Te faaiteraa kerisetiano no te tiaraa mana arii o te Atua
“Ia faaite hua outou i to ˈna maitai, tei parau ia outou i to roto i te pouri, ia tae i to ˈna ra maramarama umerehia.”—PETERO 1, 2:9.
1. Eaha te mau faaiteraa papu i horoahia no nia ia Iehova i te tau na mua ˈˈe i te tau kerisetiano?
I TE tau na mua ˈˈe i te kerisetianoraa, ua faaite hua te hoê anairaa roa o te mau ite e o Iehova noa te Atua mau ra. (Hebera 11:4–12:1) Ma te faaroo puai maitai, ua auraro ratou ma te mǎtaˈu i te mau ture a Iehova e ua patoi i te taiva i roto i te tumu parau o te haamoriraa. Ua horoa ratou i te hoê faaiteraa puai mau i te tiaraa mana arii o Iehova na te ao atoa nei.—Salamo 18:21-23; 47:1, 2.
2. (a) O vai te Ite rahi roa ˈˈe a Iehova? (b) Na vai i mono i te nunaa o Iseraela ei ite no Iehova? Nafea tatou i te iteraa?
2 O Ioane Bapetizo te ite hopea e te rahi roa ˈˈe na mua ˈˈe i te tau kerisetiano. (Mataio 11:11) Ua roaa ia ˈna i te haamaitairaa e faaite i te haereraa mai o tei Maitihia, e ua faaite oia ia Iesu mai te Mesia i tǎpǔhia. (Ioane 1:29-34) O Iesu te Ite rahi roa ˈˈe a Iehova, “te ite mau e te parau mau ra.” (Apokalupo 3:14) No te mea e ua faarue te mau Iseraela i te pae tino ia Iesu, ua faarue Iehova ia ratou e ua haaputu i te hoê nunaa apî, te Iseraela i te pae varua a te Atua, no te riro ei ite no ˈna. (Isaia 42:8-12; Ioane 1:11, 12; Galatia 6:16) Ua faahiti o Petero i te hoê parau tohu no nia ia Iseraela e ua faaite e ua tano te reira i nia i ‘te Iseraela a te Atua,’ te amuiraa kerisetiano, i to ˈna parauraa e: “E ui maitihia râ outou, e autahuˈaraa arii, e nunaa moˈa, e feia hoohia; ia faaite hua outou i to ˈna maitai, tei parau ia outou i to roto i te pouri, ia tae i to ˈna ra maramarama umerehia.”—Petero 1, 2:9; Exodo 19:5, 6; Isaia 43:21; 60:2.
3. Eaha te hopoia matamua a te Iseraela a te Atua e a te “feia rahi roa”?
3 Te faaite ra te mau parau a Petero e te hopoia matamua a te Iseraela a te Atua oia hoi o te horoaraa ïa i te hoê faaiteraa i mua i te taatoaraa no nia i te hanahana o Iehova. I to tatou nei tau, te apiti atoa ra ‘te hoê nahoa rahi’ o te mau ite i pihai iho i taua nunaa i te pae varua ra o te arue atoa nei i te Atua i mua i te taatoaraa. Te tuô nei ratou ma te reo puai i te feia atoa e faaroo ra: “Tei to tatou Atua te ora, tei parahi i nia iho i te terono ra, e tei te Arenio.” (Apokalupo 7:9, 10; Isaia 60:8-10) Nafea te Iseraela i te pae varua e to ˈna mau hoa ia faatupu i ta ratou faaiteraa? Na roto i to ratou faaroo e to ratou auraro.
Te mau ite haavare
4. No te aha e ua riro te mau ati iuda i te tau o Iesu ei mau ite haavare?
4 Te titauhia nei te faaroo e te auraro no te ora ia au i te mau faaueraa tumu a te Atua. Te itehia ra te faufaaraa o te reira na roto i ta Iesu i parau no nia i te mau aratai i te pae faaroo ati Iuda o taua tau ra. “Te parahi nei [ratou] i te parahiraa o Mose” ei mau orometua o te Ture. Ua tono atoa ratou i te mau mitionare no te haafariu i te feia aita e tiaturiraa. No reira, ua parau atu Iesu ia ratou e: “Te haaati nei outou i te tai e te fenua ia noaa te peroseluto hoê, e ia noaa ra, rahi atura to ˈna au ia outou ei tamaiti no te po [Gehena] i to outou iho.” Ua riro taua mau taata ra i roto i te haapaoraa ei mau ite haavare—teoteo, haavarevare, e te aroha ore. (Mataio 23:1-12, 15) I te hoê taime, ua parau o Iesu i te tahi mau ati Iuda e: “O te diabolo to outou na metua, i faatia ˈi â outou i te hinaaro o to outou metua ra.” No te aha oia i parau ai i te reira i te mau melo o te nunaa i maitihia e te Atua? No te mea aita ratou i tâuˈa i te mau parau o te Ite rahi roa ˈˈe a Iehova.—Ioane 8:41, 44, 47.
5. Mea nafea to tatou iteraa e ua horoa te amuiraa faaroo kerisetiano i te faaiteraa haavare no nia i te Atua?
5 Ma te hoê â huru, i te roaraa o te mau senekele o te tau o Iesu, ua faaite hua te tahi tau hanere mirioni taata i roto i te amuiraa faaroo kerisetiano e o ratou ta ˈna mau pǐpǐ. Teie nei râ, aita ratou i rave i te hinaaro o te Atua e aita iho â ïa o Iesu i matau ia ratou. (Mataio 7:21-23; Korinetia 1, 13:1-3) Ua tono te amuiraa faaroo kerisetiano i te mau mitionare, papu maitai e e rave rahi i rotopu ia ratou e feia aau rotahi. Teie râ, ua parau ratou i te mau taata ia haamori i te hoê atua toru tahi o te tutui i te feia rave hara i roto i te po auahi, e aita te rahiraa o te feia o tei haafariuhia i faaite papu e e mau kerisetiano ratou. Ei hiˈoraa, e aua hotu mau te fenua Afirika ra o Rwanda no te mau mitionare katolika no Roma. Teie nei râ, aita i maoro aˈenei ua faaô roa te mau katolika no Rwanda ma to ratou mafatu atoa i roto i te aroraa i rotopu i te mau opu i roto i taua fenua ra. Te faaite ra te mau hotu i roto i taua aua mitionare ra e aita i noaa ia ratou i te hoê faaiteraa kerisetiano faahiahia mau no ǒ mai i te amuiraa faaroo kerisetiano.—Mataio 7:15-20.
Te oraraa ia au i te mau faaueraa tumu a te Atua
6. I roto i teihea tuhaa e ua riro te haerea maitai ei ravea faaora no te horoa i te faaiteraa?
6 Ua hopoi mai te mau haerea ino o te feia e parau nei e kerisetiano ratou i te mau faahaparaa i “te eˈa parau mau ra.” (Petero 2, 2:2) E ora te hoê kerisetiano mau ia au i te mau faaueraa tumu a te Atua. Eita oia e eiâ, e haavare, e haavarevare, aore ra e faaohipa i te mau peu tia ore i te pae taatiraa. (Roma 2:22) E papu maitai eita oia e taparahi i to ˈna taata-tupu. E haapao te mau tane kerisetiano ma te here i to ratou utuafare. E turu te mau vahine ma te faatura i taua tiaraa ra. E haapiihia te mau tamarii e to ratou mau metua e e faaineinehia ratou ia riro mai ei mau kerisetiano paari o te amo i te hopoia. (Ephesia 5:21–6:4) Papu maitai, e feia hara anaˈe tatou paatoa e te rave nei i te mau hapa. Area te mau kerisetiano mau e faatura ratou i te mau faaueraa a te Bibilia e e faatupu ratou i te mau tutavaraa mau no te faaohipa i te reira. E itehia te reira e te taatoaraa e e horoahia te hoê faaiteraa nehenehe mau. I te tahi taime, te feia o tei patoi i te parau mau i mutaa ihora te ite nei ratou i te haerea maitai o te mau kerisetiano e ua putapû roa ratou.—Petero 1, 2:12, 15; 3:1.
7. Mea faufaa e ia here te mau kerisetiano te tahi i te tahi i roto i teihea auraa?
7 Ua faaite o Iesu i te huru haerea kerisetiano o te faaora i to ˈna parauraa e: “O te mea teie e ite ai te taata atoa e, e pǐpǐ outou na ˈu, ia aroha outou ia outou iho.” (Ioane 13:35) Te itehia ra i roto i te ao a Satani i te “parau-tia ore, e te taiata, te hauti, te nounou taoˈa, te riri; ua îî i te feii, te taparahi taata, te tamaˈi, te haavare, te tairoiro, e feia ohumu, e feia parau faaino, e te hinaaro ore i te Atua, e hamani ino, e teoteo, e faaahaaha, e imi mea ino ra, e faaroo ore i te metua.” (Roma 1:29, 30) I roto i taua huru tupuraa ra, ua riro mau â te hoê faanahonahoraa na te ao nei e faaohipa ra i te here ei haapapuraa puai mau o te ohipa a te varua o te Atua—te hoê faaiteraa mau. O te mau Ite no Iehova taua faanahonahoraa ra.—Petero 1, 2:17.
E mau taata haapii Bibilia te mau ite
8, 9. (a) Mea nafea te taata papai salamo i te faaitoitoraahia na roto i to ˈna haapiiraa i te Ture a te Atua e to ˈna feruri-hohonu-raa i nia iho? (b) I roto i teihea tuhaa te haapiiraa i te Bibilia e te feruri-hohonu-raa ia haapaari ia tatou ia tamau noa i te horoa i te faaiteraa?
8 Ia manuïa no te horoa i te hoê faaiteraa maitai roa, e tia i te mau kerisetiano ia ite e ia here i te mau faaueraa tumu parau-tia a Iehova e ia riri mau i te mau ohipa ino i roto i teie nei ao. (Salamo 97:10) Ua ite maitai te ao i te huti i te ara-maite-raa i nia i to ˈna mau manaˈo, e nehenehe e riro ei mea fifi roa ia patoi. (Ephesia 2:1-3; Ioane 1, 2:15, 16) Na te aha e tauturu ia tatou ia tapea noa i te huru haerea tano i te pae feruriraa? Na te haapiiraa tamau e te maramarama o te Bibilia. Ua faahiti te taata papai i te Salamo 119 e rave rahi taime i to ˈna here i te mau Ture a Iehova. Ua taio oia i te reira e ua feruri hohonu i nia iho ma te tamau, “i te mau mahana atoa nei.” (Salamo 119:92, 93, 97-105) Ei faahopearaa, ua nehenehe oia e papai e: “E riaria to ˈu e te riri i te parau haavare; area ta oe ture, o ta ˈu ïa i hinaaro.” Hau atu, na te here hohonu e turai nei ia ˈna ia ohipa. Ua parau oia e: “Taihitu a ˈu haamaitairaa ia oe i te mahana hoê, i ta oe ra parau-tia i faaauhia ra.”—Salamo 119:163, 164.
9 Hoê â huru atoa, e haaputapû mau ta tatou haapiiraa tamau o te Parau a te Atua e te feruri-hohonu-raa i nia iho i to tatou mafatu e e turai ia tatou ia ‘arue ia ˈna’—te faaiteraa no nia ia Iehova—ma te pinepine, tae noa ˈtu i te “taihitu . . . i te mahana hoê.” (Roma 10:10) Ia au i te reira, ua parau te taata i papai i te salamo matamua e e au te taata o te feruri tamau i nia i te mau parau a Iehova “i te raau i tanuhia i te hiti anavai ra, o tei hotu i to ˈna ra tau mau, e o tei ore roa i maheahea to ˈna rau; oia atoa, o ta ˈna atoa e rave ra, te maitai ra ïa.” (Salamo 1:3) Ua faaite atoa te aposetolo ra o Paulo i te puai o te Parau a te Atua i to ˈna papairaa e: “Te mau parau moˈa atoa i papaihia ra e mea faaurua mai ïa e te Atua, e e mea maitai ei haapiiraa, ei aˈoraa, ei faaiteraa hapa, ei faaite mai i te parau-tia ra; ia au roa te taata no te Atua i te mau ohipa maitatai atoa ra.”—Timoteo 2, 3:16, 17.
10. Eaha tei ite-maitai-hia no nia i te mau tavini o Iehova i teie mau tau hopea nei?
10 Te haapapu ra te maraaraa oioi o te numera o te feia haamori mau i teie nei senekele e 20 i te haamaitairaa a Iehova. Ma te feaa ore, na nia i te tiaraa pûpû, ua atuatu taua mau ite o te turai ra i te mana arii o te Atua no teie nei tau i te here o te mau ture a Iehova i roto i to ratou mafatu. Mai te taata papai salamo, ua turaihia ratou ia auraro i Ta ˈna ture e ia faaite ma te parau mau “i te rui e te ao” no nia i te hanahana o Iehova.—Apokalupo 7:15.
Te mau ohipa puai o Iehova
11, 12. Eaha tei faatupuhia na roto i te mau semeio i ravehia e Iesu e ta ˈna mau pǐpǐ?
11 I te senekele matamua, ua horoa te varua moˈa i te mau ite kerisetiano i te puai no te faatupu i te mau semeio, o tei horoa i te mau haapapuraa paari maitai e e parau mau ta ratou faaiteraa. I to Ioane Bapetizo vairaa i roto i te fare tapearaa, ua tono oia i te mau pǐpǐ no te ani ia Iesu e: “O oe anei te tae mai, e e tiai atu anei tatou i te tahi ê?” Aita o Iesu i pahono e aore ra eita. Teie nei râ, ua parau atu oia e: “A haere, a faaite atu ia Ioane i ta orua e faaroo nei e ta orua e hiˈo nei: ua faaorahia te matapo, ua haere te pirioi, ua faaroo te turi, ua tamâhia te lepera, ua faatiahia tei pohe, e ua parauhia te parau oaoa i te taata rii. E o te ore e turori ia ˈu nei, e ao to ˈna.” (Mataio 11:3-6) Ua riro taua mau ohipa puai ra ei faaiteraa e o Iesu mau â ‘te Taata o te tae mai.’—Ohipa 2:22.
12 Hoê â huru atoa, ua faaora vetahi mau pǐpǐ a Iesu i te feia maˈi e ua faatia atoa i te feia pohe. (Ohipa 5:15, 16; 20:9-12) Ua riro taua mau semeio ra no ratou ei faaiteraa no ǒ mai i te Atua ra. (Hebera 2:4) E ua faaite taua huru ohipa ra i te puai hope o Iehova. Ei hiˈoraa, ua tano e tei ia Satani ra, “te arii o teie nei ao,” te mana no te faatupu i te pohe. (Ioane 14:30; Hebera 2:14) Tera râ, i to Petero faatiaraa i te vahine haapao maitai ra o Doreka mai te pohe mai, ua nehenehe noa oia e rave i te reira na roto i te puai o Iehova, na roto noa hoi Ia ˈna e nehenehe ai e faahoˈi i te ora.—Salamo 16:10; 36:9; Ohipa 2:25-27; 9:36-43.
13. (a) I roto i teihea auraa e ua riro te mau semeio o te Bibilia ei haapapuraa o te puai o Iehova? (b) Nafea te tupuraa o te parau tohu ia hauti i te hoê tuhaa faufaa no te haapapu i te tiaraa mana arii o Iehova?
13 I teie nei mahana, aita e tupu faahou ra taua mau ohipa semeio ra. Ua oti to ratou tapao. (Korinetia 1, 13:8) Teie nei râ, te vai ra te faatiaraa o te reira i roto i te Bibilia, i haapapu-noa-hia e e rave rahi feia ite. Ia hiˈopoa te mau kerisetiano i teie nei mahana i taua mau faatiaraa aamu, te horoa nei taua mau ohipa ra i te hoê faaiteraa papu o te puai o Iehova. (Korinetia 1, 15:3-6) Hau atu, ia hoˈi tatou i te tau o Isaia, ua huti o Iehova i te ara-maite-raa i nia i te mau parau tohu tano mai te hoê haapapuraa ite-maitai-hia e o Oia te Atua mau ra. (Isaia 46:8-11) E rave rahi parau tohu i faauruahia i roto i te Bibilia e te Atua teie e tupu nei i teie nei mahana—e rave rahi roa i roto i te amuiraa kerisetiano. (Isaia 60:8-10; Daniela 12:6-12; Malaki 3:17, 18; Mataio 24:9; Apokalupo 11:1-13) Mai ta ˈna e faaite papu ra e te ora nei tatou i te “anotau hopea,” te haapapu ra te tupuraa o taua mau parau tohu ra e o Iehova anaˈe te Atua mau ra.—Timoteo 2, 3:1.
14. I roto i teihea tuhaa e ua riro te aamu a te mau Ite no Iehova o teie nei tau ei faaiteraa puai mau e o Iehova te arii mana hope?
14 I te pae hopea, ua tamau noa o Iehova i te rave i te mau ohipa puai, te mau ohipa faahiahia, no ta ˈna mau tavini. Ua arataihia taua maramarama ra e haere noa ra i te rahi no nia i te parau Bibilia e te varua o Iehova. (Salamo 86:10; Apokalupo 4:5, 6) Ua riro te mau maraaraa ite-maitai-hia i tapaohia haaati aˈe teie nei ao ei haapapuraa e ‘te faaoioi nei Iehova i te reira i te tau mau ra.’ (Isaia 60:22) I to te hamani-ino-raa uˈana parareraa i roto i te tahi oire e te tahi oire i te roaraa o te mau mahana hopea, ua tupu te faaoromai itoito mau o te mau tavini a Iehova no te mea ua roaa ia ratou i te turu papu o te varua moˈa. (Salamo 18:1, 2, 17, 18; Korinetia 2, 1:8-10) Oia mau, ua riro mau â te aamu o teie nei tau a te mau Ite no Iehova ei faaiteraa puai mau e o Iehova te arii mana hope.—Zekaria 4:6.
Ia porohia te parau apî maitai
15. Eaha te faaiteraa rahi te tia e ia horoahia e te amuiraa kerisetiano?
15 Ua nomino o Iehova ia Iseraela ei ite no ˈna i mua i te mau nunaa. (Isaia 43:10) Tera râ, i te tahi noa mau ati Iseraela to te Atua faaueraa e ia haere e ia poro i te mau taata e ere i te ati Iseraela, e te reira no te faaite i te mau haavaraa a Iehova. (Ieremia 1:5; Iona 1:1, 2) Teie nei râ, te faaite ra te mau parau tohu i roto i te mau Papai Hebera e i te hoê mahana e fariu o Iehova i to ˈna ara-maite-raa i nia i te mau nunaa, e e faatupu oia te reira na roto i te Iseraela i te pae varua a te Atua. (Isaia 2:2-4; 62:2) Na mua ˈˈe oia i hoˈi ai i nia i te raˈi, ua faaue o Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e: “E haere outou e faariro i te mau fenua atoa ei pǐpǐ.” (Mataio 28:19) Noa ˈtu e ua tuu o Iesu i to ˈna ara-maite-raa i nia i “te mau mamoe anaˈe i moe i te utuafare ra o Iseraela,” ua tonohia ta ˈna mau pǐpǐ i roto i “te mau fenua atoa,” e tae noa ˈtu i “te hopea o te fenua ra.” (Mataio 15:24; Ohipa 1:8) E tia i te huitaata atoa ia faaroo i te faaiteraa kerisetiano.
16. Eaha te faaueraa te tia i te amuiraa kerisetiano o te senekele matamua ia faatupu, e tae roa i teihea otia?
16 Ua faaite o Paulo e ua taa maitai ia ˈna i te reira. I te matahiti 61 o to tatou nei tau, ua nehenehe oia e parau e ‘te hotu nei te parau apî maitai e te parare nei na te ao atoa nei.’ Aita te parau apî maitai i taotia-noa-hia no te hoê nunaa aore ra no te hoê pûpû faaroo, mai te faaôraa no te “haamori melahi ra.” Ma te taa ê râ, ua “faaite-haere-hia i te taata atoa i raro aˈe i teie nei raˈi.” (Kolosa 1:6, 23; 2:13, 14, 16-18) No reira, ua faatupu te Iseraela a te Atua no te senekele matamua i ta ˈna faaueraa e “ia faaite hua [ratou] i to ˈna maitai, tei parau ia [ratou] i to roto i te pouri, ia tae i to ˈna ra maramarama umerehia.”
17. Mea nafea te Mataio 24:14 ia tamau noa i te tupu i roto i te hoê tuhaa rahi?
17 Teie nei râ, e hiˈoraa noa taua ohipa pororaa o te senekele matamua o te mau ohipa e tupu i te roaraa o te mau mahana hopea. Ma te hiˈo atea i to tatou nei tau iho â râ, ua parau o Iesu e: “E parau-haere-hia te evanelia o te basileia nei e ati noa ˈˈe teie nei ao, ia ite te mau fenua atoa: o te hopea ihora ïa i reira ra.” (Mataio 24:14; Mareko 13:10) Ua tupu anei taua parau tohu ra? Oia mau, ua tupu. Na roto i te hoê haamataraa rii i te matahiti 1919, ua tae roa te ohipa pororaa i te parau apî maitai i na hau atu e 230 fenua. Ua faaroohia te faaiteraa i te mau vahi toetoe e i te mau tuhaa fenua i te pae rua ma. Ua faaite-atoa-hia i roto i te mau fenua rarahi, e ua imihia te mau motu iti moemoe e ua nehenehe e horoahia i te feia e ora ra i reira i te faaiteraa. Tae noa ˈtu te vahi te vai ra i te mau arepurepuraa rahi, mai te tamaˈi i Bosnie e i Herzégovine, te poro-tamau-hia ra te parau apî maitai. Mai te senekele matamua, ua hotu mai te faaiteraa “i te ao atoa nei.” Ua faaite-noa-hia te parau apî maitai “i te taata atoa i raro aˈe i teie nei raˈi.” Te faahopearaa? A tahi, ua haaputuputuhia te toea o te Iseraela a te Atua “no roto i te mau opu atoa, e te mau reo atoa, e te mau nunaa atoa e te mau fenua atoa.” Te piti, ua haamata te mau mirioni o te “feia rahi roa” i te amuihia no roto mai i “te mau fenua atoa, e te mau opu atoa, e te mau nunaa atoa, e te mau reo atoa.” (Apokalupo 5:9; 7:9) Te tamau noa ra te Mataio 24:14 i te tupu i roto i te hoê tuhaa rahi mau.
18. Eaha vetahi mau mea i faatupuhia na roto i te pororaa i te parau apî maitai na te ao atoa nei?
18 Ua tauturu te pororaa o te parau apî maitai na te ao atoa nei ia haapapu e ua haamata te vairaa mai o Iesu na roto i to ˈna tiaraa arii. (Mataio 24:3) Hau atu, te auraa matamua i reira ‘te auhune o te fenua’ e ootihia ˈi na roto ïa i te aratairaa i te mau taata i nia i te tiaturiraa otahi roa no te huitaata nei, te Basileia o Iehova. (Apokalupo 14:15, 16) O te mau kerisetiano mau noa teie e apiti nei i roto i te pororaa i te parau apî maitai, te tauturu nei taua ohipa faufaa mau ra ia faataa ê i te mau kerisetiano mau i te mau kerisetiano hape. (Malaki 3:18) E hope atu te reira na roto i te faaoraraa i te feia e poro ra e te feia e faaroo atu. (Timoteo 1, 4:16) Hau atu i te faufaa, te horoa nei te pororaa i te parau apî maitai i te arueraa e te hanahana i te Atua ra o Iehova, na ˈna i faaue e ia ravehia te reira, o te turu nei i te feia e ohipa ra, e o te faahotu ra.—Korinetia 2, 4:7.
19. Eaha te faaotiraa e faaitoitohia ra i te mau kerisetiano atoa ia tomo ratou i roto i te matahiti taviniraa apî?
19 Eita tatou e maere e ua turaihia o Paulo ia parau e: “E ati hoi to ˈu ia ore au ia parau i te evanelia!” (Korinetia 1, 9:16) Hoê â manaˈo to te mau kerisetiano i teie nei mahana. E haamaitairaa e e hopoia rahi mau ia riro ei ‘hoa rave ohipa na te Atua,’ ma te haaparare i te maramarama o te parau mau i roto i te ao pouri mau. (Korinetia 1, 3:9; Isaia 60:2, 3) Ua tae roa te ohipa o tei haamata rii noa i te matahiti 1919 i te hoê faito faahiahia mau i teie nei mahana. Fatata i te pae mirioni kerisetiano o te horoa i te faaiteraa no te tiaraa mana arii o te Atua e te horoa nei ratou e hau atu i te miria hora i te matahiti no te haaparare i te poroi faaora ia vetahi ê. Auê hoi i te oaoa ia apiti i roto i teie ohipa no te faaraaraa i te iˈoa o Iehova! I te mea e te ô nei tatou i roto i te matahiti taviniraa 1996, ia faaoti na tatou eiaha e toaruaru. Taa ê atu râ, e haapao hau atu â tatou i te mau parau a Paulo ia Timoteo e: “E faaite hua oe i te parau, ia onoono maite â.” (Timoteo 2, 4:2) A na reira noa ˈi tatou, e pure tatou ma to tatou mafatu atoa e ia tamau â o Iehova i te haamaitai i ta tatou mau tutavaraa.
Te haamanaˈo ra anei outou?
◻ Na vai i mono ia Iseraela ia riro ei “ite” no te mau nunaa atoa?
◻ Mea nafea te haerea o te kerisetiano ia horoa atoa i te hoê faaiteraa?
◻ No te aha e mea faufaa te haapiiraa o te Bibilia e te feruri-hohonu-raa i nia i te reira no te Ite kerisetiano?
◻ I roto i teihea tuhaa ua riro te aamu o te mau Ite no Iehova o teie nei tau ei haapapuraa e o Iehova te Atua mau ra?
◻ Eaha te ohipa i faatupuhia e te pororaa i te parau apî maitai?
[Hohoˈa i te api 15]
Ma te taotia-ore-hia, te porohia ra i te parau apî maitai i teie nei “i te taata atoa i raro aˈe i teie nei raˈi”