VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w95 1/11 api 30-31
  • Mau uiraa a te feia taio

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Mau uiraa a te feia taio
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
  • Papai tei tuea
  • Faaorahia mai te hoê “ui taata iino”
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
  • Mau uiraa a te feia taio
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
  • Te hoê tau no te vai ara
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
  • Te vairaa mai o te Mesia—eaha ïa te auraa no oe?
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2008
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
w95 1/11 api 30-31

Mau uiraa a te feia taio

I roto i te Petero 1, 2:9, te pii ra te “King James Version” i te mau kerisetiano faatavaihia “e ui maitihia”. E ohipa anei te reira i nia i to tatou manaˈo no nia i to Iesu faaohiparaa i te parau ra “ui” i roto i te Mataio 24:34?

Te fa ra te parau ra “ui” i roto i te huriraa o na irava toopiti i roto i te tahi mau tatararaa. Ia au i te King James Version, ua papai te aposetolo Petero e: “E ui maitihia râ outou, e autahuˈaraa arii, e nunaa moˈa, e feia hoohia; ia faaite hua outou i to ˈna maitai, tei parau ia outou i to roto i te pouri, ia tae i to ˈna ra maramarama umerehia.” E ua tohu o Iesu e: “Oia mau ta ˈu e parau atu ia outou nei, E ore e mou teie nei ui e hope ai teie nei mau mea atoa i te tupu.”—Petero 1, 2:9; Mataio 24:34.

I roto i te irava tahito, ua faaohipa te aposetolo Petero i te parau heleni ra geʹnos, area râ i roto i te papai o te faataaraa a Iesu, te ite ra tatou i te parau ra ge·ne·aʹ. E au ra e hoê â huru teie na parau heleni e piti, e hoê â tumu to raua; mea taa ê râ raua, e mea taa ê to raua auraa. Te parau ra te New World Translation of the Holy Scriptures—With References i roto i te nota i raro i te api no nia i te Petero 1, 2:9 e: “‘Nunaa taata.’ Hel., geʹnos; taa ê i te ge·ne·aʹ, ‘ui,’ i roto i te Mt 24:34.” Te itehia ra te hoê â nota i raro i te api i roto i te Mataio 24:34.

Mai ta teie mau nota i raro i te api e faataa ra, ua hurihia te parau ra geʹnos ma te tano na roto i te parau tahiti ra “nunaa taata,” mai te ite-rahi-hia i roto i te mau tatararaa beretane. I roto i te Petero 1, 2:9, ua faaohipa o Petero i te parau tohu a te Isaia 61:6 i nia i te mau kerisetiano faatavaihia e te tiaturiraa e ora i nia i te raˈi. No roto mai ratou e rave rahi mau nunaa e mau opu, ua tuu râ ratou i to ratou aiˈa i muri mai ia ratou i to ratou riroraa mai ei tuhaa o te nunaa a Iseraela i te pae varua. (Roma 10:12; Galatia 3:28, 29; 6:16; Apokalupo 5:9, 10) Ua faataa o Petero ia ratou, ia au i te auraa i te pae varua, ei pǔpǔ taa ê—“e ui maitihia râ outou, e autahuˈaraa arii, e nunaa moˈa, e feia hoohia.”

I roto râ i te papai heleni o te mau parau a Iesu i roto i te Mataio 24:34, te ite ra tatou i te parau ra ge·ne·aʹ. Te farii-rahi-hia ra e te faahiti ra o Iesu, eiaha i te hoê “nunaa taata,” i te mau taata râ e ora nei i te hoê tau.

Fatata hoê hanere matahiti i teie nei, teie te papairaa maramarama maitai ta Charles T. Russell, peretiteni matamua o te Taiete Watch Tower, i rave: “Noa ˈtu e e nehenehe e parau e hoê â tumu aore ra haamataraa to te mau parau ra ‘ui’ e ‘nunaa taata,’ e ere râ i te hoê â huru; e i roto i te faaohiparaa a te Papai mea taa ê roa na parau toopiti. . . . I roto i na faatiaraa e toru o taua parau tohu ra, o to tatou Fatu te tumu o te faaohiparaa i te hoê parau heleni taa ê roa (genea), e ere hoi te auraa e nunaa taata, hoê â râ auraa mai ta tatou parau tahiti ra ui. Te haapapu ra vetahi atu mau faaohiparaa i teie parau heleni (genea) e eita oia e faaohipahia e te auraa ra nunaa taata, e faahororaa râ i te mau taata e ora ra i te hoê â tau.”—The Day of Vengeance, mau api 602-3.

Aita i maoro aˈenei, ua faahiti te buka ra A Handbook on the Gospel of Matthew (1988), papaihia no te feia huri i te Bibilia: “Teie te huriraa a [te New International Version] oia hoi teie ui i roto i to ˈna auraa mau, apitihia râ e te hoê nota i raro i te api, ‘Aore ra nunaa taata.’ E te tiaturi ra te hoê aivanaa o te Faufaa Apî e ‘aita noa o Mataio i faahiti i te ui matamua i muri aˈe ia Iesu, i te mau ui atoa râ o te faaroo ati Iuda o tei patoi ia ˈna.’ Aita râ e haapapuraa i te pae o te reo e nehenehe e turu i teie mau faaotiraa, e e tia ia haapae i te reira ei mau tutavaraa no te ape i te auraa papu maitai. I roto i to ˈna tuhaa matamua e tano noa te faahororaa i te feia o tei ora i te tau o Iesu.”

Mai tei tuatapapahia i te mau api 10 e tae atu i te 15, ua faahapa o Iesu i te ui ati Iuda o to ˈna tau, te feia o to ˈna tau o tei patoi ia ˈna. (Luka 9:41; 11:32; 17:25) Ua faaohipa pinepine o ˈna i te mau tiaraa iˈoa mai te mau “ui taata ino e te faaturi,” “ui mârô e te faaroo ore,” e “ui hara e te faaturi” no te faataa i teie ui. (Mataio 12:39; 17:17; Mareko 8:38) I to Iesu faaohiparaa i te parau ra “ui” no te taime hopea, tei nia oia i te Mouˈa no Oliveta e e maha na aposetolo. (Mareko 13:3) Ma te papu maitai e ere roa ˈtu teie mau taata, aitâ ratou i faatavaihia ˈtura e te varua e aitâ ratou i riro atura ei amuiraa kerisetiano, i te hoê “ui” aore ra i te hoê nunaa taata. Ua matau maitai râ ratou i to Iesu faaohiparaa i te parau ra “ui” no te faahiti i te feia o to ˈna tau. Ua taa maitai ïa ratou e eaha to roto i to ˈna feruriraa i to ˈna faahitiraa i “teie ui” no te taime hopea.a Ua faaitoito te aposetolo Petero, tei reira atoa, i muri aˈe i te mau ati Iuda e: “Ia ora outou i teie nei ui mârô.”—Ohipa 2:40.

Ua horoa pinepine matou i te haapapuraa e ua tupu e rave rahi mau mea ta Iesu i tohu i roto i taua noâ oreroraa parau ra (mai te mau tamaˈi, te mau aueueraa fenua, e te oˈe) i rotopu i te tau o to ˈna horoaraa i te parau tohu e te haamouraahia o Ierusalema i te matahiti 70 o to tatou nei tau. Ua tupu te rahiraa, eiaha râ te taatoaraa. Ei hiˈoraa, aita e haapapuraa e i muri aˈe i to Roma aroraa ia Ierusalema (66-70 o to tatou nei tau) ua fa mai “te tapao no te Tamaiti a te taata,” o tei turai i “te mau fetii atoa o te fenua nei” ia aro ia ratou iho. (Mataio 24:30) No reira, e omuaraa noa te tupuraa i rotopu i te matahiti 33 o to tatou nei tau e te matahiti 70 o to tatou nei tau, e ere i te tupuraa taatoa aore ra i nia i te hoê faito rahi mai ta Iesu i faataa atoa.

I roto i te omuaraa parau o ta ˈna huriraa i te buka a Josèphe The Jewish War, te papai ra o G. A. Williamson e: “Ua ani te mau pǐpǐ, ta Mataio e faatia maira, ia [Iesu] e piti uiraa—no nia i te haamouraa o te Hiero e no nia i To ˈna haereraa mai hopea—e ua horoa ˈtu O ˈna e piti pahonoraa, ua tohu uˈana te tuhaa matamua i te mau ohipa o te tupu mai faataahia e Josèphe.”

Oia mau, i roto i te tupuraa matamua, “teie ui” mea papu maitai hoê â e to te tahi atu mau tau—te ui o taua tau ra o te mau ati Iuda faaroo ore. Eita teie “ui” e mou hou a roohia ˈi i ta Iesu i tohu na. Mai ta Williamson i faataa, ua tupu mau â te reira i te mau senekele hou te haamouraahia o Ierusalema, mai ta te hoê ite o te aamu, o Josèphe, i faataa.

I roto i te piti aore ra te tupuraa rahi roa ˈˈe, “teie ui” mea papu maitai o te mau taata atoa ïa o taua tau ra. Mai ta te omuaraa o te tumu parau e haamatara ra i te api 16, eita e tia e ia faaoti tatou e te faahiti ra o Iesu i te hoê rahiraa matahiti faataahia o te haamau i te hoê “ui.”

I te taa-ê-raa, e nehenehe e faahiti e piti manaˈo tumu no nia i te hoê tau e ô ai te “ui.” (1) Eita te hoê ui taata e faarirohia ei tau o te hoê rahiraa matahiti faataahia, mai te mau parau no nia i te taime oia hoi hoê rahiraa matahiti faataahia (ahuru matahiti aore ra senekele). (2) Te ora nei te mau taata o te hoê ui no te hoê taime poto rii, eiaha no te hoê taime roa.

Ei faahopearaa, i to te mau aposetolo faarooraa ia Iesu i te faahitiraa i “teie ui,” eaha ta ratou i manaˈo? Ua ite hoi tatou e ua tupu te haamouraa o Ierusalema i roto i te “ati rahi,” 37 matahiti i muri iho, aita te mau aposetolo o tei faaroo ia Iesu i ite i te reira. Teie râ, ua faaite to ˈna faahitiraa i te “ui” ia ratou, eiaha i te manaˈo o te hoê tau roa mau, i te mau taata râ o te ora no te hoê tau taotiahia. Hoê â atoa no tatou. Auê i te mea tano te mau parau a Iesu i muri iho: “Area te reira mahana e te reira hora, e ore roa te hoê e ite, e ore hoi te mau melahi o te raˈi; maori râ o tau Metua anaˈe ra. . . . E teie nei, ia parahi ineine noa outou; ei te hora manaˈo-ore-hia e outou na e tae mai ai te Tamaiti a te taata nei.”—Mataio 24:36, 44.

[Nota i raro i te api]

a I roto i te parau ra “teie ui,” hoê huru o te mono iˈoa ra houʹtos e tuea maite i te parau tahiti ra “teie.” E nehenehe oia e faataa i te hoê mea e vai ra aore ra i mua i te taata e paraparau ra. Te vai nei atoa râ te tahi atu mau auraa. Te tapao ra te Exegetical Dictionary of the New Testament (1991) e: “Te faataa ra te parau ra [houʹtos] i te hoê ohipa tupu oioi. No reira te [aion houʹtos] o te ‘ao ïa e vai ra i teie nei’ . . . e te [geneaʹ haute] o te ‘ui ïa e ora ra i teie nei’ (e.g., Mat 12:41f., 45; 24:34).” Te papai ra te taote ra o George B. Winer e: “Te mono iˈoa [houʹtos] e faataa oia i te tahi taime, eiaha i te iˈoa tei piri roa, i te iˈoa râ tei atea aˈe, ei tumu parau tumu, o oia tei piri roa ˈˈe i te pae feruriraa, o tei mau rahi aˈe i roto i te mau manaˈo o te taata papai.”—A Grammar of the Idiom of the New Testament, 7raa o te neneiraa, 1897.

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono