William Tyndale—Hoê taata o te orama
Ua fanauhia o William Tyndale i te fenua Beretane “i te mau pae Galles ma,” peneiaˈe i Gloucestershire, noa ˈtu e aita te vahi e te taio mahana mau e nehenehe e haapapuhia. I te avaˈe atopa 1994, ua faatupu te fenua Beretane i te 500raa o te matahiti fanauraa o te taata o tei “horoa mai i ta tatou Bibilia beretane.” No taua ohipa ra ua hamani-ino-hia o Tyndale. No te aha?
UA ARAVIHI roa o William Tyndale i roto i te tuatapaparaa i te reo Heleni e Latino. I te avaˈe tiurai 1515, e 21 matahiti noâ to ˈna, ua fanaˈo oia i te hoê Parau tuite rahi o te Ohipa aravihi i te Fare tuatoru no Oxford. I te matahiti 1521 ua faatoroahia oia ei perepitero katolika roma. I taua tau ra te arepurepu ra te haapaoraa katolika no te ohipa a Martin Luther. Ua riro noa râ te fenua Beretane ei fenua katolika tae roa ˈtu i te taime a tâpû ai te Arii Henri VIII i to ˈna taairaa e o Roma i te matahiti 1534.
Noa ˈtu e o te reo Beretane te reo paraparauhia i te tau o Tyndale, e horoahia te haapiiraa atoa na roto i te reo Latino. E reo faaohipa-atoa-hia e te ekalesia e te Bibilia. I te matahiti 1546 ua ani faahou te Apooraa no Trent e e tia ia faaohipa noa i te Vulgate na roto i te reo Latino no te senekele pae a Jérôme. O te feia haapiihia anaˈe o te nehenehe e taio i te reira. No te aha i opanihia ˈi i te nunaa beretane te Bibilia na roto i te reo Beretane e te tiamâraa ia taio i te reira? “Ua huri atoa o Jérôme i te bibilia na roto i to ˈna iho reo: no te aha eita tatou e na reira atoa?” ta Tyndale ïa aimârôraa.
Hoê taahiraa avae i te pae faaroo
Ma te faaroa â i to ˈna taime i Oxford e peneiaˈe te mau haapiiraa hau atu â i Cambridge, ua riro maira o Tyndale ei metua tiai i te mau tamaiti apî a John Walsh e piti matahiti te maoro i Gloucestershire. I te roaraa o taua tau ra ua atuatu oia i to ˈna hinaaro e huri i te Bibilia na roto i te reo Beretane, e ma te feaa ore ua nehenehe oia e faarahi i to ˈna mau aravihi no te huri maoti te tauturu o te Bibilia apî a Erasme e te reo Heleni e Latino i roto i te mau anairaa apî tuea maitai. I te matahiti 1523, ua faarue o Tyndale i te utuafare Walsh e ua tere atu oia i Lonedona. Ta ˈna opuaraa oia hoi te imiraa i te parau faatia a Cuthbert Tunstall, epikopo no Lonedona, no ta ˈna huriraa.
Mea faufaa te parau faatia a Tunstall no te mea te vai ra i roto i te mau opuaraa a te hoê apooraa faaroo no te matahiti 1408 i Oxford, matauhia ei Pǎpǎture no Oxford, i te hoê opaniraa ia huri aore ra ia taio i te Bibilia na roto i te reo tumu, eiaha râ mai te peu e te vai ra te parau faatia a te hoê epikopo. No to ratou ofatiraa i taua opaniraa ra, ua taninahia e rave rahi mau taata poro ratere piihia te mau Lollards ei mau taata hairesi. Ua taio e ua opere taua mau Lollards ra i te Bibilia a John Wycliffe, hoê huriraa na roto i te reo Beretane o te Vulgate. Ua manaˈo o Tyndale e ua tae te taime no te huri i te mau papai kerisetiano heleni na roto i te hoê tatararaa apî, tano no ta ˈna ekalesia e te mau taata no Beretane.
E taata haapiihia te epikopo Tunstall o tei ohipa ma te rahi no te faaitoito ia Erasme. Ei haapapuraa o to ˈna mau aravihi iho, ua huri o Tyndale no te fanaˈo i te parau faatia a Tunstall i te hoê o te mau oreroraa parau a Isocrate, hoê papai heleni fifi mau. Ua tiaturi maitai o Tyndale e e faaaano o Tunstall i to ˈna auhoaraa e ta ˈna paruru e e farii oia i ta ˈna aniraa e huri i te mau Papai. Eaha râ ta te epikopo i rave?
Ua patoi oia—No te aha?
Noa ˈtu e ua papai o Tyndale i te hoê rata omuaraa, aita o Tunstall i farii e hiˈo ia ˈna. Ua tia ïa ia Tyndale ia papai no te hoê uiuiraa manaˈo. Aita hoi i haapapu-maitai-hia e ua patoi o Tunstall i te farerei ia Tyndale, teie râ ta ˈna poroi, ‘Ua î roa to ˈu fare.’ No te aha aita o Tunstall i tâuˈa ma te hinaaro mau ia Tyndale?
Ua faatupu te ohipa tauiraa a Luther i nia i te fenua rahi no Europa i te hoê haapeapearaa rahi i roto i te Ekalesia katolika, e te mau faahopearaa i Beretane. I te matahiti 1521, ua pia te Arii Henri VIII i te hoê parau faaau puai o te paruru ra i te pâpa i mua ia Luther. Ma te mauruuru ua faatoroa te pâpa ia Henri ei “Paruru o te Faaroo.”a Ua ohipa atoa te Karadino Wolsey a Henri, ma te haamou i te mau buka a Luther opanihia e te ture tei haponohia. Ei epikopo katolika taiva ore i te pâpa, te arii, e ta ˈna karadino, ua tia ia Tunstall ia faaore i te tahi noa ˈˈe manaˈo e turu atu i te taata orure ra o Luther. Ua pari-matamua-hia o Tyndale. No te aha?
I te roaraa o to ˈna faaearaa i te utuafare Walsh, ua faaite tahaa o Tyndale i te ite ore e te etaeta o te mau upoo faatere haapaoraa o taua vahi ra. I rotopu ia ratou te vai ra o John Stokesley o tei matau ia Tyndale i Oxford. Ua mono atoa o ˈna ia Cuthbert Tunstall ei epikopo i Lonedona.
Ua ite-atoa-hia te patoiraa ia Tyndale i roto i te hoê aimârôraa e te hoê ekalesiatiko tiaraa teitei o tei parau e: “Mea maitai aˈe aita anaˈe e ture a te Atua i te ture a te pâpa.” Na roto i te mau parau te ore e moehia, teie te pahonoraa a Tyndale: ‘Te horoa nei au i te hoê tautooraa i te Pâpa e ta ˈna mau ture atoa. Mai te peu e te faatia nei te Atua ia ora vau e rave rahi matahiti, e rave au i te ohipa ia nehenehe te hoê tamaroa e arote ra e ite hau atu â i te mau Papai ia oe.’
Ua tia atoa mai o Tyndale i mua i te tavana o te mataeinaa epikopo no Worcester i nia i te tahi mau pariraa hairesi hape. “Ua faariaria rahi o ˈna ia ˈu, e ua parau ino mai ia ˈu,” ta Tyndale i haamanaˈo i muri iho, ma te parau faahou e ua ravehia o ˈna mai “te hoê uri” ra te huru. Aita râ e haapapuraa no te pari ia Tyndale e e hairesi oia. Te tiaturi nei te feia tuatapapa i te aamu e ua horoa-omoe-hia teie mau parau atoa ia Tunstall no te ohipa i nia i ta ˈna faaotiraa.
I muri aˈe i te hoê matahiti faaearaa i Lonedona, ua faaoti o Tyndale e: “Aita e piha i roto i te aorai o to ˈu fatu i Lonedona no te huri i te Faufaa apî, aita atoa râ . . . e vahi no te rave i te reira i te fenua Beretane atoa.” Ua tano o ˈna. I roto i te ao hamani-ino-raa faatupuhia e te ohipa a Luther, o vai te taata nenei i Beretane o te hinaaro e nenei i te hoê Bibilia na roto i te reo Beretane? No reira i te matahiti 1524, ua tere o Tyndale i te Ava Beretane, aita râ i hoˈi faahou mai.
I Europa e e fifi faahou â
E ta ˈna buka faufaa rahi, ua itea ia William Tyndale i te tahi haapuraa i Helemani. Ua afai oia na muri iho ia ˈna e 10 moni beretane ta to ˈna hoa o Humphrey Monmouth, hoê taata tapihoo rahi no Lonedona, i horoa maitai na ˈna. Ua navai rii teie ô i taua mau taime ra ia nehenehe o Tyndale e nenei i te mau Papai Heleni ta ˈna e opua ra i te huri. Ua tapeahia o Monmouth i muri aˈe no to ˈna tautururaa ia Tyndale e no to ˈna tururaa ia Luther mai tei pari-noa-hia. Uiuihia e hurihia i roto i te Pare no Lonedona o te riro atoa ei fare auri, ua faaorahia o Monmouth i muri noa ˈˈe i te aniraahia i te Karadino Wolsey ia faaore i ta ˈna hara.
Aita i ite-maitai-hia e ihea roa Tyndale i te haereraa i Helemani. Te parau ra vetahi haapapuraa e tei Hamburg oia, i reira paha oia i te faaearaa hoê matahiti te maoro. Ua farerei anei o ˈna ia Luther? Aita i papu maitai, noa ˈtu e te parau ra te pariraa ia Monmouth e oia. Mea papu maitai râ: Ua rohi noa o Tyndale no te huri i te mau Papai Heleni. Ihea oia i te neneiraa i ta ˈna papai? Ua vaiiho oia i te hopoia i roto i te rima o Peter Quentell i Cologne.
Ua tere maitai te ohipa tae roa ˈtu i te taime a haapii ai te taata patoi ra o John Dobneck, pii-atoa-hia Cochlaeus, i te ohipa e tupu ra. Ua faaite vave aˈera o Cochlaeus i te mau mea ta ˈna i ite i te hoê hoa piri o Henri VIII o tei fanaˈo oioi i te hoê opaniraa i te neneiraa a Quentell i te huriraa a Tyndale.
Ua horo o Tyndale e to ˈna hoa tauturu, o William Roye, no to raua ora, ma te rave na muri iho ia raua i te mau api o te Evanelia a Mataio o tei neneihia. Ua tere raua na te anavai no Rhin i Worms, i reira raua i te faaotiraa i ta raua ohipa. I te taime au, ua piahia e 6 000 buka o te neneiraa matamua o te Faufaa Apî a Tyndale.b
Te manuïaraa—Noa ˈtu te patoiraa
Te huriraa e te neneiraa a tahi ïa fifi. Te afairaa te mau Bibilia i Beretane o te tahi atu ïa fifi. Ua papu roa i te mau tia ekalesia e te mau mana faatere e e tapea ratou i te mau pahi e tere na nia i te Ava Beretane, e ravea râ ta te feia tapihoo maitai. Ma te faatapunihia i roto i te mau afata ahu e vetahi atu mau tauihaa, ua afai-omoe-hia te mau buka i te mau pae miti o Beretane e tia ˈtu i Scotland. Ua faaitoitohia o Tyndale, a tahi ra râ ta ˈna aroraa e haamata ˈi.
I te 11 no febuare 1526, ua haaputuputu te Karadino Wolsey, e e 36 epikopo e vetahi atu mau tia ekalesia, i pihai iho i te Fare pure no St. Paul i Lonedona “no te hiˈo i te mau pueraa buka tei tauehia i roto i te auahi.” I rotopu i te reira te vai ra vetahi mau buka o te huriraa faufaa rahi a Tyndale. I nia i taua neneiraa matamua ra, e piti noa buka e toe ra i teie nei. Tei roto hoê anaˈe buka taatoa (ua moe noa te api o te upoo parau) i te Vairaa buka no Beretane. Te vahi huru ê, ua itehia te tahi atu buka, ua moe e 71 api, i roto i te Vairaa buka o te Fare pure no St. Paul. Mea nafea te reira i te tapaeraa ˈtu i reira, aita te hoê taata i ite.
Ma te mǎtaˈu ore, ua tamau noa o Tyndale i te pia i te mau neneiraa apî o ta ˈna huriraa, o tei haru-noa-hia e tei taninahia e te mau ekalesiatiko beretane. I muri iho ua taui o Tunstall i te faanahoraa. Ua faaau oia e te hoê taata tapihoo o Augustine Packington to ˈna iˈoa no te hoo i te mau buka atoa papaihia e Tyndale, e tae noa ˈtu te Faufaa Apî, no te tanina i te reira. Ua faanahohia te reira e o Tyndale, ua faaau hoi o Packington e o ˈna. Te parau ra te Chronicle a Halle e: “Tei te epikopo te mau buka, tei ia Packington te mau haamauruururaa, e tei ia Tyndale te moni. I muri aˈe i te neneiraahia e rave rahi atu â mau Faufaa Apî, ua tae oioi e rave rahi mau Bibilia i Beretane.”
No te aha te mau upoo faatere haapaoraa i patoi uˈana ˈi i te huriraa a Tyndale? A purou ai te Vulgate na roto i te reo Latino i te papai moˈa, ua huri te tatararaa a Tyndale i te papai tumu heleni no te taime matamua i te poroi a te Bibilia na roto i te hoê reo maramarama maitai no te nunaa beretane. Ei hiˈoraa, ua maiti o Tyndale i te huri i te taˈo heleni ra a·gaʹpe na roto i te parau “here” maoti i te parau “aroha” i roto i te Korinetia 1 pene 13. Ua haafaufaa aˈe i te parau “amuiraa” i te parau “ekalesia” no te faataa i te mau taata haamori, eiaha râ i te mau fare pure. Te tumu hopea râ tei ore i fariihia e te mau upoo faatere haapaoraa, oia hoi i to Tyndale monoraa i te parau “perepitero” i te parau “matahiapo” e to ˈna faaohiparaa i te parau “tatarahapa” maoti i te parau “penitenia,” o tei iriti ïa i te mau mana autahuˈa o te mau upoo faatere haapaoraa. Teie ta David Daniell i parau no nia i te reira: “Aita e vahi tamâraa hara; aita e faˈiraa hara e e penitenia. Ua topa na turu e piti o te oraora-maitai-raa o te Ekalesia.” (William Tyndale—A Biography) Teie te tautooraa o te huriraa a Tyndale, e te farii taatoa ra te tuatapaparaa o teie nei tau i te tanoraa o ta ˈna maitiraa i te mau taˈo.
Anvers, te taivaraa, e te poheraa
I rotopu i te mau matahiti 1526 e 1528, ua haere o Tyndale i Anvers, i reira oia i te vai-hauraa i rotopu i te feia tapihoo beretane. I reira ua papai oia i The Parable of the Wicked Mammon, The Obedience of a Christian Man, e The Practice of Prelates. Ua tamau noa o Tyndale i ta ˈna ohipa huriraa e o o ˈna te taata matamua o tei faaohipa i te iˈoa o te Atua, o Iehova, i roto i te hoê huriraa beretane o te mau Papai Hebera. Te itehia ra te iˈoa hau atu i te 20 taime.
A faaea noa ˈi o Tyndale i pihai iho i ta ˈna hoa e te taata hamani maitai ra o Thomas Poyntz i Anvers, ua ora mai o ˈna i te mau raveraa a Wolsey e to ˈna mau mutoi huna. Ua tui to ˈna roo no to ˈna aupururaa i te taata maˈi e te veve. I te pae hopea, ua noaa ma te aravihi i te taata beretane ra o Henry Phillips i te tiaturiraa a Tyndale. Ei faahopearaa, i te matahiti 1535, ua hoohia o Tyndale e ua afaihia oia i te Aoraˈi no Vilvorde, 10 kilometera te atea i te pae apatoerau no Bruxelles. Ua tapeahia oia i reira e 16 avaˈe te maoro.
Aita i haapapu-maitai-hia e na vai i tihepu ia Phillips, te manaˈo-rahi-hia ra e na te Epikopo Stokesley, o tei tanina hoi i te mau “hairesi” i Lonedona. I nia i to ˈna roi poheraa i te matahiti 1539, “ua oaoa [o Stokesley] e i roto i to ˈna oraraa ua tanina oia e ahuru ma pae hairesi,” ta W. J. Heaton e parau ra i roto i The Bible of the Reformation. I rotopu ia ratou te vai ra o William Tyndale, o tei uumihia hou a taninahia ˈi to ˈna tino i mua i te huiraatira i te avaˈe atopa 1536.
Tei roto e toru taata tuatapapa i te faaroo no roto mai i te Fare tuatoru katolika no Louvain, i reira o Phillips i te faatoroaraahia, i te tiribuna o tei haava ia Tyndale. Ua tae atoa mai e toru ekalesiatiko no Louvain e e toru epikopo e te tahi atu mau tia no te hiˈo i te faautuaraahia o Tyndale i te ohipa hairesi e te iritiraahia to ˈna tiaraa autahuˈa. Ua oaoa te taatoaraa i to ˈna poheraa, 42 matahiti paha to ˈna.
“Tyndale,” ta te taata tuatapapa i te ihotaata ra o Robert Demaus ua hau atu i te hoê hanere matahiti i teie nei, “ua hiˈo-noa-hia oia no to ˈna haerea parau-tia e te mǎtaˈu ore.” Ua papai o Tyndale ia John Frith, to ˈna apiti o tei taninahia i Lonedona e Stokesley: “Eita roa ˈtu vau e taui i te hoê noa ˈˈe taˈo o te parau a te Atua o te patoi i to ˈu haava manaˈo, eita atoa vau e na reira i teie nei mahana, noa ˈtu e e horoahia mai na ˈu i te mau mea atoa i nia i te fenua nei, mai te oaoa, te hanahana, aore ra te mau faufaa materia.”
Mea na reira ïa o William Tyndale i te faatusiaraa i to ˈna ora no te haamaitairaa taa ê e horoa i te mau taata no Beretane i te hoê Bibilia o ta ratou e nehenehe e taa ma te ohie. Auê ïa te hoo o ta ˈna i aufau—auê râ ô faufaa rahi mau!
[Nota i raro i te api]
a Aita i maoro ua tapaohia te Fidei Defensor i nia i te mau moni o te basileia, e ua ani o Henri e ia horoahia taua tiaraa ra i te mau taata e mono ia ˈna. I teie nei mahana te itehia ra te reira i pihai iho i te upoo o te arii i nia i te mau moni beretane ei Fid. Def., aore ra ei F.D. noa. Ma te anaanatae, ua neneihia te “Paruru o te Faaroo” i muri aˈe i te haamoˈaraahia te Arii Iakobo i roto i te King James Version o te matahiti 1611.
b Mea papu ore teie numera; te parau nei vetahi mau pu e 3 000.
[Tumu parau tarenihia i te api 29]
TE MAU HURIRAA MATAMUA
E ERE i te mea tia ore aore ra i te mea faaau ore te aniraa a Tyndale no te hoê huriraa o te Bibilia na roto i te reo e paraparauhia ra e te nunaa. Ua ravehia te hoê huriraa na roto i te reo Beretane tahito i te senekele ahuru. Ua operehia te mau Bibilia i hurihia e i neneihia na roto i te reo Latino ma te tiamâ i Europa i te hopea o te senekele 15: Helemani (1466), Italia (1471), Farani (1474), reo no Tekolovakia (1475), Holane (1477), e Catalan (1478). I te matahiti 1522, ua pia o Martin Luther i ta ˈna Faufaa Apî na roto i te reo Helemani. Teie noa te aniraa a Tyndale e no te aha eita te fenua Beretane e faatia atoa i te reira.
[Faaiteraa i te fatu o te hohoˈa i te api 26]
Bibilia i muri mai: © The British Library Board; William Tyndale: Ma te parau faatia a te Raatira, te mau Hoa e te mau Aivanaa o te Fare tuatoru no Hertford, Oxford