Ia patoi te peu tutuu i te parau mau
ATÂTA—EIAHA E INU I TE PAPE. Ua matau paha tatou i te ite i taua mau huru faaararaa ra. I roto e rave rahi mau vahi te ara nei te mau taata i te pape o ta ratou e inu ra no te mea ua ite ratou e ua viivii te pape e te mea e piihia ra “te hoê anoiraa” tei viivii e te taoˈa taero. I te pae hopea o taua haaviiviiraa ra, ta te hoê tuatapaparaa e parau ra, maoti i te riro mai ei “turu e ei paruru i te ora,” e nehenehe te pape e “horoa i te mau manumanu maˈi e . . . te mau raau taero.”—Water Pollution.
Te haaviiviiraahia te mau pape o te parau mau
E au te mau peu tutuu e patoi ra i te parau mau i te pape viivii. Ua tapea paha tatou ma te ite ore i te mau peu tutuu—te haamaramaramaraa, te mau manaˈo, te mau tiaturiraa, aore ra te mau peu tei faatupuhia i roto i tera e tera ui—inaha, o tei viivii e “te hoê anoiraa” o te mau tiaturiraa e mau haapiiraa philosopho hape e te haavare. Mai te pape viivii, e nehenehe te reira e faatupu i te tahi ati hopea ore—te ati i te pae varua.
Noa ˈtu e te manaˈo ra tatou e ua niuhia ta tatou mau tiaturiraa i te pae faaroo a te peu tutuu i nia i te Bibilia, e tia ia tatou paatoa ia rave i te taime no te hiˈopoa maitai i te reira. A haamanaˈo e, i to Martin Luther tururaa i te tiaturiraa a te peu tutuu i taua tau ra e i to ˈna faahaparaa ia Copernic, ua tiaturi o ˈna e te turu ra te Bibilia ia ˈna. Tera râ, aita o Luther i pee i te hiˈoraa maitai o te feia no Berea i tahito ra ‘e maitai mau to ratou i te imi-maite-raa i te mau Papai mai te peu e te reira iho â taua mau mea ra.’—Ohipa 17:10, 11.
A feruri na i te ati ta te mau tiaturiraa a te peu tutuu i faatupu i nia i te tahi mau ati Iuda i te tau o Iesu. Ua tiaturi rahi ratou e mea tano ta ratou mau peu tutuu. I to ratou faahaparaa e aita te mau pǐpǐ a Iesu i haapao i te mau peu tutuu, ua haaferuri o Iesu ia ratou e te uiraa: “Eaha hoi outou iho na i faahapa ˈi i te ture a te Atua i ta outou na tutuu?” (Mataio 15:1-3) Eaha te mea hape? Ua faahohoˈa o Iesu i te fifi i to ˈna faahitiraa i te mau parau a te peropheta Isaia: “E mea faufaa ore râ ta ratou e pure [i te Atua], a haapii ai i tei tuuhia mai e te taata anaˈe ra.”—Mataio 15:9; Isaia 29:13.
Oia mau, ua mono ratou i te mau parau mau no ǒ mai i te Atua ra na roto i te mau manaˈo no ǒ mai i te mau taata aore ra, te mea ino roa ˈtu â no ǒ mai i te mau demoni ra. Ei hiˈoraa, te faataa ra te Insight on the Scriptures, Buka 1, api 506 e: “Ua haapii te mau Pharisea i taua tau ra e ia parau te hoê taata i ta ˈna mau taoˈa ‘korebana,’ aore ra te hoê ô pûpûhia na te Atua, eita o ˈna e nehenehe e faaohipa i te reira no te haamâha i te mau hinaaro o to ˈna nau metua, noa ˈtu e te hiaai ra ratou, e nehenehe râ o ˈna iho e faaohipa i taua mau taoˈa ra e pohe noa ˈtu ai mai te peu e e maiti o ˈna i te na reira.” Ua faatupu te paari a te taata tei haaviivii i te mau pape o te parau mau i te mau faahopearaa iino i nia i te maitai i te pae varua a te mau ati Iuda. Ua patoi atoa te rahiraa i to ratou tiai-maoro-raa i te Mesia.
Te viivii i tuuhia e te amuiraa faaroo kerisetiano
Ua faatupuhia i te hoê â faainoraa i te pae varua i muri aˈe i te poheraa o Iesu. Ua faariro e rave rahi mau taata tei faahua parau e o ratou ta ˈna mau pǐpǐ i te peu tutuu parau-noa-hia ei pu no te mau haapiiraa apî. Ia au i te Cyclopedia of Biblical, Theological, and Ecclesiastical Literature, a McClintock e Strong, ua tiaturi vetahi tei piihia kerisetiano e ua riro taua peu tutuu ra ei “haapiiraa tei horoahia mai na roto i te vaha o te mau aposetolo e te mau ekalesia kerisetiano matamua, tei faataehia mai te tau o te mau aposetolo, e tei faahereherehia ma te viivii ore e tae roa mai i to ratou iho tau.”—Na matou i papai faaopa.
Inaha e tiaturiraa viivii e te hape te rahiraa o taua mau peu tutuu ra. Mai ta te Cyclopedia e faataa ra, aita taua mau haapiiraa philosopho apî ra “e aimârô noa ra i te tahi atu mau peu tutuu, i te mau papai râ a te mau aposetolo e vai ra ia ratou.” Aita te reira i maere-roa-hia. Ua faaara te aposetolo Paulo i te mau kerisetiano e: “E ara o te riro noa ˈtu outou i te parau paari e te haavare faufaa ore a te hoê taata ˈtu, i te parau tutuu a te taata nei, mai te â rii a teie nei ao ra, aore i au i ta te Mesia ra.”—Kolosa 2:8.
I teie nei mahana atoa, te rahiraa o te mau tiaturiraa a te peu tutuu ‘mea taa ê ïa i te mau papai a te mau aposetolo.’ Ua faataero te amuiraa faaroo kerisetiano i te mau pape o te parau mau e e rave rau mau tiaturiraa faauruahia a te mau demoni, mai te Toru Tahi, te po auahi, te pohe-ore-raa o te nephe taata, te here aiˈa, e te haamoriraa idolo.a (Timoteo 1, 4:1-3) Te haapapu ra te aamu i te maˈi i te pae varua tei roohia te mau taata o tei haavarehia e te mau haapiiraa a te mau demoni o tei riro mai ei mau haapiiraa a te peu tutuu a te amuiraa faaroo kerisetiano.—A faaau e te Isaia 1:4-7.
Inaha, ua tamau noa teie haaviiviiraa i te parau mau i te tupu mai te faraa mai â o te taata. Ua tamau noa o Satani i te faatupu i te reira ravea o ta ˈna hoi i haamata i Edene ra ma te faataero i te feruriraa o te mau taata e te mau haavare e te ohipa taviri. (Ioane 8:44; Korinetia 2, 11:3) A parare ai te fetii taata na te fenua atoa nei i muri aˈe i te Diluvi i te tau o Noa, ua ravehia te mau taata no te mau ihotumu atoa no te hoê faataeroraa ma te hinaaro mau i te mau farii ite a te taata e te mau haapiiraa philosopho e te mau manaˈo faauruahia e te mau demoni.
Te mau faahopearaa o te haaviiviiraa i te pae varua
Eaha te ati ta teie haaviiviiraa i te pae varua e nehenehe e faatupu? E nehenehe tatou e faaau i te reira i te mau faahopearaa o te pape viivii i nia i to tatou oraora-maitai-raa i te pae tino. Te parau ra te hoê tia mana e: “Te roohia nei tau 200 mirioni taata i te schistosomiase (bilharziose) [fiva rahi, e faatupu ra i te anemia, te huru ê, te maˈi i nia i te tino taatoa, e te pohe atoa], no te pape viivii i nia i te iri. E trachome [maˈi mata] to te pae hanere mirioni taata, hoê o te mau tumu matamua o te mataporaa, no te viivii o te pape hopu. . . . Aita ta te tahi tau piti miria taata e pape inu mâ.” (Our Country, the Planet) Ua haaparuparuhia, ua haapourihia, e ua taparahi-atoa-hia tau mirioni taata i te pae varua i muri aˈe i to ratou peeraa i te mau peu tutuu e turu ra i te mau haapiiraa hape a te mau demoni.—Korinetia 1, 10:20, 21; Korinetia 2, 4:3, 4.
Ei hiˈoraa, e rave rahi o te anoi ra aore ra o tei matapohia no nia i te taairaa e vai ra i rotopu ia Iesu Mesia e to ˈna Metua, te Atua ra o Iehova. Ua matau vetahi o tei parau e e kerisetiano ratou i te tatara i te iˈoa moˈa o te Atua, o Iehova, i roto i te mau Papai Heleni Kerisetiano. Te parau ra o George Howard i roto i te Journal of Biblical Literature e: “I to matou manaˈo, ua faatupu te iritiraahia na Reta Hebera e maha i te hoê huenaneraa i roto i te feruriraa o te mau kerisetiano Etene matamua no nia i te taairaa e vai ra i rotopu i te ‘Fatu Atua’ e te ‘Fatu Mesia.’”
A feruri atoa na i te huenane ta te tiaturiraa haavare e te mǎtaˈu i faatupu na roto i te peu tutuu niu-ore-hia i nia i te mau Papai e mea pohe ore te nephe o te taata. (A faaau e te Koheleta 9:5; Ezekiela 18:4.) Ehia taata o tei faatîtîhia e te haamoriraa tupuna aore ra e ora ra ma te tamau noa i te mǎtaˈu e e hoˈi faahou mai te feia pohe no te haamauiui ia ratou? Ua faaitoito atoa teie tiaturiraa i te mau taata ia taparahi ia ratou iho e ia vetahi ê.
Te manaˈo ra e rave rahi mau taata no Tapone e ia pohe anaˈe te taata e tahoêhia to ratou varua i roto i te ao no ǒ mai ra. No reira, te manaˈo ra vetahi mau metua e haapohe ra ia ratou e mea maitai aˈe ia haapohe atoa i ta ratou mau tamarii. Te faataa ra te An English Dictionary of Japanese Ways of Thinking e: “I te fenua Tapone eita te haapoheraa ia ˈna iho e faahapa-noa-hia, e faarirohia râ ei ravea o te fariihia no te faaore i te hapa rahi a te hoê taata . . . Te faatia-atoa-hia ra te haapoheraa te mau utuafare ia ratou iho na roto i te tahi mau parau au maitai.”
A tamata i te mau peu tutuu
No nia i te mau ati e faatupuhia ra e te pee-matapo-raa i te mau tiaturiraa e mau peu a te tutuu, eaha te tia ia tatou ia rave? I te hopea o te senekele matamua, ua horoa te aposetolo Ioane i teie faaararaa i to ˈna mau hoa kerisetiano e: “E au mau here e, eiaha e faaroo atoa ˈtu i te mau varua atoa e tamata râ i taua mau varua ra [mai ta outou e tamata ra i te pape mai te peu e mea mâ], i te itearaa e, no ǒ i te Atua ra, no te mea e rave rahi te peropheta haavare i reva ˈtu na na te ao nei.” (Ioane 1, 4:1; a hiˈo atoa Tesalonia 1, 5:21.) Nafea outou ia ite e mai te peu e mea atâta mau te hoê peu tutuu? Te titau ra outou i te tahi mana, te tahi faatureraa no nia i te viivii ore, no te tamata i ta outou tiaturiraa.
O te Bibilia taua mana ra. Ua faataa o Iesu Mesia e: “E haamaitai oe ia ratou i te parau mau na oe; o to parau na te parau mau.” (Ioane 17:17) Ua parau atoa o ˈna e: “Ua fatata râ, e teie nei hoi taua hora, e haamori ai i te Metua te feia haamori mau ra, ma te varua e te parau mau.” (Ioane 4:23) Na roto i te faaohiparaa i te Parau a te Atua i faauruahia mai, e noaa ia outou i te mau pape viivii ore o te parau mau eiaha râ te mau pape viivii o te haapiiraa philosopho a te taata e a te mau demoni.—Ioane 8:31, 32; Timoteo 2, 3:16.
A haamanaˈo e, e faahopearaa ino mau atoa to te topata rii viivii. I te tahi taime e mairi e rave rahi matahiti hou a itehia ˈi te mau faahopearaa. “Te pape reporepo,” ta Shridath Ramphal, peretiteni tahito no te Tahoêraa e faaherehere i te ao, e parau ra, “o te taoˈa ïa atâta roa ˈˈe no te haapohe i te ao nei. Te pohe nei fatata piti ahuru ma pae tausani taata i te mau mahana atoa i to ratou faaohiparaa i te reira.” Mea atâta roa ˈtu â te mau peu tutuu tei viivii i te pae varua.
Te vai ra anei ia outou i te itoito no te maue ê mai i te mau tiaturiraa a te peu tutuu o ta outou paha i pee noa e rave rahi matahiti mai te peu e te ite ra outou e te patoi ra te reira i te parau mau? A haapao i te mau faaararaa. A paruru ia outou iho e to outou utuafare na roto i te haapapuraa e te tuea ra ta outou mau peu tutuu i te Parau mau viivii ore a te Atua.—Salamo 19:8-11; Maseli 14:15; Ohipa 17:11.
[Nota i raro i te api]
a A hiˈo i te buka Haaferuriraa ia au i te mau Papai (farani) no te haapapu e aita taua mau haapiiraa ra i niuhia i nia i te Bibilia. Ua neneihia teie buka e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.
[Hohoˈa i te api 7]
Te parau mau i roto i te Parau a te Atua e au ïa i te hoê anavai pape ateate e te mâ