VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w95 1/7 api 14-19
  • “Te Iseraela a te Atua” e te “feia rahi roa”

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • “Te Iseraela a te Atua” e te “feia rahi roa”
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • Te “feia rahi roa”
  • Te hoê “basileia tahuˈa” i tahito ra
  • Te feia ěê i Iseraela
  • Te nunaa varua
  • Te hoê tupuraa i nia i te raˈi
  • Mau taata e ora amui i roto i te hoê “fenua” i haamau-faahou-hia
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
  • Te mau Ite kerisetiano e ta ratou tuhaa i nia i te raˈi
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
  • ‘I teie nei, e taata outou no te Atua’
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2014
  • Te hoê autahuˈa arii no te maitai o te huitaata
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2012
Ite hau atu â
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
w95 1/7 api 14-19

“Te Iseraela a te Atua” e te “feia rahi roa”

“Hiˈo atura vau, e inaha e feia rahi roa, e ore roa e pau ia taio.”—APOKALUPO 7:9.

1-3. (a) Eaha te mau tiaturiraa hanahana mau no nia i te raˈi o te mau kerisetiano faatavaihia? (b) Mea nafea to Satani tamataraa i te haamou i te amuiraa o te senekele matamua? (c) Eaha tei tupu i te matahiti 1919 ra tei faaite mai e aita te mau tutavaraa a Satani no te haaviivii i te amuiraa kerisetiano faatavaihia i manuïa?

UA RIRO te haamauraahia “te Iseraela a te Atua” i te matahiti 33 ra o to tatou nei tau ei taahiraa faufaa mau i roto i te tupuraa o te mau opuaraa a Iehova. (Galatia 6:16) Te tiaturi ra ta ˈna mau melo faatavaihia e e riro atu ratou ei mau varua pohe ore e e faatere atu i pihai iho i te Mesia i roto i te Basileia a te Atua i nia i te raˈi. (Korinetia 1, 15:50, 53, 54) I nia i taua tiaraa ra, e tuhaa aratai ta ratou i roto i te parau no te haamoˈaraa i te iˈoa o Iehova e te haaperehu-roa-raa i te upoo o te Enemi rahi ra, te Diabolo ra o Satani. (Genese 3:15; Roma 16:20) Eita e maerehia ia haa o Satani ma to ˈna puai atoa no te haamou roa i taua amuiraa nei, na roto i te hamani-ino-raa ia ˈna e i te tamataraa i te haaviivii ia ˈna!—Timoteo 2, 2:18; Iuda 4; Apokalupo 2:10.

2 Ia vai ora noa te mau aposetolo, eita o Satani e nehenehe e rave e ia taiva te amuiraa. I muri aˈe râ i to ratou poheraa, ua parare ê roa te apotata. Inaha, ia au i te hiˈoraa o te taata nei, mai te huru ra ïa e ua haaviiviihia te amuiraa kerisetiano viivii ore i haamauhia e Iesu i to Satani faatupuraa i te faaroo apotata faaturi ra matauhia i teie mahana mai te amuiraa faaroo kerisetiano. (Tesalonia 2, 2:3-8) Tera râ, ua vai noa mai te haapaoraa kerisetiano mau.—Mataio 28:20.

3 Ua faaite atea mai o Iesu, i roto i ta ˈna parabole no nia i te sitona e te zizania e e tupu apipiti noa te mau kerisetiano e te mau “zizania,” aore ra mau kerisetiano haavare; e ua tupu mau â hoi te reira. Ua parau atoa mai râ oia e i roto i te mau mahana hopea, e faataa-ê-faahou-hia “te mau tamarii o te basileia” i “te zizania.” (Mataio 13:36-43) E ua tupu mau â hoi. I te matahiti 1919 ra, ua haere maira te mau kerisetiano mau i faatavaihia i rapaeau i te faatîtîraa a Babulonia. Ua fariihia hoi ratou e te Atua ei “tavini haapao maitai e te paari,” e ua poro hoi ratou ma te itoito i te parau apî maitai o te Basileia. (Mataio 24:14, 45-47; Apokalupo 18:4) No roto anaˈe mai te rahiraa o ratou i te mau nunaa; tera râ no te mea ua noaa ia ratou te faaroo o Aberahama, ua riro atura ïa ratou ei ‘huaai na Aberahama.’ Ua riro hoi ratou ei mau melo no “te Iseraela a te Atua.”—Galatia 3:7, 26-29.

Te “feia rahi roa”

4. O vai te pǔpǔ kerisetiano i ite-papu-hia, i te mau matahiti 1930 iho â râ?

4 I te omuaraa ra, te feia i farii i te pororaa a teie mau kerisetiano faatavaihia, ua riro atoa maira ratou ei mau Iseraela i te pae varua, te toea o te 144 000, e tiaturiraa to ratou no te raˈi. (Apokalupo 12:17) Tera râ, i te mau matahiti 1930 iho â râ, ua tapao-atoa-hia mai te tahi atu pǔpǔ. Ua itehia ratou mai te mau “mamoe ê atu” o te parabole no nia i te mau mamoe. (Ioane 10:16) E mau pǐpǐ ratou na te Mesia e tiaturi ra e ora e a muri noa ˈtu i roto i te paradaiso i nia i te fenua nei. O ratou te huaai i te pae varua, ei auraa parau, na te mau kerisetiano faatavaihia. (Isaia 59:21; 66:22; a faaau e te Korinetia 1, 4:15, 16.) Ua farii ratou i te amuiraa kerisetiano faatavaihia ei tavini haapao maitai e te paari, e mai to ratou mau taeae faatavaihia, ua faaite ratou i te here hohonu mau no Iehova, ua atuatu hoi i te faaroo i roto i te tusia o Iesu, ua faaite i te itoito no te faahanahana i te Atua, e ua hinaaro mau hoi e mauiui no te parau-tia.

5. Mea nafea te tiaraa o te mau mamoe ê atu i te taa-papu-maitai-raahia?

5 I te haamataraa aita te tiaraa o teie mau mamoe ê atu i taa-maitai-hia, ia mairi râ te tau, ua maramarama mai te mau mea. I te matahiti 1932 ra, ua faaitoitohia te mau kerisetiano faatavaihia e titau i te mau mamoe ê atu ia apiti mai i roto i te ohipa pororaa—ohipa hoi ta te rahiraa o te mau mamoe ê atu i rave aˈena. I te matahiti 1934, ua faaitoitohia te mau mamoe ê atu e auraro i te bapetizoraa i roto i te pape. I te matahiti 1935, ua fariihia ratou mai te “feia rahi roa” o te Apokalupo pene 7. I te matahiti 1938, ua titauhia ratou e amui mai i roto i te oroa Haamanaˈoraa i te poheraa o Iesu Mesia ei feia mataitai noa. I te matahiti 1950, ua maitihia aˈera te mau taata paari i roto ia ratou no te riro mai ei ‘mau tamaiti huiarii’ o te riro “mai te faarǔrǔraa i te vero ra, e mai te pupuniraa i te mataˈi rahi ra.” (Salamo 45:16; Isaia 32:1, 2) I te matahiti 1953, i roto te faanahonahoraa a te Atua i nia i te fenua nei—te tuhaa rahi roa ˈˈe i taua tau ra, o te mau mamoe ê atu—tei itehia mai te tumu o te totaiete taata i nia i te fenua o te itehia ˈtu i roto i te hoê ao apî. I te matahiti 1985, ua taahia hoi e i nia i te niu o te tusia taraehara o Iesu, e faarirohia te mau mamoe ê atu ei mau taata parau-tia ma to ratou tiaraa tauˈa no te Atua e e tiaturi ra e ora ˈtu i Aramagedo.

6. Eaha te mau taairaa i roto i te mau melo faatavaihia e te mau mamoe ê atu i teie mahana, e aratai i teihea mau uiraa?

6 I teie nei, i roto i te tuhaa hopea o ‘te mau mahana hopea,’ ua pohe te rahiraa o te mau 144 000, e ua noaa ia ratou ta ratou haamaitairaa i nia i te raˈi. (Timoteo 2, 3:1; Apokalupo 6:9-11; 14:13) Ua hau atu te mau mea e ravehia nei e te mau kerisetiano e tiaturi ra e ora i nia i te fenua nei i te pororaa i te parau apî maitai, e te faariro nei ratou ei haamaitairaa te tururaa i te mau taeae faatavaihia o Iesu i roto i taua tuhaa ra. (Mataio 25:40) Tera râ, teie mau taata faatavaihia o te tavini haapao maitai ïa e te paari e na roto mai hoi ia ratou te maa varua ia operehia i teie mau mahana hopea. Eaha ïa te huru tupuraa o te mau mamoe ê atu ia horoahia ˈtu i te taatoaraa o te mau melo faatavaihia ta ratou haamaitairaa i nia i te raˈi? Eaha ïa te maa e horoahia mai na te mau mamoe ê atu? E tauturu mai te hoê hiˈopoa-poto-raa i tei tupu i Iseraela i tahito ra, ia tatou ia pahono i taua mau uiraa ra.

Te hoê “basileia tahuˈa” i tahito ra

7, 8. E riro te Iseraela i tahito ra ei basileia autahuˈa e ei nunaa moˈa i raro aˈe i teihea faufaa a te Ture?

7 A maiti ai o Iehova ia Iseraela ei nunaa taa ê no ˈna, ua rave aˈera oia i te hoê faaauraa e o ratou, i te na ôraa mai e: “E tena na, ia faaroo mau mai outou i tau reo, e ia haapao maite i ta ˈu ra faufaa, e riro ïa outou ei taoˈa here rahi na ˈu i te mau taata atoa ra. No ˈu noa iho hoi to te ao atoa nei. E riro â outou ei basileia tahuˈa anaˈe na ˈu, ei nunaa moˈa.” (Exodo 19:5, 6) Ua riro o Iseraela ei nunaa taa ê na Iehova i nia i te niu o te faufaa a te Ture. Nafea ïa te parau tǎpǔ no nia i te hoê basileia tahuˈa e te hoê nunaa moˈa ia tupu?

8 Ua farii o Iseraela, i roto i to ˈna haapao maitai, i te tiaraa manahope o Iehova e ua farii ia ˈna ei Arii no ratou. (Isaia 33:22) Ua vai na râ te hoê basileia. Tera râ, mai tei faaitehia i muri aˈe, e hau atu ta te parau tǎpǔ no nia i “te hoê basileia” e titau ra. Hau atu, ia auraro ratou i te Ture a Iehova, e mâ ïa ratou, ma te taa ê mai i te mau nunaa e haaati ra ia ratou. Ua riro ratou ei nunaa moˈa. (Deuteronomi 7:5, 6) Ua riro anei ratou ei basileia tahuˈa? Inaha, i Iseraela, ua haapaohia te opu o Levi no te taviniraa i te hiero, e i roto i taua opu ra te vai ra te autahuˈaraa ati Levi. A faatupuhia ˈi te Ture a Mose, e ravehia te mau ati Levi tane ei taui i te mau matahiapo o te mau fetii tataitahi e ere i te ati Levi.a (Exodo 22:29; Numera 3:11-16, 40-51) No reira, ei auraa parau, e tia mai ïa te mau fetii tataitahi atoa no Iseraela, no te tavini i te hiero. Ua riro teie huru tiaraa ei ravea fatata roa ˈˈe e noaa i te nunaa no te riro ei autahuˈa. Tera râ, e tia ratou no Iehova i mua i te mau nunaa. Te mau taata ěê atoa e hinaaro e haamori i te Atua mau, e tia ia ratou ia na reira ma te tahoê atu ia Iseraela.—Paraleipomeno 2, 6:32, 33; Isaia 60:10.

9. Na te aha i turai ia Iehova ia faarue i te basileia i te pae apatoa o Iseraela ‘ia tavini ei tahuˈa na ˈna’?

9 I muri aˈe i te poheraa o Solomona, ua tatuhaahia te nunaa o te Atua ei nunaa apatoerau no Iseraela i raro aˈe i te Arii ra o Ieroboama e ei nunaa i te pae apatoa no Iuda i raro aˈe i te Arii ra o Rehoboama. I te mea hoi e tei roto te hiero, te pu no te haamoriraa viivii ore, i te tuhaa fenua no Iuda, ua haamau aˈera o Ieroboama i te hoê huru haamoriraa tia ore i te ture ma te hamani i te mau hohoˈa kafa i roto i to ˈna tuhaa fenua. Hau atu, “ua hamani ihora oia i te fare moˈa i te vahi teitei; e ua faariro atoa i te taata rii ei tahuˈa e ere i to te mau tamarii a Levi ra.” (Mau Arii 1, 12:31) Ua topa roa te nunaa i te pae apatoerau i roto i te haamoriraa hape i to te Arii ra o Ahaba apeeraa i ta ˈna vahine no te nunaa ěê ra oia hoi o Iezebela, no te haamau i te haamoriraa a Baala i roto i te fenua. I te pae hopea, ua tuu maira o Iehova i te haavaraa i nia i te basileia orure hau ra. Na roto ia Hosea, ua na ô maira oia e: “Ua pohe to ˈu ra mau taata i te ite ore; no te mea na oe, e te tahuˈa, i faarue i te ite, e faarue atoa vau ia oe eiaha ei tahuˈa na ˈu nei.” (Hosea 4:6) E i muri noa iho, ua haamou roa ˈˈera to Asura i te basileia apatoerau no Iseraela.

10. Mea nafea to te basileia i te pae apatoa no Iuda, i te tau oia e ore ai e taiva, i te tiaraa no Iehova i mua i te mau nunaa?

10 Eaha ˈtura ïa no nia i te nunaa i te pae apatoa ra o Iuda? I te tau o Hezekia, ua na ô atura o Iehova ia ratou na roto i te arai o Isaia e: “O outou to ˈu ite; e tau tavini, i maitihia e au ra. . . . Ua haapaohia e au teie nei mau taata no ˈu iho; na ratou e haamaitai mai ia ˈu.” (Isaia 43:10, 21; 44:21) I te tau ratou e ore ai e taiva, ua tavini te basileia o te pae apatoa no te faaite i te mau nunaa i te hanahana o Iehova e no te huti mai i te feia aau haavare ore e haamori ia ˈna i to ˈna hiero e ia tavinihia e te autahuˈaraa ati Levi i haapaohia e te ture.

Te feia ěê i Iseraela

11, 12. A faahiti mai na i te tahi mau taata ěê tei haere mai e tavini ia Iehova ma te apiti mai i to Iseraela.

11 Mai te feia ěê i farii i taua faaiteraa a te nunaa ra, ua haapaohia te tahi tuhaa na ratou i roto i te Ture i horoahia mai na roto ia Mose ra—e ati Midiana hoi ta ˈna vahine o Zipora. “E te taata ěê atoa e rave rahi i te anoi-atoa-raa” o te mau taata e ere i te ati Iseraela tei faarue atu i te fenua Aiphiti e to Iseraela e tei reira atoa hoi ratou a horoahia mai ai te Ture. (Exodo 2:16-22; 12:38; Numera 11:4) Ua faaorahia o Rahaba e to ˈna utuafare fetii mai roto atu ia Ieriko e i muri aˈe ua fariihia ratou i roto i te amuiraa ati Iuda. (Iosua 6:23-25) E aita i maoro roa, ua hau aˈera te mau ati Gibeona e o Iseraela e ua haapaohia hoi ratou no te mau ohipa rii i roto i te sekene.—Iosua 9:3-27; a hiˈo atoa i te Arii 1, 8:41-43; Esetera 8:17.

12 Ua tavini hoi te mau taata ěê i nia i te mau tiaraa teitei. Tei roto atoa o Uria te ati Heta, te tane a Bate-seba, i te “feia aito” a Davida, mai ia Zeleka te ati Amona. (Paraleipomeno 1, 11:26, 39, 41; Samuela 2, 11:3, 4) O Ebeda-meleka, te ati Etiopia ra, tei tavini i roto i te fare arii e o tei tia na hoi i mua i te arii. (Ieremia 38:7-9) I muri aˈe i to Iseraela hoˈiraa ˈtu mai te faatîtîraa i Babulonia, ua horoahia ˈtu i te mau ati Netinimi e ere hoi i te ati Iseraela te mau hopoia e rave rahi i te pae no te apitiraa ˈtu i te mau tahuˈa. (Ezera 7:24) I te mea hoi e ua riro teie mau taata ěê haapao maitai, aore ra mau purutia, ei hohoˈa no te feia rahi roa i teie mahana, mea faufaa roa ïa te tiaraa i mauhia na e ratou no tatou nei i teie mahana.

13, 14. (a) Eaha te mau haamaitairaa e te mau hopoia a te mau peroseluto i Iseraela? (b) Nafea te mau ati Iseraela ia faariro i te mau peroseluto haapao maitai?

13 E mau taata teie i farii i te haapaoraa ati Iuda, tei riro ei feia haamori pûpûhia na Iehova i raro aˈe i te Ture a Mose tei faaatea ê mai ia ratou i te mau nunaa i pihai iho i te mau ati Iseraela. (Levitiko 24:22) Ua pûpû ratou i te mau tusia, ua haapae mai ia ratou i te haamoriraa hape, e ua haapae mai hoi i te toto, mai ta te mau ati Iseraela i na reira. (Levitiko 17:10-14; 20:2) Ua tauturu ratou i roto i te paturaa i te hiero o Solomona e ua apiti atu i roto i te haamau-faahou-raahia te haamoriraa mau i raro aˈe i te Arii ra o Asa e te Arii ra o Hezekia. (Paraleipomeno 1, 22:2; Paraleipomeno 2, 15:8-14; 30:25) A faaohipa ˈi o Petero i te taviri matamua o te Basileia i te Penetekose o te matahiti 33 o to tatou nei tau, ua faaroohia ta ˈna mau parau na “te ati Iuda e te peroseluto [feia ěê i farii i te haapaoraa ati Iuda].” Papu maitai, i roto i te tahi tau toru tausani i bapetizohia i taua mahana ra e mau peroseluto anaˈe ïa. (Ohipa 2:10, 41) Aita i maoro roa, ua bapetizohia aˈera te hoê peroseluto Etiopia na Philipa—na mua iti noa ˈˈe o Petero e faaohipa ˈi i te taviri hopea o te Basileia ia Korenelio ra e to ˈna utuafare fetii. (Mataio 16:19; Ohipa 8:26-40; 10:30-48) Ma te papu maitai, aita te mau peroseluto i faarirohia mai te mau taata no te mau nunaa.

14 Tera râ, e ere hoê â huru tiaraa to te mau peroseluto i te fenua o Iseraela e to te Iseraela i fanauhia i reira. Eita te mau peroseluto e tavini ei tahuˈa, e aita hoi ta ratou mau tamarii matahiapo e tiahia mai i roto i te autahuˈaraa ati Levi.b E aita ta te mau peroseluto e tuhaa i Iseraela. Tera râ, ua faauehia ˈtu i te mau ati Iseraela ia haapao maite atu ratou i te mau peroseluto haapao maitai e ia faariro ia ratou ei mau taeae no ratou.—Levitiko 19:33, 34.

Te nunaa varua

15. Eaha tei itehia a ore ai o Iseraela mau e farii i te Mesia?

15 Ua haapaohia te Ture ia vai viivii ore noa o Iseraela, tei faaatea ê mai i te mau nunaa e haaati ra ia ratou. Ua tavini atoa râ oia i te tahi atu opuaraa. Teie ta te aposetolo Paulo i papai: “Riro atura te ture ei orometua, e aratai ia tatou i te Mesia ra, ia faatiahia tatou i te faaroo.” (Galatia 3:24) Ma te peapea mau, aita te rahiraa o te mau ati Iseraela i vaiiho i te Ture ia aratai ia ratou i te Mesia ra. (Mataio 23:15; Ioane 1:11) No reira, ua faarue aˈera te Atua ra o Iehova i taua nunaa ra e ua rave aˈera e ia tupu “te Iseraela o te Atua ra”. Hau atu, ua faaano atu oia i te titauraa i te mau taata e ere i te ati Iuda ia riro mai ei mau taata aiˈa mau i roto i teie Iseraela apî. (Galatia 3:28; 6:16) I nia i taua nunaa apî nei to Iehova tǎpǔraa i roto i te Exodo 19:5, 6 no nia i te hoê autahuˈaraa arii o te tupu-roa-raa ma te faahiahia mau. Nafea ïa?

16, 17. E riro te mau kerisetiano faatavaihia ei “arii” i nia i te fenua nei i roto i teihea auraa? ei “autahuˈa”?

16 Ua faahiti o Petero i te Exodo 19:6 ia ˈna i papai i te mau kerisetiano faatavaihia o to ˈna ra tau e: “E ui maitihia râ outou, e autahuˈa arii, e nunaa moˈa, e feia hoohia.” (Petero 1, 2:9) Eaha hoi to te reira auraa? Ua riro anei te mau kerisetiano faatavaihia ei arii i nia i te fenua nei? Aita, no muâ to ratou ariiraa. (Korinetia 1, 4:8) Tera râ e “arii” ratou i roto i te auraa e e maitihia ratou no te mau haamaitairaa o te basileia arii i mua ia ratou. I teie nei, ua riro ratou ei nunaa i raro aˈe i te hoê arii, o Iesu, tei haapaohia na te Manahope Rahi ra, te Atua ra o Iehova. Ua papai o Paulo e: “O [Iehova] tei faaora ia tatou i te varua mana o te pouri, e ua tahiti ê mai ia tatou i roto i te basileia o ta ˈna Tamaiti here ra.”—Kolosa 1:13.

17 Ua riro anei te mau kerisetiano faatavaihia ei autahuˈaraa i nia i te fenua nei? E nehenehe atoa e parau e e. Ia au i to ratou tiaraa amuiraa, te mau nei ratou i te toroa autahuˈa eita e nehenehe e patoi. Ua faataa mai Petero i te reira ia ˈna i parau e: “Ua patu-atoa-hia outou . . . ei fare varua, ei autahuˈa moˈa.” (Petero 1, 2:5; Korinetia 1, 3:16) I teie mahana, ua riro te toea o te mau kerisetiano faatavaihia mai te hoê tino ei “tavini haapao maitai e te paari,” te arai no te opere i te maa varua. (Mataio 24:45-47) Mai te reira atoa te huru i Iseraela tahito ra, te taata e hinaaro e haamori ia Iehova e tia ia ˈna ia na reira ma te apiti atu i te mau kerisetiano faatavaihia.

18. Ma te tiaraa autahuˈa, eaha te hopoia matamua a te amuiraa kerisetiano i nia i te fenua nei?

18 Hau atu, ua mono te mau kerisetiano faatavaihia ia Iseraela i te pae no te faaiteraa i te rahi o Iehova i roto i te mau nunaa. Te faaite ra te parau e ia Petero i mairi i te mau kerisetiano e autahuˈa arii, te manaˈo ra ïa oia i te ohipa pororaa. Oia hoi, ua amui oia i roto i te hoê noa pereota i te parau tǎpǔ a Iehova i roto i te Exodo 19:6 e Ta ˈna mau parau i to Iseraela i roto i te Isaia 43:21 ia ˈna i parau e: “E autahuˈa arii [outou], . . . ia faaite hua outou i to ˈna maitai, tei parau ia outou i to roto i te pouri, ia tae i to ˈna ra maramarama umerehia.” (Petero 1, 2:9) Ia au maite i te reira, ua faahiti o Paulo i te parau no nia i te mau maitai o Iehova mai te hoê tusia e pûpûhia i te hiero. Ua papai oia e: “E teie nei, e na ô tatou ia ˈna [Iesu] ra i te pûpû i te tusia ra i te haamaitai i te Atua, eiaha e tuutuu, oia hoi ta te vaha nei, i te haamaitairaa i to ˈna ra iˈoa.”—Hebera 13:15.

Te hoê tupuraa i nia i te raˈi

19. Eaha te tupuraa rahi hopea o te parau tǎpǔ no nia ia Iseraela o te riro atu ei basileia autahuˈa?

19 Tera râ, te vai ra to te Exodo 19:5, 6 tupuraa rahi hopea hanahana mau. I roto i te buka Apokalupo, te faaroo ra te aposetolo Ioane i te mau mea ora o te raˈi ia faaohipa i teie papai mai te huru ra ïa e te faahanahana ra ratou ia Iesu i faatiahia mai mai te pohe mai: “I taparahihia hoi oe, e ua hoo oe ia matou ei taata no te Atua, i to oe iho na toto, no roto i te mau opu atoa, e te mau reo atoa e te mau nunaa atoa e te mau fenua atoa; e ua faariro oe ia matou ei huiarii, e ei tahuˈa na to matou Atua, e e riro ia matou te hau i teie nei ao.” (Apokalupo 5:9, 10) I roto i to ˈna auraa hopea, te autahuˈaraa arii o te Basileia i te raˈi ra ïa o te Atua, te mana faatere ta Iesu i haapii mai ia tatou e pure. (Luka 11:2) E tuhaa ta te taatoaraa o te mau 144 000 kerisetiano faatavaihia e faaoromai ma te ore e taiva e tae noa ˈtu i te poheraa, i roto i te faanahoraa o taua Basileia ra. (Apokalupo 20:4, 6) Auê ïa tupuraa faahiahia mau o te parau tǎpǔ i tǎpǔhia ahia ˈtura maororaa i teie nei na roto i te arai o Mose!

20. Eaha te uiraa te tiâ ia pahonohia?

20 Eaha mau na to te reira auraa e te huru tupuraa o te feia rahi roa e to ratou oraraa a muri aˈe ia noaa i te taatoaraa o te feia faatavaihia ta ratou haamaitairaa faahiahia mau? E maramara roa ˈtu ïa te reira i roto i te tumu parau hopea o teie nei anairaa tumu parau.

[Nota i raro i te api]

a A haamatahia ˈi te autahuˈaraa i Iseraela, ua taiohia te mau tamarii tamaroa matahiapo o te opu e ere i te ati Levi e te mau tane o te opu o Levi. Ua hau atu ratou i te 273 mau matahiapo ia faaauhia i te mau ati Levi tane. No reira, ua faaue atura o Iehova e ia aufauhia e pae sekela no te mau 273 taata tataitahi ei hoo no te numera i hau.

b Tei reira te feia rahi i anoihia ra e ere i te ati Iseraela a horoahia mai ai te Ture i te matahiti 1513 hou to tatou nei tau, aita râ ta ratou mau tamarii matahiapo i roto a ravehia ˈi te mau ati Levi ei taui no te mau tamarii matahiapo a Iseraela. (A hiˈo i te paratarapha 8.) No reira, eita te mau ati Levi e ravehia ei taui i te mau tamarii matahiapo a taua mau taata ra e ere i te ati Iseraela.

E nehenehe anei ta outou e faataa mai?

◻ Mea nafea te tiaraa o te mau mamoe ê atu i te taa-riirii-maitai-raahia?

◻ No te aha o Iehova i ore ai e faatia i te basileia i te pae apatoerau o Iseraela ia tavini ei tahuˈa na ˈna?

◻ I te oreraa oia e taiva, eaha te tiaraa o Iuda i mua i te mau nunaa?

◻ Eaha te tiaraa o te mau peroseluto haapao maitai i Iseraela?

◻ Nafea te amuiraa faatavaihia i te taviniraa ei basileia autahuˈa?

[Hohoˈa i te api 16]

Ei autahuˈa arii, te faaite nei te mau kerisetiano faatavaihia i te hanahana o Iehova i nia i te fenua nei

[Hohoˈa i te api 18]

Te tupuraa hopea o te Exodo 19:6 o te Basileia ïa

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono