VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w95 15/10 api 9-13
  • No te aha e mǎtaˈu ai i te Atua mau i teie nei?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • No te aha e mǎtaˈu ai i te Atua mau i teie nei?
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te hoê faaiteraa mana puai mau
  • Te faaiteraa i to tatou mǎtaˈu i te Atua
  • Te faahopearaa o te mǎtaˈuraa i te Atua i teie nei mahana
  • A mǎtaˈu ia Iehova e a faahanahana i to ˈna iˈoa moˈa
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1992
  • A haavî i to outou aau e ia mǎtaˈu ia Iehova
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova—2001, Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2001
  • E nehenehe anei te mǎtaˈu i te Atua e faatupu i te tahi mau haamaitairaa:
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1987
  • Te mau haamaitairaa o te mǎtaˈuraa i te Atua mau
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
w95 15/10 api 9-13

No te aha e mǎtaˈu ai i te Atua mau i teie nei?

“O te Atua te mǎtaˈu atu, e haapao hoi i ta ˈna parau; o ta te taata atoa ïa e ati noa ˈˈe.”—KOHELETA 12:13.

1, 2. No te aha e ua tano ia mǎtaˈu i te Atua?

E MEA maitai no te taata te hoê mǎtaˈu faaora e te paieti i te Atua. Oia, noa ˈtu e te rahiraa mǎtaˈu o te mau taata e mau arepurepuraa i te pae o te mau manaˈo hohonu, e mea ino hoi no te oraora-maitai-raa, mea maitai no tatou ia mǎtaˈu i te Atua ra o Iehova.—Salamo 112:1; Koheleta 8:12.

2 Ua ite te Poiete i te reira. Ma te î i te here no ta ˈna poieteraa, te faaue nei oia ia ratou paatoa ia mǎtaˈu ia ˈna e ia haamori ia ˈna. Te taio nei tatou e: “Hiˈo atura vau i te hoê melahi i te maueraa na ropu i te reva nei: ma te evanelia e tia i te vairaa ra ei pororaa ˈtu i te feia e parahi i te ao nei ra, i te mau fenua atoa, e te mau opu atoa, e te mau reo atoa, e te mau nunaa atoa, i te pii-hua-raa te reo e, A mǎtaˈu i te Atua, e faahanahana ˈtu ia ˈna; ua tae hoi i te hora faautuaraa na ˈna ra: e haamori outou ia ˈna, i tei hamani i te raˈi, e te fenua.”—Apokalupo 14:6, 7.

3. Eaha ta te Poiete i rave no to tatou mau metua matamua?

3 Papu maitai e eita e tia ia tatou ia haamoe i te Poiete o te mau mea atoa, te Tumu o te ora, na ˈna teie palaneta e o tatou atoa hoi. (Salamo 24:1) No te faaiteraa i to ˈna here rahi, ua horoa o Iehova no ta ˈna mau tamarii i nia i te fenua nei i te ora e ua pûpû atu oia na ratou i te hoê vahi faahiahia roa no te ora i roto ra—i te hoê paradaiso nehenehe mau. Teie nei râ, aita e horoahia teie ô faahiahia mau ma te ore e anihia i te tahi titauraa. Oia mau, ua horoahia ma te aau tae. Ua tia i to tatou mau metua matamua ia haapao i to raua vahi nohoraa e ia faaano e tae roa i te taime e î roa i te taata e ia auraro te fenua taatoa. Ua roaa ia raua i te haamaitairaa e te hopoia e haapao i te mau animala, te mau manu, e te mau iˈa—e te tahi atu mau mea ora o te faaea i nia i te fenua e o ratou ra e to ratou huaai. No teie hopoia rahi i horoahia ma te tiaturiraa rahi, e titauraa ïa ta te taata.

4. Eaha ta te mau taata i rave i nia i te poieteraa a te Atua?

4 Noa ˈtu taua haamataraa faahiahia mau ra, a hiˈo na eaha ta te taata i rave no te faaino i to ˈna vahi nohoraa nehenehe mau i nia i te fenua nei! Ma te tâuˈa ore i te tiaraa fatu o te Atua no teie taoˈa faahiahia mau, ua faaino te mau taata i te fenua. Ua tae roa te faainoraa i te otia e ua haafifi roa i te oraraa o e rave rahi mau huru animala, mau manu, e mau iˈa. Eita to tatou Atua tia e te here e vaiiho i te reira e a muri noa ˈtu. Te titau ra te faainoraa o te fenua i te hoê faatitiaifaroraa, o ta e rave rahi e mǎtaˈu ra ma te tano hoi. I te tahi aˈe pae, no te feia e tiaturi ra i te Atua ma te faatura, e mea anaanatae ia ite eaha te ohipa e tupu. E ani o Iehova i te hoê faatitiaifaroraa, e e faaapîhia te fenua. Papu maitai e parau oaoa te reira no te mau taata mafatu tia atoa o te fenua nei.

5, 6. Nafea Iehova ia pahono i te ohipa i ravehia i nia i Ta ˈna poieteraa?

5 I nia i teihea niu te Atua e horoa ai i ta ˈna haavaraa? Na roto ia Iesu Mesia, tei faakoronahia i teie nei ei Arii o te Basileia o te Atua i nia i te raˈi. Na roto i taua Tamaiti i nia i te raˈi ra, e aratai o Iehova i te faanahonahoraa viivii e te orure hau no teie nei tau i te hopea. (Tesalonia 2, 1:6-9; Apokalupo 19:11) Na roto i taua ravea ra e afai oia i te tauturu i te feia e mǎtaˈu ra ia ˈna e, i te hoê â taime, e faaora e e paruru oia i to ratou nohoraa i te fenua nei.

6 Nafea te reira e tupu ai? Te parau ra te Bibilia no te hoê ati rahi e fatata maira e o te taea i to ˈna faito teitei na roto i te tamaˈi o Aramagedo. (Apokalupo 7:14; 16:16) O te haavaraa ïa te reira na te Atua i nia i te faanahonahoraa viivii o te mau mea e vai nei i nia i te feia e haaviivii ra. E ora mai anei te tahi noa ˈˈe taata? E! O te feia ïa o te faaite, eiaha i te hoê mǎtaˈu paieti ore e te ino, i te hoê râ mǎtaˈu ma te auraro e te faatura. E faaorahia ratou.—Maseli 2:21, 22.

Te hoê faaiteraa mana puai mau

7. Nafea te Atua i te ohiparaa no te ati Iseraela i te tau o Mose?

7 Ua faahohoˈahia taua ohipa peapea no tahito ra e te Atua ra o Iehova na roto i te ohipa puai i faatupuhia na roto i te iˈoa o ta ˈna feia haamori tau 1 500 matahiti hou to tatou nei tau. Ua tapea tîtî te puai rahi i te pae o te nuu no Aiphiti i te mau ati Iseraela i parahi i roto i taua fenua ra tei faahepohia i te ohipa, ma te tamata atoa i te hoê huru haapoheraa taata, i to te faatere, o Pharao, faaueraa e ia haapohehia te mau tamarii tamaroa atoa o te ati Iseraela e fanau-apî-hia. Ua upootia mai te Atua i nia ia Aiphiti na roto i te faaoraraahia mai o Iseraela i te faanahonahoraa politita haavî, oia mau, te tiamâraa mai i te hoê nunaa tei viivii na roto i te haamoriraa e rave rahi atua.

8, 9. Mea nafea to Mose e to te mau ati Iseraela pahonoraa i te ohipa a te Atua?

8 Ua faatia te Exodo pene 15 i te huru o Iseraela i to ratou faaoraraahia mai Aiphiti mai. E tauturu te hiˈopoaraa i taua faatiaraa ra ia tatou ia anaanatae e nafea te mau kerisetiano ia faaorahia i te faanahonahoraa viivii i te pae varua e te pae tino no teie nei tau. E hiˈopoa na tatou i te Exodo pene 15, ma te haapao i te mau irava i faataahia no te haapii no te aha e tia ia tatou ia maiti e mǎtaˈu ia Iehova, te Atua mau. E haamata tatou e te mau irava 1 e te 2:

9 “Ua himene ihora Mose e te tamarii a Iseraela i teie nei himene ia Iehova, e ua parau aˈera, na ô aˈera, E himene au ia Iehova, ua teitei hanahana roa hoi oia: o te puaahorofenua e o tei parahi i nia iho tei hurihia e ana i raro i te tai. O Iehova to ˈu puai, e ta ˈu arueraa, e ua riro oia ei ora no ˈu. Oia to ˈu Atua, e oia ta ˈu e imi i te parahiraa; o to tau metua ïa Atua, e oia ta ˈu e faateitei.”

10. Na te aha i aratai e ia haamou te Atua i te nuu no Aiphiti?

10 Ua matau maitai te mau taata na te ao nei i taua aamu ra e mea nafea to Iehova faaoraraa i te mau ati Iseraela mai Aiphiti mai. Ua afai oia i te mau ati i nia i taua puai tuiroo o te ao ra tae roa i te taime i faatia ˈi o Pharao i te mau ati Iseraela ia haere. I reira atoa ua tapapa te mau nuu a Pharao i taua mau taata paruru ore ra e ua hinaaro e haru ia ratou i te pae pape o te Miti Uteute. Noa ˈtu e mai te huru ra e e ere oioi te mau tamarii Iseraela i to ratou tiamâraa apî, e manaˈo ê râ to Iehova. Ua tatara semeio oia i te hoê eˈa na roto i te miti e ua aratai oia i to ˈna mau tavini i te vahi papu. I to te mau ati Aiphiti apeeraa na muri, ua opani oia i te Miti Uteute i nia ia ratou e paremo atura o Pharao e ta ˈna mau nuu faehau.—Exodo 14:1-31.

11. Eaha te faahopearaa o te ohipa a te Atua i nia ia Aiphiti?

11 Ua faahanahana te haamouraa o Iehova i te nuu faehau Aiphiti ia ˈna i mua i te aro o ta ˈna mau taata haamori e ua rave oia e ia itehia to ˈna ra iˈoa i te mau vahi atoa. (Iosua 2:9, 10; 4:23, 24) Oia mau, ua faateiteihia to ˈna ra iˈoa na nia ˈˈe i te mau atua puai ore e te hape atoa hoi no Aiphiti, o tei ore i nehenehe e faaora i ta ratou mau taata haamori. Ma te tiaturi i to ratou mau atua e i te pohe-ore-raa o te taata e te puai o te nuu ua aratai te reira ia ratou i te ati ino mau. (Salamo 146:3) Papu maitai e ua turaihia te mau ati Iseraela ia himene i te mau arueraa o te faaite ra i to ratou mǎtaˈu tia i roto i te Atua ora, o tei faaora i ta ˈna mau tavini na roto i te puai!

12, 13. Eaha ta tatou e haapii na roto i te upootiaraa o te Atua i te Miti Uteute?

12 Ma te hoê â huru, e tia ia tatou ia farii e aita e atua hape no to tatou nei tau e aita e puai rahi, tae noa ˈtu i te mau mauhaa atomi, e nehenehe e aro ia Iehova. E nehenehe oia e faaora i ta ˈna mau tavini. “Te rave nei oia i tana hinaaro i te nuu atoa o te raˈi ra, e te taata atoa o te fenua nei: e aore roa e faaore i ta ˈna e rave ra, e e tia hoi ia parau atu e, Te aha noa na oe?” (Daniela 4:35) Ia taa anaˈe ia tatou i te taatoaraa o taua mau parau ra, e turai-atoa-hia tatou ia himene i ta ˈna mau arueraa ma te oaoa.

13 Te tamau noa ra te himene upootiaraa i te Miti Uteute i te na ôraa e: “E puai rahi to Iehova i te tamaˈi. O Iehova to ˈna iˈoa mau.” No reira, e ere taua aito vî ore ra, i te hoê noa ohipa taa ore i hamanihia i roto i te feruriraa o te taata. Te vai ra to ˈna iˈoa! O o ˈna “Te vai nei au o vau e vai nei,” te Poiete Rahi, te Taata ‘o Iehova to ˈna iˈoa, te Teitei i te fenua atoa nei.’ (Exodo 3:14; 15:3-5; Salamo 83:18) Aita anei outou e farii ra e e faaiteraa no te paari to taua mau taata no Aiphiti i tahito ra ia faatupu i te hoê huru mǎtaˈu tano e te faatura no te Teitei maoti hoi i te faatihaehae atu ia ˈna?

14. Nafea te faufaa o te mǎtaˈu i te Atua i te faaiteraahia i te Miti Uteute?

14 Ei taata i hamani i te fenua, e mana taatoa to tei Hamani i te miti i nia i te rahiraa pape. (Exodo 15:8) Ma te faaohipa i to ˈna mana i nia atoa i te mataˈi, ua faatupu oia i te mea o te ore e nehenehe e ravehia. Ua faaamaha oia i te moana hohonu tae roa i te hoê otia e ua turai atu i te hiti e ia taa ê roa no te faatupu i te hoê patu pape ia nehenehe ta ˈna mau tavini e haere atu na roto. A feruri na i te ohipa i tupu: te tahi tau mirioni tane miti o te faatiahia ei patu teitei afaro maitai, ma te reni i te hoê eˈa hororaa tei paruruhia no Iseraela. Oia mau, ua noaa i te feia o tei faaite i te mǎtaˈu paieti no te Atua i te parururaa. Ua tuu atura Iehova i te mau pape, ma te vaiiho e ia hoˈi mai mai te hoê diluvi rahi mau ra, ma te haaparemo i te mau nuu a Pharao e ta ratou mau mauhaa atoa. Auê upootiaraa rahi mau no te Atua i nia i te mau atua puai ore e te nuu faehau a te taata! Papu maitai, o Iehova anaˈe te tia e ia mǎtaˈuhia, e ere anei?—Exodo 14:21, 22, 28; 15:8.

Te faaiteraa i to tatou mǎtaˈu i te Atua

15. Eaha ta tatou pahonoraa i te ohipa puai a te Atua no te faaora?

15 Ahiri e ua tia tatou ma te hau i pihai iho ia Mose, papu maitai e e turaihia tatou ia himene e: “O vai to te mau atua e au ia oe, e Iehova? o vai tei au ia oe, o tei hau ê i te maitai ra, e te mataˈutaˈu ia haamaitaihia ra, e te rave i te mea taa ê ra?” (Exodo 15:11) Ua faaroohia taua mau parau ra na roto i te mau senekele mai â. I roto i te buka hopea a te Bibilia, ua faataa te aposetolo ra o Ioane i te pǔpǔ tavini haapao maitai faatavaihia a te Atua: “Te himene ra ratou i te himene a te tavini o te Atua ra a Mose, e te himene a te Arenio ra.” Eaha taua himene rahi mau ra? “E ohipa rahi e te faahiahia ta oe, e te Fatu [Iehova] ra, e te Atua mana hope ra e; e haerea tia e te parau mau ta oe, e te Arii o te feia moˈa ra e [te Arii hau mure ore]. O vai hoi te ore e mǎtaˈu ia oe, e te Fatu [Iehova] e, e te faahanahana i to oe iˈoa? o oe anaˈe hoi tei maitai roa.”—Apokalupo 15:2-4.

16, 17. Eaha te haereraa i mua faahiahia mau ta tatou e ite ra i teie nei mahana?

16 No reira, i teie nei atoa mahana te vai ra te mau taata haamori o te faahiahia nei eiaha noa i te ohipa poieteraa a te Atua i ta ˈna atoa râ mau ture. Ua faatiamâhia te mau taata no te mau nunaa atoa i te pae varua, tei faataa-ê-hia i teie ao viivii no te mea ua farii e ua faaohipa ratou i te mau ture tia a te Atua. I te mau matahiti atoa, te ape nei tau hanere tausani i teie nei ao viivii no te faaea i roto i te faanahonahoraa mâ e te tia a te feia haamori a Iehova. Fatata roa, i muri aˈe i te tupuraa o te haavaraa rahi a te Atua i nia i te haapaoraa hape e te toea o te faanahonahoraa ino, e ora ratou e a muri noa ˈtu i roto i te hoê ao apî parau-tia.

17 Ia au i te Apokalupo 14:6, 7, te faaroo nei te huitaata i teie nei i te hoê poroi faaararaa no te haavaraa i faahitihia e te mau Ite no Iehova i raro aˈe i te aratairaa a te mau melahi. I roto hau atu i te 230 fenua i te matahiti i mairi aˈenei, ua faaite te tahi tau pae mirioni Ite i te parau apî maitai o te Basileia o te Atua e i ta ˈna taime haavaraa. No te haapii i to ratou taata-tupu ia rave i te ora, ua haere pinepine te mau Ite e farerei i te mau taata i to ratou fare, ma te faatere i te mau haapiiraa bibilia tamoni ore. Mea navai maitai ta te tahi tau hanere tausani taata i te mau matahiti atoa i haapii no te mǎtaˈu ma te maramarama i te Atua mau, no te pûpû i to ratou ora no ˈna e no te bapetizo ia ratou. Auê hoi i te faahiahia e ua tae roa taua mau taata ra i te mǎtaˈu i te Atua mau ra!—Luka 1:49-51; Ohipa 9:31; a faaau e te Hebera 11:7.

18. Eaha te faahohoˈaraa e faaite ra e te ohipa atoa ra te mau melahi i roto i ta tatou pororaa?

18 Papu maitai e ua ô te mau melahi i roto i taua ohipa pororaa ra? Oia hoi, ua papu maitai e ua aratai pinepine te mau melahi i te mau Ite no Iehova i te hoê fare i reira te tahi mau aau taiâ e autâ ra, ua tae roa i te pure, no te ani i te tauturu i te pae varua! Ei hiˈoraa, ua apee mai te hoê tamarii iti e piti tuahine Ite no Iehova o te poro nei i te parau apî maitai i te motu no Caraïbes. A piri mai ai te avatea, ua faaoti na tuahine e piti e faaea no te hoˈi i te fare. Ua hinaaro uˈana râ te tamaiti iti e farerei i te fare i muri iho. I to ˈna iteraa e aita na taata paari e hinaaro e haere i taua taime ra, ua haere o ˈna anaˈe e ua patoto i te opani. Ua tatara mai te hoê vahine apî i te uputa. A ite ai na tuahine e piti i te reira, ua haere mai raua e ua aparau ia ˈna. Ua titau manihini oia ia ratou ia tomo mai i roto, ma te faataa e i te taime iho oia i faaroo ai i te patotoraa i nia i te opani, te pure ra oia i te Atua ia tono mai i te mau Ite ia ˈna ra no te haapii ia ˈna i te Bibilia. Ua ravehia ˈtura i te tahi mau faanahoraa no te hoê haapiiraa bibilia.

19. Eaha ta tatou e tapao no nia i te mau haamaitairaa e noaa na roto i te mǎtaˈu i te Atua?

19 A faaite noa ˈi tatou ma te haapao maitai i te poroi haavaraa a te Atua, te haapii atoa nei tatou i ta ˈna mau ture tia. Ia faaohipa-anaˈe-hia te reira i roto i te oraraa o te mau taata, e hope atu na roto i te tahi mau haamaitairaa i te pae tino e te pae varua. Ei hiˈoraa, ua faaite maitai te Bibilia i ta ˈna mau opaniraa i te mau taatiraa viivii atoa i te pae tino. (Roma 1:26, 27, 32) I teie nei mahana, ua tâuˈa-ore-rahi-hia te mau ture a te Atua i roto i teie nei ao. Eaha te faahopearaa? Ua hope te mau faaipoiporaa na roto i te faataa-ê-raa aore ra te faataaraa. Te maraa ra te orureraa hau a te mau taurearea. Te parare ra te mau maˈi pee i te pae taatiraa, o tei riro ei maˈi rahi i roto i teie nei senekele 20. Oia mau, te parare nei te maˈi riaria mau o te SIDA i te hoê otia rahi mau na roto i te taatiraa viivii i te pae tino. Aita anei râ te mǎtaˈu i te Atua i riro ei parururaa rahi mau no te mau taata haamori mau?—Korinetia 2, 7:1; Philipi 2:12; a hiˈo atoa i te Ohipa 15:28, 29.

Te faahopearaa o te mǎtaˈuraa i te Atua i teie nei mahana

20. Eaha te faahohoˈaraa ta vetahi pae i ite no nia i te roo o te mau Ite no Iehova?

20 Mea rahi roa te mau haamaitairaa no te feia e mǎtaˈu ra i te Atua e o te apee ra i ta ˈna mau ture. A hiˈopoa i te hoê tupuraa o te faahohoˈa i te haamauruururaa e maraa noa ra no nia i te parau e ua riro te mau Ite no Iehova ei pǔpǔ autaeae kerisetiano morare teitei e faatupu ra i te hau. Te faaea ra e rave rahi Ite, e mau tia no te hoê tairururaa nunaa i Marite Apatoa, i te hoê hotela i faaohipa-atoa-hia i te hoê rui no te hoê putuputuraa e ere na te mau Ite no te hoê oreroraa parau a te peretiteni o te nunaa. A paruru noa ˈi te mau pǔpǔ haapao i te peretiteni i roto i te hoê pereoo faateitei, ua tomo te hoê Ite i roto ma te ore i ite o vai to nia iho, ma te maere rahi o te mau taata paruru! Ma te taa eaha te ohipa o ta ˈna i rave, ua imi te Ite i te hoê otoheraa no to ˈna tomoraa ˈtu. Ua faaite aˈera i ta ˈna titeti o te tairururaa ma te haapapu e e Ite no Iehova oia e ua parau e aita oia e hinaaro e haapeapea i te peretiteni. Ma te ata, ua parau te hoê taata paruru e: “Ahiri e e Ite no Iehova te mau taata atoa, aita e faufaa i taua huru parururaa ra.”—Isaia 2:2-4.

21. Eaha te huru ohipa i matara i mua i te mau taata i teie nei mahana?

21 O te huru taata ta Iehova e haaputuputu ra i teie nei e e faaineine nei no te ‘haere mai mai roto mai i te ati rahi ra’ o te faaore i teie faanahonahoraa. (Apokalupo 7:9, 10, 14) Eita taua huru faaoraraa ra e riro ei tumu parau no te manuïaraa. No te ora, e tia i te hoê taata ia mǎtaˈu ia Iehova, ia farii ia ˈna mai te Arii parau-tia, e ia pûpû i to ratou ora no ˈna. Te tumu teie ïa, aita te rahiraa e faatupu nei i taua huru mǎtaˈu ra o te tia e ia paruruhia. (Salamo 2:1-6) Ia au i te mau haapapuraa atoa, ua maiti o Iehova i te hoê Faatere, o Iesu Mesia, o te faatere ra ei Arii mai te matahiti peapea ra e 1914. Oia hoi te auraa no te mau taata te hope oioi ra te taime no te faahotu e no te faatupu i te mǎtaˈu faaora no Iehova. Teie nei râ, te faatia ra to tatou Poiete i te mau taata tataitahi, tae noa ˈtu i te taata i roto i te huru tupuraa puai no tei pahono e: “E tena na, e te hui arii ra, ia paari outou; e farii i te aˈo, e te mau haava o te fenua nei. E haamori ia Iehova ma te mǎtaˈu; e oaoa i mua ia ˈna ma te rurutaina. A hôˈi na i te tamaiti ra, o te riri hoi oia, pohe ihora outou i te eˈa ra; e ore hoi to ˈna riri e roroa ua tupu, e ao to te feia e tiaturi ia ˈna i reira.”—Salamo 2:7-12.

22. Eaha ta te tau i mua e afai mai no te feia e mǎtaˈu ra i teie nei i te Atua?

22 Ia vai noa tatou i rotopu i te feia e arue nei i to tatou Poiete ei Taata o te paruru nei ia tatou. Te titau nei râ te reira ia tatou ia mǎtaˈu i te Atua mau i teie nei! (A faaau e te Salamo 2:11; Hebera 12:28; Petero 1, 1:17.) E tia ia tatou ia tamau noa i te haapii i ta ˈna mau ture tia e ia auraro atu i te reira. E tapae roa te himene a Mose e a te Arenio, tei papaihia i roto i te Apokalupo 15:3, 4, i to ˈna faito teitei ia faaore o Iehova i te mau ohipa ino atoa i nia i te fenua nei e ia haamata oia i te faaora i te taata e to ˈna vahi nohoraa i nia i te fenua nei i te faahopearaa ino o te hara. I reira, ma to tatou mafatu atoa, e himene tatou e: “E ohipa rahi e te faahiahia ta oe, e te Fatu [Iehova] ra, e te Atua mana hope ra e; e haerea tia e te parau mau ta oe, e te Arii o te feia moˈa ra e [te Arii hau mure ore]. O vai hoi te ore e mǎtaˈu ia oe, e te Fatu [Iehova] e, e te faahanahana i to oe iˈoa? o oe anaˈe hoi tei maitai roa.”

Te haamanaˈo ra anei outou?

◻ No te aha e ua tano e ia horoa tatou i te mǎtaˈu paieti no Iehova?

◻ Eaha tei haapapuhia na roto i te ohipa a te Atua i te Miti Uteute?

◻ Eaha te mau haamaitairaa e itehia na roto i to tatou mǎtaˈu faatura ia Iehova?

◻ Eaha te oraraa no a muri aˈe e tiai ra te feia e mǎtaˈu ra i te Atua mau ra i teie nei?

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono