê i to Iuda tîtîraa e te tîtîraa o Iseraela; e patu faahou vau ia ratou mai tei mutaa ihora.” (Ieremia 33:6, 7) Ua haamata te parau tǎpǔ a Iehova i te tupu i te matahiti 539 hou to tatou nei tau, i to Babulonia haruraahia e te pûpûraahia te tiamâraa i te mau ati Iseraela i hopoi-ê-hia. (Paraleipomeno 2, 36:22, 23) I te pae hopea o te matahiti 537 hou to tatou nei tau, ua faatupu te hoê pǔpǔ ati Iseraela i te Oroa patiaraa tiahapa i nia i te fenua o Iseraela no te taime matamua i muri aˈe e 70 matahiti! I muri aˈe i te oroa, ua haamata aˈera ratou i te patu faahou i te hiero o Iehova. Eaha to ratou huru i mua i teie ohipa? Te na ô ra te faatiaraa e: “Umere atura [ratou], e umere rahi, i te haamaitairaa ia Iehova, no te mea ua haamauhia te niu o te fare o Iehova.”—Ezera 3:11.

4. Mea nafea to Iehova faaitoitoraa i te mau ati Iseraela ia rave i te paturaa o te hiero, e eaha ta ˈna i tǎpǔ no nia i te hau?

4 I muri aˈe râ i taua haamataraa oaoa ra, ua haaparuparuhia ˈtura te mau ati Iseraela e te feia patoi e ua faaea ihora ratou i te ohipa paturaa i te hiero. Tau matahiti i muri iho, ua tono maira o Iehova i na peropheta ra o Hagai e o Zekaria no te faaitoito i te mau ati Iseraela ia faaoti i te ohipa patu-faahou-raa. Auê ratou i te putapû e i te faarooraa ia Hagai i te na ôraa no nia i te hiero o te patuhia e: “Te hanahana o teie nei fare hopea, e rahi ïa i to tei mutaa ihora, te na reira maira Iehova sabaota ra: ei teie nei vahi au e horoa ˈtu ai i te hau”!—Hagai 2:9.

Ua faatupu Iehova i ta ˈna mau parau tǎpǔ

5. Eaha te vahi anaanatae o te pene vau o te buka a Zekaria?

5 I roto i te buka bibilia a Zekaria, te taio nei tatou no nia i te mau orama e te mau parau tohu i faauruahia mai e rave rahi, o tei haapuai i te nunaa o te Atua i te senekele ono ra hou to tatou nei tau. Te tamau noa nei taua mau parau tohu ra i te haapapu mai e e turu mai Iehova ia tatou. Te horoa mai nei ratou i te mau tumu no te tiaturi e e horoa atoa mai Iehova i te hau na to ˈna nunaa i to tatou nei tau. Ei hiˈoraa, i te pene vau o te buka i mairihia i to ˈna iˈoa ra, hoê ahuru taime to te peropheta ra o Zekaria faahitiraa i te mau parau: ‘Te na ô maira Iehova.’ I te mau taime atoa, te faaomua ra teie parau i te hoê faaiteraa a te Atua i taaihia e te hau o te nunaa o te Atua. Ua tupu vetahi o teie mau parau tǎpǔ i te tau o Zekaria ra. Ua tupu aˈena aore ra te tupu ra teie mau parau tǎpǔ taatoa i teie mahana.

‘E pohehae to ˈu ia Ziona’

6, 7. Mea nafea to Iehova ‘pohehaeraa ia Ziona ma te uˈana rahi’?

6 E ite-matamua-hia teie parau i roto i te Zekaria 8:1, 2, e na ô ra e: “Te na ô maira Iehova sabaota ra; E itoito [pohehae, MN] to ˈu ia Ziona e itoito rahi, e itoito rahi to ˈu ia ˈna ma te uˈana rahi.” Te auraa o te parau tǎpǔ a Iehova e e pohehae oia, aore ra e itoito rahi to ˈna, no to ˈna nunaa, oia hoi e haapao oia e ia haamau-faahou-hia to ˈna hau. Ua riro te faahoˈiraahia o Iseraela i roto i to ˈna fenua e te patu-faahou-raahia te hiero ei mau haapapuraa no taua itoito ra.

7 Eaha ïa no te feia o tei patoi i te nunaa o Iehova? E tu to ˈna itoito no to ˈna nunaa e to ˈna riri “uˈana rahi” i nia i to ˈna mau enemi. I to te mau ati Iuda haapao maitai haereraa e haamori i te hiero i patu-faahou-hia, ua nehenehe ratou e feruri i nia i te hopea o Babulonia puai ra, o tei topa i tera taime. Ua nehenehe atoa ratou e manaˈonaˈo i te pau rahi o te mau enemi o tei tamata i te tapea i te patu-faahou-raa o te hiero. (Ezera 4:1-6; 6:3) E ua nehenehe atoa ratou e haamauruuru ia Iehova i to ˈna faatupuraa i ta ˈna parau tǎpǔ. Ua faaupootia to ˈna itoito ia ratou!

“Te oire parau mau”

8. I te tau o Zekaria, mea nafea o Ierusalema i te riroraa mai ei oire parau mau, taa ê atu hoi i te mau tau na mua ˈtu?

8 Te papai ra o Zekaria no te piti o te taime: “Te na ô maira Iehova sabaota ra.” Eaha ta Iehova parau i tera taime? “Ua hoˈi au ia Ziona, e parahi au i roto ia Ierusalema: e parauhia Ierusalema, o te oire parau mau; e te mouˈa o Iehova sabaota ra, e haapaohia â ïa ei mouˈa moˈa.” (Zekaria 8:3) Na mua ˈˈe i te matahiti 607 hou to tatou nei tau, e ere roa ˈtu o Ierusalema i te hoê oire parau mau. E haerea tia ore to to ˈna mau tahuˈa e mau peropheta, e ua taiva to ˈna mau taata. (Ieremia 6:13; 7:29-34; 13:23-27) I teie nei, te patu faahou ra te nunaa o te Atua i te hiero, ei faaiteraa i to ˈna turu i te haamoriraa viivii ore. Ei auraa pae varua, ua parahi faahou o Iehova i Ierusalema. Ua faahiti-faahou-hia te mau parau mau o te haamoriraa viivii ore i roto ia ˈna, no reira ˈtura o Ierusalema i piihia ˈi “te oire parau mau.” E nehenehe to ˈna vairaa teitei e parauhia “te mouˈa o Iehova.”

9. Eaha te tauiraa rahi o te huru o ‘te Iseraela o te Atua’ o tei farereihia e ana i te matahiti 1919?

9 E auraa papu to teie na faaiteraa e piti no Iseraela tahito, e auraa rahi atoa râ no tatou nei a fatata ˈi te senekele 20 i te hope. Fatata e 80 matahiti i teie nei, i te roaraa o te tamaˈi rahi matamua, ua roohia te mau tausani rii feia faatavaihia o tei faahohoˈa i ‘te Iseraela o te Atua’ i taua tau ra, i te faatîtîraa i te pae varua, mai ia Iseraela tahito i hopoi-tîtî-hia i Babulonia. (Galatia 6:16) I roto i te parau tohu, ua faataahia ratou mai te mau tino pohe i tarava i nia i te aroâ. Te vai nei râ ia ratou ra te hinaaro haavare ore e haamori ia Iehova “ma te varua e te parau mau.” (Ioane 4:24) No reira, i te matahiti 1919, ua faatiamâ mai Iehova ia ratou i te faatîtîraa, ma te faatia mai ia ratou mai to ratou huru pohe ra i te pae varua. (Apokalupo 11:7-13) Ua pahono aˈera o Iehova i te hoê E haruru maitai i te uiraa i tohuhia mai e Isaia e: “E fenua atoa anei te fanau mai i te mahana hoê? e fanau mai anei te fenua taatoa mai te amoraa mata nei?” (Isaia 66:8) I te matahiti 1919, ua vai faahou mai te nunaa o Iehova ei nunaa pae varua i roto i to ratou iho “fenua,” aore ra tuhaa pae varua i nia i te fenua nei.

10. Mai te matahiti 1919 mai, eaha te mau haamaitairaa tei fanaˈohia e te mau kerisetiano faatavaihia i roto i to ratou “fenua”?

10 Paruruhia i roto i taua fenua ra, ua tavini te mau kerisetiano faatavaihia i roto i te hiero pae varua rahi a Iehova. Ua piihia ratou “te tavini haapao maitai e te paari,” e ua farii ratou i te hopoia e haapao i te mau faufaa a Iesu i nia i te fenua nei, te hoê hopoia taa ê o ta ratou e fanaˈo noa nei â, a piri atu ai te senekele 20 i to ˈna hopea. (Mataio 24:45-47) Ua haapii maitai ratou e o Iehova “te Atua hau.”—Tesalonia 1, 5:23.

11. Mea nafea to te mau tia faaroo a te amuiraa faaroo kerisetiano faariroraa ia ratou ei mau enemi no te nunaa o te Atua?

11 Eaha ˈtura ïa no te mau enemi a te Iseraela o te Atua? Ua tu te itoito o Iehova no to ˈna nunaa i to ˈna riri i te feia patoi. I roto i te Tamaˈi Rahi Matamua, ua tuu mai te mau tia faaroo i te faaheporaa rahi i to ratou tamataraa i te haamou i taua pǔpǔ iti kerisetiano e faaite ra i te parau mau—aita râ hoi ratou i manuïa. I roto i te Piti o te Tamaˈi Rahi, ua tahoê te mau tia a te amuiraa faaroo kerisetiano i roto i te hoê â opuaraa: I na pae e piti e aro ra, ua turai ratou i te mau faatereraa ia faaore roa i te mau Ite no Iehova. E i teie mahana atoa, i roto e rave rahi mau fenua, te turai nei te mau tia faaroo i te mau faatereraa ia taotia aore ra ia opani i te ohipa pororaa kerisetiano a te mau Ite no Iehova.

12, 13. Mea nafea to Iehova faaiteraa i to ˈna riri i nia i te amuiraa faaroo kerisetiano?

12 Aita râ i mahere ia Iehova. I muri aˈe i te Tamaˈi Rahi Matamua, ua topa te amuiraa faaroo kerisetiano, e te toea atoa o Babulonia Rahi. (Apokalupo 14:8) Ua parare te parau no te toparaa o te amuiraa faaroo kerisetiano i te taime a niniihia ˈi, mai i te matahiti 1922 mai, te hoê anairaa ati taipe, o tei faahapa tahaa i to ˈna huru pohe i te pae varua e o tei faaara e e haamouhia oia a muri aˈe. (Apokalupo 8:7–9:21) Ei haapapuraa e te ninii-noa-hia ra teie mau ati, ua vauvauhia na te ao atoa nei te oreroraa parau “Ua fatata te hopea o te haapaoraa hape” i te 23 no eperera 1995, apeehia e te opereraa o te mau hanere mirioni api parau iti taa ê o Te mau parau apî o te Basileia.

13 I teie mahana, tei roto te amuiraa faaroo kerisetiano i te hoê huru tupuraa peapea mau. I te roaraa o te senekele 20, ua taparahi to ˈna mau melo i te tahi e te tahi i roto i te mau tamaˈi iino ta to ˈna mau perepitero e to ˈna mau tia i haamaitai. I te tahi mau fenua, fatata aita to ˈna e mana faahou. Te haere tia ˈtu nei oia i to ˈna haamouraa apeehia mai e te toea o Babulonia Rahi.—Apokalupo 18:21.

Te hau no te nunaa o Iehova

14. Eaha te faahohoˈaraa i tohuhia mai no nia i te hoê nunaa e parahi ma te hau?

14 I te tahi aˈe pae, i teie matahiti 1996, te fanaˈo nei te nunaa o Iehova i te hau rahi i roto i to ratou fenua i haamau-faahou-hia, mai tei faataahia i roto i te toru o te faaiteraa a Iehova: “Te na ô maira Iehova sabaota ra; O te mau tane ruhiruhia e te mau vahine ruhiruhia te parahi i roto i te mau aroâ i Ierusalema, e te taata ma te turutootoo i te rima i te rahi o te ruhiruhia. E î te mau aroâ o te oire i te tamarii tamaroa e te tamahine i te ori-noa-raa i te mau aroâ ra i reira.”—Zekaria 8:4, 5.

15. Noa ˈtu te mau tamaˈi a te mau nunaa, eaha te hau i fanaˈohia e te mau tavini a Iehova?

15 Te faataa ra teie faahohoˈaraa oaoa mau i te tahi mea faahiahia i roto i teie ao tei vavahihia e te tamaˈi—te hoê nunaa e parahi ra ma te hau. Ua tupu te mau parau tohu a Isaia mai te matahiti 1919 mai â: “Ei hau, ei hau, no tei taa ê i te atea ê ra, e no ˈna atoa no tei fatata mai, te parau maira Iehova, e na ˈu oia e faaora. . . . Aore roa [râ] o te paieti ore ra e hau, te na reira maira tau Atua.” (Isaia 57:19-21) Parau mau, eita ta te nunaa o Iehova, noa ˈtu e e ere ratou i to teie nei ao, e nehenehe e ape i te mau arepurepuraa a te mau nunaa. (Ioane 17:15, 16) I te tahi mau fenua, te roohia nei ratou i te mau haafifiraa teimaha, e ua taparahi-pohe-atoa-hia vetahi. Te fanaˈo nei râ te mau kerisetiano mau i te hau i roto e piti tuhaa rahi. A tahi, “e hau to [ratou] i te Atua ra, i to [ratou] Fatu ia Iesu Mesia ra.” (Roma 5:1) A piti, e hau to ratou ratou iho. Te atuatu nei ratou i “te paari no nia maira,” ‘e mea tura hoi, e te hau.’ (Iakobo 3:17; Galatia 5:22-24) Hau atu, te tiai ru nei ratou i te fanaˈoraa i te hau taatoa ‘ia parahi te feia mǎrû i te fenua, e ia oaoa ratou i te rahi o te hau ra.’—Salamo 37:11.

16, 17. (a) Mea nafea to “te mau tane ruhiruhia e te mau vahine ruhiruhia” e tae noa ˈtu “te tamarii tamaroa e te tamahine” haapuairaa i te faanahonahoraa a Iehova? (b) Eaha te mea e haapapu ra i te hau o te nunaa o Iehova?

16 Te vai noa nei â “te mau tane ruhiruhia e te mau vahine ruhiruhia” i rotopu i te nunaa o Iehova, oia hoi te feia faatavaihia o te haamanaˈo ra i te mau upootiaraa matamua a te faanahonahoraa a Iehova. Te haafaufaa-rahi-hia nei to ratou haapao maitai e to ratou faaoromai tamau. Ua rave te feia faatavaihia i to ratou apîraa ra i te upoo i roto i te mau mahana uˈana o te mau matahiti 1930 e te Piti o te Tamaˈi Rahi, e oia atoa i te mau matahiti anaanatae mau a tupu ai te maraaraa i muri iho. Hau atu, mai te matahiti 1935 mai iho â râ, ua fa mai te “feia rahi roa” o te mau “mamoe ê atu.” (Apokalupo 7:9; Ioane 10:16) A haere ai te mau kerisetiano faatavaihia i te paariraa e i te itiraa, ua rave te mau mamoe ê atu i te ohipa pororaa e ua haaparare atu e ati noa ˈˈe te fenua nei. I te mau matahiti i mairi aˈenei, ua purehu mai te mau mamoe ê atu i roto i te fenua o te nunaa o te Atua. Inaha, i te matahiti i mairi aˈenei anaˈe, e 338 491 o ratou o tei bapetizohia ei taipe no to ratou pûpûraa ia ratou no Iehova! E mea apî mau â teie feia i haere apî mai i te pae varua. Te haafaufaahia nei to ratou ieie e to ratou aau tae a faarahi ai ratou i te pǔpǔ o te feia e himene ra ma te mauruuru i te mau arueraa i “to tatou Atua . . . tei parahi i nia iho i te terono ra, e [i] te Arenio.”—Apokalupo 7:10.

17 I teie mahana, ‘ua î te mau aroâ o te oire i te tamarii tamaroa e te tamahine,’ oia hoi te mau Ite e au to ratou puai i to te feia apî ra. I te matahiti taviniraa 1995, ua tae mai te mau tabula no ǒ mai e 232 mau fenua e mau motu. Aita râ e feiiraa nunaa, aita e au-ore-raa opu fetii, aita e pohehae tano ore, i rotopu i te feia faatavaihia e te mau mamoe ê atu. Te tupu paatoa nei ratou i te rahi i te pae varua, ma te tahoêhia e te here. E mea otahi mau â te autaeaeraa o te mau Ite no Iehova na te ao nei i nia i te tahua o te ao nei.—Kolosa 3:14; Petero 1, 2:17.

Mea fifi roa anei no Iehova?

18, 19. I roto i te mau matahiti mai te matahiti 1919 mai, mea nafea to Iehova faatupuraa i te tahi mea fifi roa ia au i te hiˈoraa taata nei?

18 I te matahiti 1918 ra, tau tausani noa hoi feia paruparu o tei faatîtîhia i te pae varua to roto i te toea faatavaihia i tera tau, aita hoê o tei nehenehe e ite atea i te tereraa o te mau ohipa a muri aˈe. Ua ite râ o Iehova—mai tei haapapuhia e te maha o te faaiteraa ta ˈna i tohu: “Te na ô maira Iehova sabaota ra, Maere-noa-hia i mua i te mata o te toea o teie nei mau taata ia tae i taua mau mahana ra, e maere-atoa-hia [mea fifi roa, MN] anei i mua i to ˈu mata? te parau maira Iehova sabaota ra.”—Zekaria 8:6.

19 I te matahiti 1919, ua faaora faahou mai te varua o Iehova i to ˈna nunaa no te rave i te ohipa e vai ra i mua ia ratou. Ua titauhia râ i te faaroo no te ati maite atu i te faanahonahoraa iti nainai o te feia haamori ia Iehova. Mea iti roa hoi ratou, e e rave rahi mau mea o tei ore i papu-maitai-hia. Teie râ, ma te haere maine noa, ua haapuai Iehova ia ratou i te pae no te faanahonahoraa e ua faaineine oia ia ratou no te rave i te ohipa pororaa kerisetiano i te parau apî maitai e te faariroraa i te taata ei pǐpǐ. (Isaia 60:17, 19; Mataio 24:14; 28:19, 20) Ma te haere mǎrû noa, ua tauturu oia ia ratou ia taa papu i te mau tumu parau faufaa roa mai te tiaraa amui ore e te mana faatere na te ao atoa nei. E mea fifi roa anei no Iehova ia faatupu i to ˈna hinaaro na roto i te arai o taua pǔpǔ Ite iti ra? Aita roa ˈtu! Te haapapuhia ra te reira i te mau api 12 tae atu i te 15 o teie vea, o te faataa ra i te tabula ohipa a te mau Ite no Iehova no te matahiti taviniraa 1995.

“Ei Atua vau no ratou”

20. Eaha te rahi o te haaputuputuraa o te nunaa o te Atua ia au i tei tohuhia mai?

20 Te faaite nei â te pae o te faaiteraa i te huru oaoa o te mau Ite no Iehova i teie mahana: “Te na ô maira Iehova sabaota ra; Inaha, e faaora vau i to ˈu ra mau taata no te fenua i te hitia o te râ ra, e no te fenua i te tooa o te râ ra, e na ˈu ratou e aratai mai, e ei Ierusalema ratou e parahi ai: e ei taata ratou no ˈu, e ei Atua vau no ratou, ma te parau mau e te parau-tia.”—Zekaria 8:7, 8.

21. Mea nafea te hau rahi o te nunaa o te Atua i te atuaturaahia e i te haaparareraahia?

21 I te matahiti 1996, e nehenehe tatou e parau ma te haamarirau ore e ua porohia te parau apî maitai e ati noa ˈˈe teie nei ao, mai “te fenua i te hitia o te râ ra” e tae atu i “te fenua i te tooa o te râ ra.” Ua faarirohia te taata no te mau nunaa atoa ei pǐpǐ, e ua ite ratou i te tupuraa o te parau tǎpǔ a Iehova: “E te mau tamarii atoa na oe ra, e haapiihia ïa e Iehova, e e hau rahi to te mau tamarii na oe ra.” (Isaia 54:13) Te fanaˈo nei tatou i te hau no te mea na Iehova e haapii maira ia tatou. No teie tumu te mau buka e te mau vea i piahia ˈi na roto hau atu i te 300 mau reo. I te matahiti i mairi aˈenei anaˈe, e 21 mau reo apî o tei amuihia mai. Te piahia ra te vea Te Pare Tiairaa i teie nei i te hoê â taime na roto e 111 mau reo, e te A ara mai na! na roto e 54 mau reo. Te haapapu ra te mau tairururaa no te fenua iho aore ra no te mau nunaa e rave rau, i te hau o te nunaa o te Atua, i mua i te taatoaraa. Te tahoê nei te mau putuputuraa tahebedoma ia tatou e te horoa mai nei i te faaitoitoraa o ta tatou e titau ra no te tapea maite. (Hebera 10:23-25) Oia, te haapii nei o Iehova i to ˈna nunaa “ma te parau mau e te parau-tia.” Te horoa nei oia i te hau na to ˈna nunaa. Auê ïa haamaitairaa no tatou e i te fanaˈoraa i taua hau rahi ra!

E nehenehe anei outou e faataa mai?

◻ I teie nei tau, mea nafea to Iehova ‘pohehaeraa ma te uˈana rahi’ no to ˈna nunaa?

◻ Mea nafea te nunaa o Iehova ia fanaˈo i te hau, e tae noa ˈtu i roto i te mau fenua e tamaˈi ra?

◻ Nafea e parauhia ˈi e ‘ua î te mau aroâ i te tamarii tamaroa e te tamahine’?

◻ Eaha te mau faanahoraa i ravehia ia nehenehe te nunaa o Iehova e haapiihia e ana?

[Tapura i te api 12-15]

TABULA NO TE MATAHITI TAVINIRAA 1995 A TE MAU ITE NO TEHOVA NA TE ARA

(Hiˈo i te papai)

[Hohoˈa i te api 8, 9]

I te senekele ono hou to tatou nei tau, ua haapii te mau ati Iuda haapao maitai o tei patu faahou i te hiero e o Iehova anaˈe te pu mau o te hau

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono