Faaorahia mai te hoê “ui taata iino”
“Auê ïa ui faaroo ore e te mârô e! mai te aha to ˈu maoro i ǒ outou nei, e te faaoromairaa ˈtu ia outou?”—LUKA 9:41.
1. (a) Eaha ta to tatou nei tau iino e faaite ra? (b) Eaha ta te mau Papai e parau ra no nia i te feia o te ora mai?
TE ORA nei tatou i te mau tau ati mau. Te mau aueueraa fenua, te mau pape pue, te mau oˈe, te maˈi, te vahavaharaa i te ture, te mau topitaraa, te mau tamaˈi riaria mau—ua faatopa taua mau ati ra e te tahi atu â i te huitaata i te roaraa o to tatou senekele e 20. Teie nei râ, te haapeapea nei te ati rahi roa ˈˈe o te mau ati atoa i te mau tau i mua. Eaha ïa ati? O te “ati rahi hoi . . . aitâ ïa ati mai te matamehai mai o teie nei ao, e tae roa aˈenei i teie nei mahana, e e ore roa hoi a muri atu.” (Mataio 24:21) Teie nei râ, e tia i te rahiraa i rotopu ia tatou ia hiˈo i mua i te hoê oraraa oaoa mau no a muri aˈe! No te aha? No te mea te faataa ra te Parau iho a te Atua i te “feia rahi roa, e ore roa e pau ia taio, no te mau fenua atoa, e te mau opu atoa, e te mau nunaa atoa, e te mau reo atoa . . . O te feia i haere mai mai roto mai i te ati rahi ra . . . E ore ratou e poia faahou, e ore e poihâ faahou . . . E na te Atua e horoi hua i to ratou roimata.”—Apokalupo 7:1, 9, 14-17.
2. Afea râ te parau tohu i roto i te Mataio 24, Mareko 13, e te Luka 21 i te tupu-matamua-raa?
2 Te horoa nei te faatiaraa i faauruahia i roto i te Mataio 24:3-22, Mareko 13:3-20, e Luka 21:7-24 i te faataaraa o te parau tohu a Iesu o ‘te hopea o te faanahonahoraa o te mau mea.’a Ua itehia te tupuraa matamua o taua parau tohu ra i roto i te faanahonahoraa o te mau mea ati Iuda i te senekele matamua o to tatou nei tau, e ua tapae i te “ati rahi” o tei ore i itehia aˈenei i nia i te mau ati Iuda. Ua ore te taatoaraa o te tuhaa i te pae faaroo e te pae politita o te mau faanahoraa ati Iuda, tei haamauhia i te hiero i Ierusalema, e aita i faatia-faahou-hia.
3. No te aha e mea ru e ia haapao tatou i te parau tohu a Iesu i teie nei mahana?
3 E tuatapapa na tatou i teie nei i te mau ohipa i haaati na i te tupuraa matamua o te parau tohu a Iesu. E tauturu te reira ia tatou ia taa maitai aˈe i te hoê â tupuraa i to tatou nei tau. E faaite te reira ia tatou e no te aha e mea ru ia rave i te ohipa tano i teie nei no te ora i te ati rahi roa ˈˈe o te haapeapea i te huitaata atoa nei.—Roma 10:9-13; 15:4; Korinetia 1, 10:11; 15:58.
“Te hopea”—Afea?
4, 5. (a) No te aha te mau ati Iuda tei mǎtaˈu i te Atua i te senekele matamua i anaanatae ai i te parau tohu a Daniela 9:24-27? (b) Nafea taua parau tohu ra i te tupuraa?
4 I te area matahiti 539 hou to tatou nei tau, ua horoa te peropheta a te Atua ra o Daniela i te hoê orama no nia i te mau ohipa e tupu i te roaraa o te “hebedoma” hopea o te hoê tau e ‘hitu ahuru hebedoma’ matahiti. (Daniela 9:24-27) Ua haamata taua “hebedoma” ra i te matahiti 455 hou to tatou nei tau i to te Arii ra o Aretehasaseta no Peresia faaueraa e ia patu-faahou-hia te oire no Ierusalema. Ua haamata te “hebedoma” hopea i te faraa mai o te Mesia, o Iesu Mesia, i to ˈna bapetizoraa e to ˈna faatavairaahia i te matahiti 29 o to tatou nei tau.b Ua haapao maite te mau ati Iuda o te senekele matamua o to tatou nei tau e o tei mǎtaˈu i te Atua i taua tau ra i roto i te parau tohu a Daniela. Ei hiˈoraa, no nia i te feia rahi roa i haaputuhia no te faaroo i te pororaa a Ioane Bapetizo i te matahiti 29 o to tatou nei tau, te tapao nei te Luka 3:15: “Te fatimauu noa ra te taata atoa ia Ioane, te feruri anaˈe ra te taata i roto i to ratou aau, e e riro paha oia i te Mesia.”
5 E riro te 70raa o te “hebedoma” ei hitu ahuru matahiti farii-maitai-raa taa ê i faataehia i nia i te mau ati Iuda. Ma te haamata i te matahiti 29 o to tatou nei tau, te ô atoa ra te bapetizoraa a Iesu e ta ˈna taviniraa, ta ˈna pohe tusia ‘i te afaraa o te hebedoma’ i te matahiti 33 o to tatou nei tau, e te tahi atu ‘afaraa hebedoma’ tae roa i te matahiti 36 o to tatou nei tau. I te roaraa o taua “hebedoma” ra, ua faataehia te haamaitairaa no te riroraa ei mau pǐpǐ faatavaihia a Iesu i nia noa i te mau ati Iuda e mǎtaˈu ra i te Atua e te mau peroseluto ati Iuda. I te matahiti 70 o to tatou nei tau, te hoê taio mahana i ite-aˈena-hia, ua haamou te mau nuu Roma i raro aˈe i te aratairaa a Titus i te faanahoraa ati Iuda apotata.—Daniela 9:26, 27.
6. Mea nafea “te mea riaria” i te ohiparaa i te matahiti 66 o to tatou nei tau, e eaha ta te mau kerisetiano i rave?
6 No reira ua faaorehia te autahuˈaraa ati Iuda, tei haaviivii i te hiero o Ierusalema e o tei opua i te haapoheraa o te Tamaiti iho a te Atua. Ua haamouhia e te hiero atoa, o te faatiaraa ïa a te nunaa e te mau opu fetii. I muri noa iho, aita e ati Iuda e nehenehe e faaite tahaa roa ma te tano e no roto oia i te pǔpǔ autahuˈa aore ra te pǔpǔ arii. Ma te oaoa râ, ua faataa-ê-hia te mau ati Iuda i te pae varua ei autahuˈaraa arii no te ‘faaite hua i te maitai’ o te Atua ra o Iehova. (Petero 1, 2:9) I to te nuu no Roma puhaparaa na pihai iho ia Ierusalema e to ratou faainoraa na pihai iho i te hiero i te matahiti 66 o to tatou nei tau, ua ite te mau kerisetiano e o te mau nuu faehau “te mea riaria e pau ai ra, i faaite-atea-hia mai e te peropheta ra e Daniela, i te tiaraa i te vahi moˈa ra.” Ma te auraro i te faaueraa i tohuhia e Iesu, ua horo te mau kerisetiano i Ierusalema e i Iudea i te mau tuhaa mouˈa no te parururaa.—Mataio 24:15, 16; Luka 21:20, 21.
7, 8. Eaha te “tapao” te tia i te mau kerisetiano ia hiˈopoa, eaha râ ta ratou i ore roa i ite?
7 Ua ite taua mau kerisetiano ati Iuda haapao maitai ra i te tupuraa o te parau tohu a Daniela e e mau ite ratou o te mau tamaˈi riaria mau, te mau oˈe, te mau maˈi pee, te mau aueueraa fenua, e te vahavaharaa i te ture ta Iesu i tohu ei tuhaa o te “tapao o . . . te hopea o teie nei ao.” (Mataio 24:3) Ua faaite râ anei o Iesu e afea o Iehova e faatupu ai i te haavaraa i nia i te faanahoraa ino? Aita. Te mea o ta ˈna i tohu no nia i te hopearaa o to ˈna vairaa mai no a muri aˈe ei Arii ua tano iho â no te senekele matamua no nia i te “ati rahi”: “Area te reira mahana e te reira hora, e ore roa te hoê e ite, e ore hoi te mau melahi o te raˈi; maori râ o tau Metua anaˈe ra.”—Mataio 24:36.
8 I roto i te parau tohu a Daniela, e nehenehe te mau ati Iuda e numera i te tau e fa mai ai o Iesu ei Mesia. (Daniela 9:25) Noa ˈtu e aita oia i horoa i te hoê mahana no te “ati rahi” o te haamou roa i te pae hopea i te amuiraa o te mau mea ati Iuda apotata. I muri aˈe noa i te haamouraa o Ierusalema e ta ˈna hiero ratou i haamanaˈo ai e te taio mahana o te matahiti 70 o to tatou nei tau ïa. Teie nei râ, ua haapao ratou i te mau parau i tohuhia e Iesu: “E ore e mou teie nei ui e hope ai teie nei mau mea atoa i te tupu.” (Mataio 24:34) Mai te huru ra e, mea taa ê te faaohiparaa i te parau ra “ui” i ǒ nei e tei faaohipahia i roto i te Koheleta 1:4, o te faahiti ra i te parau o te hoê ui o te haere mai te tahi i muri aˈe i te tahi e o te vai mai te hoê area tau.
“Teie nei ui”—Eaha ïa?
9. Mea nafea te titionare i te faataaraa i te parau heleni ra ge·ne·aʹ?
9 A faaroo ai na aposetolo e maha e parahi ra e o Iesu i nia i te Mouˈa no Oliveta ra i taua parau tohu ra no nia i ‘te hopea o te faanahonahoraa o te mau mea,’ eaha ïa ta ratou i taa i roto i te faahitiraa “teie nei ui”? I roto i te mau Evanelia, ua hurihia te parau ra “ui” no roto mai i te parau heleni ra ge·ne·aʹ, e faataahia ra e te mau titionare matauhia na roto i teie mau parau: “I te auraa mau o te mau taata no roto mai i te hoê â tupuna.” (Greek-English Lexicon of the New Testament a Walter Bauer) “O tei haamata, te hoê utuafare; . . . te mau melo te tahi i muri aˈe i te tahi o te pǎpǎtupuna . . . aore ra o te hoê nunaa taata . . . aore ra o te taatoaraa o te mau taata e ora ra i te hoê â tau, Mat. 24:34; Mar. 13:30; Luka 1:48; 21:32; Phil. 2:15, e te nunaa ati Iuda iho â râ i ora na i te hoê â tau.” (Expository Dictionary of New Testament Words a W. E. Vine) “O tei faahaamata, te mau taata o te hoê â pu, te hoê utuafare; . . . te taatoaraa o te mau taata e ora ra i te hoê â tau: Mt. xxiv. 34; Mk. xiii. 30; Lk. i. 48 . . . i faaohipa-taa-ê-hia no te nunaa ati Iuda i ora na i te hoê â tau.”—Greek-English Lexicon of the New Testament a J. H. Thayer.
10. (a) Eaha te faataaraa papu i horoahia e piti taata tuatapapa na roto i te faahitiraa i te Mataio 24:34? (b) Nafea te hoê titionare bibilia e te tahi mau huriraa bibilia i te tururaa i taua faataaraa ra?
10 Ua faahiti o Vine e o Thayer i te Mataio 24:34 no te faataa “teie nei ui” (he ge·ne·aʹ hauʹte) mai “te taatoaraa o te mau taata e ora ra i te hoê â tau.” Te turu atoa ra te Theological Dictionary of the New Testament (1964) i teie faataaraa, ma te parau e: “Te faaite ra te faaohiparaa o te parau ra ‘ui’ i faahitihia e Iesu i ta ˈna opuaraa maramarama: te faataa ra oia i te taatoaraa o te mau taata e ua taa ia ratou i to ratou rave-amui-raa i te hara.” Papu maitai te itehia ra te “rave-amui-raa i te hara” i roto i te nunaa ati Iuda i to Iesu vairaa mai i nia i te fenua nei, mai tei tapaohia i te faanahonahoraa o te ao i teie nei mahana.c
11. (a) Eaha te mana o te aratai na mua ia tatou no te taa e nafea ia faaohipa i te parau ra he ge·ne·aʹ hauʹte? (b) Nafea taua mana ra ia faaohipa i taua parau ra?
11 Papu maitai, e aratai na mua te mau kerisetiano e haapii ra i teie tumu parau i to ratou feruriraa e nafea te feia papai i te Evanelia tei faauruahia i faaohipa ˈi i te faahitiraa heleni ra he ge·ne·aʹ hauʹte, aore ra “teie nei ui,” tei faataahia i roto i te mau parau a Iesu. Ua faaohipa-pinepine-hia te faahitiraa na roto i te hoê huru tano ore. No reira, ua pii o Iesu i te mau aratai faaroo ati Iuda ‘ophi, te mau fanauˈa ehidena’ e ua tae roa i te parau e e faatupuhia i nia i “teie nei ui” i te haavaraa a Gehena. (Mataio 23:33, 36) Teie nei râ, ua taotia-noa-hia anei taua haavaraa ra i nia i te mau upoo faatere haapaoraa haavare? Aita roa ˈtu. I te tahi atu taime, ua faaroo te mau pǐpǐ a Iesu ia ˈna i te parauraa no nia i “teie nei ui,” ma te faatano i taua parau ra i nia i te hoê auraa rahi atu â. Eaha ïa te reira?
“Teie nei ui taata iino”
12. A faaroo noa ˈi ta ˈna mau pǐpǐ, nafea to Iesu faatuatiraa i te “feia rahi roa” e “teie nei ui”?
12 I te matahiti 31 o to tatou nei tau, i te roaraa o te taviniraa a Iesu i Galilea e na mua iti noa ˈˈe i te oroa Pasa, ua faaroo te mau pǐpǐ ia ˈna i te parauraa ˈtu i ‘te nahoa taata’ e: “E faito râ vau i teie nei ui i te aha? e au ïa i te tamarii e parahi i te vahi hooraa ra, i te tiaororaa i to ratou ra, e te na ôraa e, Faaoto atu na matou i te vivo, aita râ outou i ori mai; pehe atu na matou i te pehe oto, aita râ outou i oto mai. I haere mai hoi Ioane [Bapetizo] ma te amu ore e te inu ore; e te parau nei ratou e, E demoni to ˈna. I haere mai hoi te Tamaiti a te taata nei [Iesu] mai te amu e te inu; e te parau nei ratou e, Inaha, e taata aamu e te inu uaina, e au no te mau telona e te feia hara.” Aita te reira i faaoaoa i taua ‘nahoa taata’ ra aita ta ratou e mau faaueraa tumu!—Mataio 11:7, 16-19.
13. I mua i ta ˈna mau pǐpǐ, o vai ta Iesu i faaite e i faautua ei “teie nei ui taata iino”?
13 I muri iho i te matahiti 31 o to tatou nei tau, a tamau noa ˈi o Iesu e ta ˈna mau pǐpǐ i te faaite na roto i te pitiraa o to ratou tere pororaa na Galilea, ua ani “te tahi pae o te mau papai parau e te mau Pharisea” ia Iesu i te hoê tapao. Ua parau oia ia ratou e tei pihai iho atoa ‘te nahoa taata’: “E titau â te ui taata iino, e te faaturi i te semeio; aita râ e semeio e horoahia ˈtu, maori râ te semeio i te peropheta ra ia Iona. Mai ia Iona hoi e toru o ˈna rui e toru hoi ao i roto i te opu o te iˈa rahi ra, e riro atoa i te toru to te Tamaiti a te taata nei rui e e toru hoi ao i raro i te repo. . . . Oia atoa teie nei ui taata iino.” (Mataio 12:38-46) Papu maitai, tei roto atoa te mau faatere haapaoraa i “teie nei ui taata iino” e ‘te nahoa taata’ o tei ore roa i taa i te tapao tei tupu i nia i te poheraa e te tia-faahou-raa o Iesu.d
14. Ua faaroo te mau pǐpǐ a Iesu i te faahitiraa i teihea mau parau faautuaraa i nia i te mau Sadukea e te mau Pharisea?
14 I muri aˈe i te oroa Pasa o te matahiti 32 o to tatou nei tau, a tomo ai o Iesu e ta ˈna mau pǐpǐ i roto i te tuhaa fenua no Galilea o Magadala, ua ani faahou mai te mau Sadukea e te mau Pharisea ia Iesu i te hoê tapao. Ua parau faahou oia ia ratou e: “E titau â te ui taata iino e te faaturi i te tapao; aita râ e tapao i horoahia ˈtu, maori râ te tapao i te peropheta ra ia Iona. (Mataio 16:1-4) O te mau tia haapaoraa haavare mau â tei riro ei aratai o te faahapa rahi-roa ˈˈe-hia i rotopu i te ‘nahoa taata’ taiva o ta Iesu i faautua mai “teie nei ui taata iino.”
15. Na mua noa ˈˈe e i muri aˈe i te faahuru-ê-raahia, eaha te huru farereiraa ta Iesu e ta ˈna mau pǐpǐ e ‘taua ui ra’?
15 I te hopearaa o ta ˈna taviniraa i Galilea, ua pii o Iesu i te nahoa taata e ta ˈna mau pǐpǐ i pihai iho ia ˈna ra e ua parau atura e: “E teie nei, o te haama ia ˈu e ta ˈu nei parau i teie nei ui hara e te faaturi, oia atoa ta te Tamaiti a te taata e haama.” (Mareko 8:34, 38) Ua riro atura ra ïa te rahiraa ati Iuda tatarahapa ore i taua taime ra ei “ui hara e te faaturi.” Tau mahana i muri iho, i muri aˈe i to Iesu faahuru-ê-raahia, ua haere aˈera o Iesu e ta ˈna mau pǐpǐ “i taua feia rahi ra,” e ua ani atura te hoê taata ia ˈna ia faaora i ta ˈna tamaiti. Ua parau atura o Iesu e: “Auê ïa ui mârô e te faaroo ore e! mai te aha ra te maoro o to ˈu parahiraa i ǒ outou nei?”—Mataio 17:14-17; Luka 9:37-41.
16. (a) Eaha te faautuaraa no nia i ‘te nahoa taata’ ta Iesu i faahiti faahou i Iudea? (b) Nafea ‘taua ui ra’ i te faatupuraa i te ohipa ino roa ˈˈe o te mau taparahiraa atoa?
16 Ua tupu atoa te reira i Iudea, i muri aˈe i te Oroa o te Patiaraa tiahapa i te matahiti 32 o to tatou nei tau, “e nenei [putuputu] roa maira te taata” i pihai iho ia Iesu, i reira to ˈna faahiti-faahou-raa i te faautuaraa i nia ia ratou, ma te parau e: “E ui taata iino teie; te ani nei i te semeio; e ore râ e horoahia ˈtu te semeio, maori râ te semeio i te peropheta ra ia Iona.” (Luka 11:29) I te pae hopea, i to te mau upoo faatere haapaoraa tuuraa ia Iesu i te haavaraa, ua hinaaro o Pilato e tuu atu ia ˈna. Te parau nei te faatiaraa e: “Ua fafau atura râ te mau tahuˈa rarahi e te feia paari i te parau i te mau taata ra ia ani ratou ia Baraba, e ia taparahihia Iesu. . . . Ua parau maira Pilato ia ratou, Eaha hoi au ia Iesu i tei parauhia, o te Mesia nei? Ua parau atura ratou atoa ia ˈna, Ia faasataurohia ïa [Ia rîhia i nia i te pou]. Ua na ô maira te tavana, Eaha i na reirahia ˈi, eaha ta ˈna hara i rave? Rahi roa ˈtura râ to ratou pii, na ô atura, Ia faasataurohia ïa [Ia rîhia ïa i nia i te pou].” Te hinaaro nei taua “ui taata iino” e ia haapohehia o Iesu!—Mataio 27:20-25.
17. Mea nafea to te tahi o ‘taua ui mârô ra’ i te pahonoraa i te pororaa a Petero i te Penetekose?
17 Ua turaihia te hoê “ui mârô e te faaroo ore” e te mau upoo faatere haapaoraa, tei hauti ïa i te hoê tuhaa faufaa i roto i te haapoheraa o te Fatu ra o Iesu Mesia. Pae ahuru mahana i muri aˈe, i te Penetekose o te matahiti 33 o to tatou nei tau, ua faatavaihia te mau pǐpǐ i te varua moˈa e ua paraparau atura ratou na roto e rave rahi mau reo. I to ratou faarooraa i te reira, “ua rûrû maira te taata atoa,” e ua paraparau atura te aposetolo Paulo ia ratou ei “mau ati Iuda nei, e te feia atoa i parahi i Ierusalema nei,” ma te parau e: “Oia râ [Iesu] . . . i noaa ˈi ia outou, faasatauro ihora [rî ihora i nia i te pou], e taparahi pohe roa ˈtura i te rima o te haapao ore ra.” Eaha te huru o vetahi mau taata i faaroo ra? “Putapû atura to ratou aau.” Ua ani atura o Petero ia ratou ia tatarahapa. “E rave rahi te parau ta ˈna i parau atu, e aˈo atura, na ô atura, Ia ora outou i teie nei ui mârô.” Ei pahonoraa, fatata e toru tausani “feia atoa i farii maite i ta ˈna ra parau, [e] bapetizohia ihora ïa.”—Ohipa 2:6, 14, 23, 37, 40, 41.
Ua itehia “teie nei ui”
18. Te faataa ra te faaohipa-pinepine-raa o Iesu i te parau ra “teie nei ui” i te aha?
18 O vai mau na te “ui” i faahiti-pinepine-hia e Iesu i mua i ta ˈna ra mau pǐpǐ? Eaha ta ratou i taa na roto i ta ˈna mau parau: “E ore e mou teie nei ui e hope ai teie nei mau mea atoa i te tupu”? Papu maitai, aita o Iesu e taui ra i te faaohiparaa i te parau “teie nei ui,” o ta ˈna i faaau pinepine i te feia rahi roa o to ˈna ra tau e ta ˈna mau “aratai matapo,” o tei faatupu toopiti atoa ra i te nunaa ati Iuda. (Mataio 15:14) Ua ite “teie nei ui” i te mau ati atoa tei tohuhia e Iesu e ua haere atu ratou na roto i te hoê “ati rahi” aita i tupu aˈenei i Ierusalema.—Mataio 24:21, 34.
19. Afea e nafea te “raˈi e te fenua” o te amuiraa o te mau mea ati Iuda i te mouraa?
19 I te senekele matamua, ua haava o Iehova i te nunaa ati Iuda. Ua faaorahia te feia i tatarahapa, o tei faatupu i te faaroo i roto i te ravea i ravehia ma te aroha faito ore o Iehova na roto i te Mesia, no te faaora ˈtu i taua “ati rahi” ra. Ia au maite i ta Iesu i tohu, ua tupu te mau mea atoa tei tohuhia, e i reira te “raˈi e te fenua” o te amuiraa o te mau mea ati Iuda—te nunaa taatoa, e ta ˈna mau upoo faatere haapaoraa e ta ˈna totaiete taata iino—e mou ai. E faatupu o Iehova i te haavaraa!—Mataio 24:35; a faaau e te Petero 2, 3:7.
20. Eaha te faaararaa no teie nei tau e tano ma te ru mau no te mau kerisetiano atoa?
20 Ua taa i te mau ati Iuda o tei faaroo i te mau parau tohu a Iesu e ua taaihia to ratou ora, eiaha na roto i te faitoraa i te roa o te hoê “ui” aore ra te numeraraa i te mau “taime e te anotau,” na roto râ i te faataa-ê-raa i te ui iino o taua tau ra e te raveraa i te hinaaro o te Atua ma te itoito. Ua tano ïa te mau parau hopea o te tohu a Iesu i to tatou nei tau, ua tia atoa i te mau ati Iuda kerisetiano o te senekele matamua ia haapao i teie nei faaararaa: “E tena na, e ara outou, tamau maite â i te pure, ia au ia outou te ora i teie nei mau mea iino e fatata mai nei, e ia tia maite outou i mua i te aro o te Tamaiti a te taata nei.”—Luka 21:32-36; Ohipa 1:6-8.
21. Eaha te tupuraa tauê ta tatou e tiai nei i mua nei?
21 I teie nei, “ua fatata te mahana rahi o Iehova . . . e pii hua te feia puai rahi i reira.” (Zephania 1:14-18; Isaia 13:9, 13) Ma te tupu tauê, i “te reira mahana e te reira hora” iho o ta Iehova i faataa e tuuhia ˈi to ˈna riri uˈana i nia i te mau tuhaa i te pae faaroo, te pae politita, e te pae tapihooraa tauihaa o te ao, hoê â huru atoa no te mau taata faaroo ore o te faatupu ra i te “ui taata iino e te faaturi” o taua tau ra. (Mataio 12:39; 24:36; Apokalupo 7:1-3, 9, 14) Nafea outou ia ora mai na roto atu i “te ati rahi”? Na te tumu parau i mua nei e pahono e e faaite i te tiaturiraa rahi no a muri aˈe.
[Nota i raro i te api]
a No te tahi atu mau haamaramaramaraa o teie parau tohu, a hiˈo na i te tabula i te mau api 14, 15 o Te Pare Tiairaa o te 15 no febuare 1994.
b No te tahi atu mau haamaramaramaraa no nia i te mau “hebedoma” matahiti, a hiˈo i te mau api 130-2 o te buka ra Te Bibilia—Parau na te Atua aore ra na te taata?, neneihia e te Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.
c Te huri nei te tahi mau Bibilia i te parau ra he ge·ne·aʹ hauʹte i roto i te Mataio 24:34 mai teie: “taua mau taata ra” (The Holy Bible in the Language of Today [1976], a W. F. Beck); “teie nunaa” (The New Testament—An Expanded Translation [1961], a K. S. Wuest); “teie mau taata” (Jewish New Testament [1979], a D. H. Stern).
d Eiaha e faaauhia taua “nahoa taata” faaroo ore ra i te ʽam-ha·ʼaʹrets, aore ra “taata o te fenua,” ua patoi te mau aratai haapaoraa i te amui atu ia ratou, tera râ o ratou ta Iesu i “aroha.”—Mataio 9:36; Ioane 7:49.
Nafea outou ia pahono?
◻ Eaha ta tatou i haapii na roto i te tupuraa o Daniela 9:24-27?
◻ Mea nafea te mau titionare matauhia ia faataa i te parau ra “teie nei ui” i faaohipahia i roto i te Bibilia?
◻ Mea nafea to Iesu faaohipa-maite-raa i te parau ra “ui”?
◻ Mea nafea te Mataio 24:34, 35 i te tupuraa i te senekele matamua?
[Hohoˈa i te api 12]
Ua faaau o Iesu i “teie nei ui” i te nahoa taata o te mau tamarii faatura ore
[Hohoˈa i te api 15]
O Iehova anaˈe tei ite aˈena i te hora no te faatupu i te haavaraa i nia i te amuiraa o te mau mea ati Iuda