VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w06 1/2 api 20-28
  • “Ia ite te mau fenua atoa”

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • “Ia ite te mau fenua atoa”
  • Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2006
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te faaiteraa i horoahia i te senekele matamua
  • E hoa rave ohipa e te Atua
  • Te faaiteraa e horoahia ra i teie nei mahana
  • Te haa-maite-raa no te horoa i te hoê faaiteraa
  • Te faaiteraa kerisetiano no te tiaraa mana arii o te Atua
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
  • “E mata na râ te evanelia i te faaite-haere-hia”
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1988
  • “E tae noa ˈtu i te hopea o te fenua”
    “Faataa maitai” i te parau o te Faatereraa arii a te Atua
  • “E haere outou e faariro i te mau fenua atoa ei pǐpǐ”
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova (No te haapiiraa) 2016
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2006
w06 1/2 api 20-28

“Ia ite te mau fenua atoa”

“Ei ite hoi outou no ˈu . . . e tae noa ˈtu i te hopea o te fenua ra.”—OHIPA 1:8.

1. Inafea e ihea te mau pǐpǐ i te faarooraa i te parau tohu i papaihia i roto i te Mataio 24:14 no te taime matamua?

UA MATAU roa e rave rahi o tatou i te mau parau a Iesu i roto i te Mataio 24:14 e ua mau aau roa. E e parau tohu faahiahia mau â te reira! A feruri na i ta te mau pǐpǐ i manaˈo paha a faaroo ai ratou i te reira no te taime matamua! Tei te matahiti 33 T.T. ra. Ua apee te mau pǐpǐ ia Iesu fatata e toru matahiti i te maoro, e i teie nei te haere ra ratou e o ˈna i Ierusalema. Ua ite ratou i ta ˈna mau semeio e ua faaroo ratou i ta ˈna mau haapiiraa. Noa ˈtu e ua oaoa ratou i te pue parau mau faufaa roa o ta Iesu i haapii atu ia ratou, ua ite maitai ratou e e ere o te taatoaraa tei oaoa. E mau enemi puai e te mana rahi to Iesu.

2. Eaha te mau ati e te mau fifi o ta te mau pǐpǐ e faaruru atu?

2 I nia i te mouˈa i Oliveta, ua parahi e maha pǐpǐ e o Iesu ma te faaroo maite ia parau oia no te mau ati e te mau fifi e fatata maira e ta ratou hoi e faaruru atu. I na mua ˈtu, ua faaite Iesu ia ratou e e taparahi-pohe-roa-hia o ˈna. (Mataio 16:21) I teie nei, te haapapu ra o ˈna e e faaû atoa ratou i te patoiraa uˈana. “E pûpû hoi ratou ia outou no te pohe, e taparahi pohe roa hoi ia outou,” ta ˈna ïa i parau. “E e ririhia outou e te mau fenua atoa i to ˈu nei iˈoa.” E ere te reira anaˈe. E haavare te mau peropheta haavare i te taata e rave rahi. E turori vetahi pae, e e haavare e e riri te tahi i te tahi. E vaiiho vetahi, oia mau “te rahi o te taata,” ia iti to ratou hinaaro i te Atua e i ta ˈna Parau.—Mataio 24:9-12.

3. No te aha e mea maere mau â ˈi ta Iesu mau parau i roto i te Mataio 24:14?

3 I muri aˈe i to ˈna faahitiraa i teie huru tupuraa peapea i horoa ˈi Iesu i te hoê parau o tei haamaere paha i te mau pǐpǐ. Ua na ô oia e: “E parau-haere-hia te evanelia o te basileia nei e ati noa ˈˈe teie nei ao, ia ite te mau fenua atoa: o te hopea ihora ïa i reira ra.” (Mataio 24:14) Oia mau, te ohipa ta Iesu i haamata i Iseraela—“e faaite i te parau mau”—e tamau noa ïa e e parare na te ao nei. (Ioane 18:37) E parau tohu maere mau â! Ia parare taua ohipa ra na “te mau fenua atoa,” e tautooraa mau ïa; te raveraa i te reira noa ˈtu e e “ririhia . . . e te mau fenua atoa” e semeio mau â ïa. Eita noa te tupuraa o teie ohipa rahi e faahanahana i te mana arii o Iehova e to ˈna puai, i to ˈna atoa râ here, aroha hamani maitai, e to ˈna faaoromai. Hau atu, e nehenehe ta ˈna mau tavini e faaite i to ratou faaroo e paieti.

4. O vai ma tei parauhia e e faatupu i te ohipa faaiteraa, e eaha te tamahanahanaraa ta Iesu i horoa?

4 Ua haapapu maitai Iesu i ta ˈna mau pǐpǐ e e ohipa rahi mau â ta ratou e rave. Hou oia a maue ai i nia i te raˈi, ua fa ˈtu Iesu ia ratou e ua parau atu: “E noaa . . . to outou mana i te [varua moˈa] ia haere mai i nia iho ia outou: e ei ite hoi outou no ˈu i Ierusalema nei e Iudea atoa hoi e ati noa ˈˈe, e Samaria, e tae noa ˈtu i te hopea o te fenua ra.” (Ohipa 1:8; MN) Parau mau, eita e maoro e amui mai vetahi atu ia ratou. Noa ˈtu râ, e mea iti te mau pǐpǐ. Eaha paha ratou i te mahanahana mau i te iteraa e haapuai te varua moˈa mana o te Atua ia ratou no te rave i teie ohipa no ǒ mai i te Atua ra!

5. Eaha ta te mau pǐpǐ i ore i ite no nia i te ohipa faaiteraa?

5 Ua ite te mau pǐpǐ e ua faauehia ratou e poro i te parau apî maitai e e “faariro i te mau fenua atoa ei pǐpǐ.” (Mataio 28:19, 20) Aita râ ratou i ite i te rahi o te faaiteraa e horoahia, e aita ratou i ite e afea te hopea e tae mai ai. Aitâ atoa tatou i ite. O Iehova anaˈe te faataa i teie mau mea. (Mataio 24:36) Ia mauruuru Iehova i te rahi o te faaiteraa, e haamou oia i teie nei ao ino. I reira noa te mau Kerisetiano e haroaroa ˈi e ua ravehia te ohipa pororaa i nia i te faito opuahia e Iehova. E mea fifi roa no teie mau pǐpǐ matamua ia manaˈo i te rahi o te faaiteraa e horoahia ra i teie anotau hopea nei.

Te faaiteraa i horoahia i te senekele matamua

6. Eaha tei tupu i te Penetekose 33 T.T. e i muri rii aˈe?

6 I te senekele matamua, ua horoa mai te pororaa i te Basileia e te faariroraa i te taata ei pǐpǐ i te mau faahopearaa maere mau. I te mahana o te Penetekose 33 T.T., fatata 120 pǐpǐ i roto i te hoê piha i nia i Ierusalema. Ua niniihia te varua moˈa o te Atua i nia ia ratou, ua horoa te aposetolo Petero i te hoê oreroraa parau putapû ma te faataa i te auraa o teie semeio, e fatata e 3 000 tei riro mai ei feia tiaturi e tei bapetizohia. O te haamataraa noa te reira. Noa ˈtu te mau tutavaraa uˈana a te mau aratai haapaoraa e tapea i te pororaa o te parau apî maitai, ‘ua tamau Iehova i te amui i te mau pǐpǐ ra i te mau mahana atoa te feia i faaorahia.’ Aita i maoro, “a pae atura tausani te taata ia taio.” I muri aˈe i te reira, “te feia . . . i faaroo i te Fatu ra, e rave rahi roa ˈtura ïa tei amui mai ia ratou ra, te tane e te vahine atoa hoi.”—Ohipa 2:1-4, 8, 14, 41, 47; 4:4; 5:14.

7. No te aha e ohipa faufaa roa ˈi te fariuraa o Korenelio?

7 Ua itehia te tahi atu ohipa faufaa roa i te matahiti 36 T.T.—te fariuraa e te bapetizoraa o Korenelio te hoê Etene. I to ˈna aratairaa i te aposetolo Petero i teie taata mǎtaˈu i te Atua, ua faaite Iehova e te faaueraa a Iesu e “faariro i te mau fenua atoa ei pǐpǐ” aita ïa i taotiahia i te mau ati Iuda no te fenua e rave rau. (Ohipa 10:44, 45) Mai te aha te huru o te feia tei rave i te upoo? I te haroaroaraa te mau aposetolo e te mau matahiapo no Iudea e e hopoi-atoa-hia te parau apî maitai i te feia o te mau nunaa—e ere i te ati Iuda—ua haamaitai ratou i te Atua. (Ohipa 11:1, 18) I te hoê â taime, ua hotu maite te ohipa pororaa i rotopu i te mau ati Iuda. Tau matahiti i muri aˈe, i te area matahiti 58 T.T. paha, ua amuihia i te feia faaroo Etene “te ati Iuda faaroo nei e rave rahi te tausani.”—Ohipa 21:20.

8. E nafea te parau apî maitai e ohipa ˈi i nia i te mau taata?

8 Noa ˈtu e mea maere mau te maraaraa o te numera i rotopu i te mau Kerisetiano o te senekele matamua, eiaha roa ˈtu ia moe ia tatou te mau taata o ta te mau numera e faaite ra. E mea puai mau te poroi o te Bibilia ta ratou i faaroo. (Hebera 4:12) Ua taui roa te oraraa o te feia tei farii i te reira. Ua tamâ te mau taata i to ratou oraraa, ua faataata apî ia ratou, e ua faahau ratou e te Atua. (Ephesia 4:22, 23) E parau mau atoa i teie mahana. E tiaturiraa faahiahia e ora e a muri noa ˈtu to te feia atoa e farii i te parau apî maitai.—Ioane 3:16.

E hoa rave ohipa e te Atua

9. Eaha te fanaˈoraa taa ê e te hopoia ta te mau Kerisetiano matamua i farii?

9 Aita te mau Kerisetiano matamua i faahua parau e maoti o ratou i tupu ai te mau mea. Ua farii ratou e te turuhia ra ta ratou ohipa taviniraa e te “mana o te [varua moˈa].” (Roma 15:13, 19; MN) O Iehova anaˈe te tumu o te tupuraa pae varua. I te hoê â taime, ua ite taua mau Kerisetiano ra e e fanaˈoraa taa ê e e hopoia ta ratou i te riroraa ei “hoa rave ohipa . . . no te Atua.” (Korinetia 1, 3:6-9) No reira, ia au i te faaueraa a Iesu, te faaitoito uˈana ra ratou i roto i te ohipa i faauehia e rave.—Luka 13:24.

10. Eaha te mau tutavaraa ta vetahi mau Kerisetiano matamua i rave no te horoa i te hoê faaiteraa i te mau fenua atoa?

10 Ei “aposetolo a te Etene,” ua ratere Paulo e tausani kilometera na nia i te fenua e te tai, ma te haamau e rave rahi amuiraa i te tuhaa mataeinaa Roma o Asia e i Heleni. (Roma 11:13) Ua tere atoa oia i Roma e peneiaˈe i te fenua Paniora atoa. I te hoê â taime, ua tere te aposetolo Petero, tei tuuhia te hopoia e faaite i “te evanelia a te peritome ore,” i te tahi atu pae no te tavini i Babulonia, te hoê vahi e mea rahi roa te ati Iuda i taua tau ra. (Galatia 2:7-9; Petero 1, 5:13) I rotopu e rave rahi atu â tei haa i roto i te taviniraa a te Fatu, te vai ra te mau vahine mai ia Teruphaina e ia Terophosa. Te tahi atu vahine o Peresi te iˈoa, tei parauhia e ua “rave papu i te ohipa a te Fatu nei.”—Roma 16:12.

11. Mea nafea Iehova i te haamaitairaa i te mau tutavaraa a te mau pǐpǐ?

11 Ua haamaitai rahi Iehova i te mau tutavaraa a teie feia e a te tahi atu mau rave ohipa itoito rahi. Aita i naeahia e 30 matahiti i muri aˈe i to Iesu tohuraa e e horoahia te hoê faaiteraa i te mau fenua atoa, ua papai Paulo e ua “faaite-haere-hia [te evanelia] i te taata atoa i raro aˈe i teie nei raˈi.” (Kolosa 1:23) E ua tae mai anei te hopea? I roto i te hoê auraa, e. Ua tae mai te reira i nia i te ao ati Iuda i te matahiti 70 T.T. i to te nuu Roma haamouraa ia Ierusalema e to ˈna hiero. Ua faataa râ Iehova e e horoahia te hoê faaiteraa rahi roa ˈtu â hou oia e haamou ai i te ao ino taatoa a Satani.

Te faaiteraa e horoahia ra i teie nei mahana

12. Mea nafea te Feia haapii Bibilia matamua i te taaraa i te faaueraa e poro?

12 I te pae hopea o te mau matahiti 1800, i muri aˈe i te hoê tau maoro taivaraa rahi i te pae faaroo, ua haamau-faahou-hia te haamoriraa viivii ore. Ua ite maitai te Feia haapii Bibilia mai tei piihia na te mau Ite no Iehova, i te faaueraa e faariro i te taata ei pǐpǐ i te mau fenua atoa nei. (Mataio 28:19, 20) I te matahiti 1914, fatata e 5 100 e ohipa ra i roto i te pororaa, e ua naeahia e 68 fenua i te parau apî maitai. Aita râ teie Feia haapii Bibilia i taa i te auraa mau o te Mataio 24:14. I te pae hopea o te mau matahiti 1800, ua hurihia e ua neneihia te Bibilia, e parau apî maitai, aore ra evanelia, to roto, e te mau totaiete bibilia na roto e rave rahi reo e ua operehia ati aˈe te ao nei. No reira, i te mau ahuru matahiti i muri iho, ua manaˈo te Feia haapii Bibilia e ua horoa-aˈena-hia te hoê faaiteraa i te mau fenua.

13, 14. Eaha te haamaramaramaraa papu o te hinaaro o te Atua e o ta ˈna opuaraa i faaitehia i roto i te hoê Pare Tiairaa no te matahiti 1928?

13 Ua horoa rii maite Iehova i te hoê haamaramaramaraa papu o to ˈna hinaaro e ta ˈna opuaraa. (Maseli 4:18) Ua parau Te Pare Tiairaa o te 1 no Titema 1928 (Beretane) e: “E nehenehe anei tatou e parau e te faatupu ra [te] opereraa i te Bibilia i te parau tohu o te pororaa i te evanelia o te basileia? Eita roa ˈtu! Noa ˈtu teie opereraa i te Bibilia, e titauhia te pǔpǔ iti ite a te Atua i te fenua nei ia nenei i te mau papai o te faataa i te [opuaraa] a te Atua e ia haere i te mau fare i reira te vaiihoraahia taua mau Bibilia ra. Aita anaˈe, e vai maˈua noa te taata no nia i te haamauraa o te faatereraa Mesia i to tatou nei tau.”

14 Ua faaite â teie numera o Te Pare Tiairaa e: “I te matahiti 1920, . . . ua noaa i te Feia haapii Bibilia te hoê ite tano o te parau tohu a to tatou Fatu e vai ra i roto i te Mataio 24:14. Ua taa ˈtura ia ratou e ‘teie evanelia’ tei titauhia ia porohia na te ao atoa nei ei faaiteraa i te mau Etene aore te mau fenua atoa, e ere ïa i te hoê evanelia o te hoê basileia e haere mai, o te hoê evanelia râ e ua haamata te Arii Mesia i te faatere i nia i te fenua nei.”

15. Mea nafea te ohipa pororaa i te aanoraa mai te mau matahiti 1920 mai â?

15 Aita taua “pǔpǔ iti ite” ra o te mau matahiti 1920 i vai iti noa. I te mau ahuru matahiti i muri aˈe, ua itea mai te “feia rahi roa” o te mau “mamoe ê atu” e ua haamata i te haaputuputuhia. (Apokalupo 7:9; Ioane 10:16) I teie nei mahana, te vai ra e 6 613 829 feia poro i te parau apî maitai i roto e 235 fenua o te ao nei. E tupuraa faahiahia mau â o te parau tohu! Aitâ aˈenei “te evanelia o te basileia” i poro-rahi-hia mai teie te huru. Aitâ aˈenei i itehia e rave rahi roa tavini haapao maitai a Iehova i te fenua nei.

16. Eaha tei ravehia i te matahiti taviniraa i mairi aˈenei? (A hiˈo i te tapura i te api 25-8.)

16 Ua ohipa amui teie nahoa rahi Ite i te roaraa o te matahiti taviniraa 2005. Ua hau atu i te miria hora i horoahia no te pororaa i te parau apî maitai i roto e 235 fenua. E mau mirioni farerei-faahou-raa i ravehia, e e mau mirioni haapiiraa bibilia i faaterehia. Ua ravehia teie ohipa e te mau Ite no Iehova, o tei horoa noa i to ratou taime e ta ratou mau faufaa no te faaite i te Parau a te Atua ia vetahi ê. (Mataio 10:8) Maoti to ˈna varua moˈa mana, te tamau ra Iehova i te haapuai maite i ta ˈna mau tavini ia faatupu ratou i to ˈna hinaaro.—Zekaria 4:6.

Te haa-maite-raa no te horoa i te hoê faaiteraa

17. Mea nafea te nunaa o Iehova i te pahonoraa i te mau parau a Iesu no nia i te pororaa i te parau apî maitai?

17 Noa ˈtu e ua mairi fatata e 2 000 matahiti mai te tau Iesu i parau ai e e porohia te parau apî maitai, aita te itoito rahi o te nunaa o te Atua no te ohipa i iti mai. Ua ite tatou e maoti to tatou haamahuraa i te rave i te mea maitai, e faaite ïa tatou i to Iehova mau huru maitatai o te here, te aroha hamani maitai, e te faaoromai. Mai ia ˈna ra te huru, aita tatou e hinaaro nei ia haamouhia te hoê noa ˈˈe tera râ ia tatarahapa te taata e ia faahau ratou e o Iehova. (Korinetia 2, 5:18-20; Petero 2, 3:9) Ma te faaitoitohia e te varua o te Atua, te tamau ra te mau Ite no Iehova i te faaite ma te itoito rahi i te parau apî maitai e tae noa ˈtu i te hopea o te fenua nei. (Roma 12:11) Ei faahopearaa, te farii nei te taata o te mau vahi atoa i te parau mau e te auraro ra ratou i te aratairaa î i te here a Iehova. E rave anaˈe i te tahi mau hiˈoraa.

18, 19. Eaha te mau tupuraa ta oe e nehenehe e faatia no vetahi tei farii i te parau apî maitai?

18 E taata faaapu o Charles i Kenya tooa o te râ. I te matahiti 1998 ua hoo atu oia e 8 000 kilo avaava e ua noaa ta ˈna parau e o ˈna te taata faaapu avaava numera hoê. I taua taime ra, ua haamata oia i te haapii i te Bibilia. Aita i maoro ua taa ia ˈna e te ofati ra te hoê taata faaapu avaava i te faaueraa a Iesu e aroha ˈtu i to ˈna taata-tupu. (Mataio 22:39) Ia ˈna i faaoti e ‘te taata faaapu avaava numera hoê’ o ‘te taata haapohe numera hoê’ mau atoa ïa, ua pâmu o Charles i te raau taero i nia i ta ˈna mau tumu avaava. Ua haere oia i mua, ua pûpû ia ˈna iho, e ua bapetizohia oia, e i teie nei e pionie tamau e e tavini tauturu oia.

19 Ma te feaa ore te faaaueue ra Iehova i te mau fenua i te faaiteraa rahi e horoahia nei, e te haere mai nei tei hinaarohia oia hoi te taata. (Hagai 2:7) Ua ô o Pedro, e ora ra i Potiti, i roto i te hoê fare haapiiraa perepitero i te 13raa o to ˈna matahiti. Ta ˈna fa, o te riroraa ïa ei mitionare e te haapiiraa i te Bibilia. Maa taime rii râ i muri iho, ua faarue oia i te fare haapiiraa perepitero no te mea e mea varavara te Bibilia i te faahitihia i roto i ta ˈna piha haapiiraa. E ono matahiti i muri aˈe, te haapii ra o ˈna i te ihi feruriraa i te fare haapiiraa tuatoru no Lisbonne. Ua ora o ˈna i to ˈna metua vahine fetii, e Ite no Iehova oia, o tei faaitoito ia ˈna ia haapii i te Bibilia. I taua taime ra, aita Pedro i papu e te vai ra anei te Atua, aita atoa oia i nehenehe e faaoti e haapii anei i te Bibilia aore eita. Ua paraparau atu oia i ta ˈna orometua haapii ihi feruriraa no nia i te feaapitiraa. Ua parau te orometua haapii e te taata o te ore e nehenehe e rave i te mau faaotiraa e nehenehe oia e faaino e e haapohe ia ˈna iho, ta te ihi feruriraa ïa e haapii ra. I reira, ua faaoti papu o Pedro e haapii i te Bibilia. Aita i maoro roa, ua bapetizohia oia e i teie nei te faatere ra oia i ta ˈna iho mau haapiiraa bibilia.

20. No te aha tatou e oaoa ˈi i te faaiteraa e horoahia ra i te mau fenua i nia i te hoê faito aano?

20 Aitâ tatou i ite i te aanoraa o te faaiteraa e horoahia ra i te mau fenua, aita atoa tatou i ite eaha te mahana e te hora e tae mai ai te hopea. Ua ite noa tatou e te fatata maira. Te oaoa nei tatou e te pororaa i te parau apî maitai i nia i te hoê faito aano, o te hoê anaˈe iho ïa faataaraa e te fatata maira te taime e mono ai te Basileia o te Atua i te mau faatereraa taata nei. (Daniela 2:44) A mairi noa ai te mau matahiti, te horoahia ra i te mau mirioni taata te ravea no te farii i te parau apî maitai, e te faahanahana ra te reira i to tatou Atua ia Iehova. Ia faaoti papu ïa tatou e tapea i to tatou haapao maitai e e haa e to tatou mau taeae na te ao nei i roto i te ohipa faaiteraa i te mau fenua atoa. Ia na reira tatou, e ora ïa tatou iho e te feia atoa e faaroo mai ia tatou.—Timoteo 1, 4:16.

Te haamanaˈo ra anei outou?

• No te aha e parau tohu faahiahia te Mataio 24:14?

• Eaha te mau tutavaraa i ravehia e te mau Kerisetiano matamua i roto i te pororaa, e eaha te mau faahopearaa?

• Mea nafea te Feia haapii Bibilia i te taaraa e mea titauhia ia poro i te mau fenua atoa?

• Ia hiˈopoahia te ohipa a te nunaa o Iehova i te matahiti i mairi aˈenei, eaha te haaputapû ra ia outou?

[Tapura i te mau api 25-28]

TAPURA NO TE MATAHITI TAVINIRAA 2005 A TE MAU ITE NO IEHOVA O TE AO NEI

(Hiˈo i te papai)

[Hohoˈa fenua/Hohoˈa i te api 23]

Ua ratere Paulo e tausani kilometera na nia i te fenua e te tai no te poro i te parau apî maitai

[Hohoˈa i te api 22]

Ua aratai Iehova ia Petero no te poro ia Korenelio e to ˈna utuafare

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono