Te faaea-taa-noa-raa i roto i te mau tau fifi i te pae faanavairaa faufaa
“UA HINAARO vau e faaipoipo i te 25raa o to ˈu matahiti,” ta Chuks ïa i parau, e ora ra oia i Afirika Tooa o te râ. “Ua itea ia ˈu te hoê tamahine, e ua anaanatae au ia ˈna. Te fifi râ o te moni ïa. Aita ta to ˈu metua tane e ta to ˈu tuaana e ohipa, e te haere noa ra to ˈu mau taeae e to ˈu mau teina i te haapiiraa. Ua tiaturi te taatoaraa e na ˈu e faaamu i te utuafare. I muri iho, ua ino roa ˈtu te huru tupuraa, ua maˈihia to ˈu nau metua, oia hoi te auraa e e tia ïa ia imi hau atu â i te moni no te aufau i te mau haamâuˈaraa i te pae rapaauraa.”
Aita o Chuks, e Ite no Iehova oia, i hinaaro e faaipoipo, aita ta ˈna e ravea no te faaamu i te hoê vahine. Ua haamanaˈo o ˈna i te mau parau a Paulo i roto i te Timoteo 1, 5:8 e: “O te taata hoi aore i hamani maitai i to ˈna ihora, e rahi atu â i to ˈna ihora utuafare, ua faarue ïa oia i te parau, e e rahi atu ïa to ˈna ino i to te taata mau ore ra.”
“Ua rave puai au i te ohipa,” ta Chuks ïa i parau faahou, “tera râ, aitâ te moni i navai. Ei faahopearaa, ua faanuu-noa-hia ta mâua mau opuaraa no te faaipoipo. I te pae hopea ua tae mai te rata a taua tamahine ra o tei faaite mai e ua ani te tahi atu taata i to ˈna metua tane e ia faaipoipo o ˈna ia ˈna. Ua farii te metua tane. Tau mahana i muri iho tae mai nei ta ˈna rata, ua faatupu te utuafare fetii i to raua oroa momoˈaraa.”
Mai ia Chuks, e rave rahi mau tane kerisetiano o tei ite i ta ratou mau opuaraa no te faaipoiporaa i te oreraa aore ra i te faanuu-noa-hia-raa no te mau fifi i te pae faanavairaa faufaa. I roto e rave rahi mau fenua, te itehia ra te maraaraa uˈana o te hoo. Ei hiˈoraa, i roto i te hoê fenua Afirika no ropu, ua maraa te mau hoo i te faito e 8 319 i nia i te hanere i roto i te hoê noa matahiti! I roto i te tahi mau fenua mea fifi roa ia titau i te ohipa. Mea pinepine atoa, no te iti o te mau moni ohipa e mea fifi no te hoê tane ia faaamu ia ˈna iho, mea fifi roa ˈtu â ïa no te faaamu i te hoê vahine e te mau tamarii. Ua autâ te hoê tane apî no Nigeria e e 17 anaˈe dala marite i aufauhia ia ˈna no te hoê avaˈe ohipa taatoa i roto i te hoê fare hamaniraa tauihaa—mea iti aˈe te moni tarahu pereoo o te avaˈe hoê no te haere atu i te vahi raveraa ohipa e no te hoˈi mai!
Te manaˈo atoa nei e rave rahi mau vahine kerisetiano faaea taa noa e no te mau fifi i te pae faanavairaa faufaa, te fifi nei ratou i roto i ta ratou mau opuaraa no te faaipoipo. E rave rahi taime, e tia ia ratou ia rave i te ohipa no te faaamu i te mau melo o te utuafare. Ma te ite i taua huru tupuraa ra, te feaapiti nei te manaˈo o vetahi mau tane faaea taa noa, te papu ra hoi ia ratou e ia faaipoipo noa ˈtu te hoê tane na roto i taua mau huru tupuraa ra e tia ïa ia ˈna ia tutava hau atu â eiaha no te faaamu noa i te hoê vahine i to ˈna atoa râ utuafare. Te haa nei o Ayo, te hoê potii faatuitehia no te fare haapiiraa tuatoru, no te faaamu ia ˈna iho, to ˈna metua vahine, e to ˈna mau taeae e tuahine apî aˈe. “Te hinaaro nei au e faaipoipo,” ta ˈna ïa e autâ ra, “tera râ, ia haere mai vetahi e ia ite ratou i ta ˈu tavere roa [mau hopoia i te pae moni], e fariu ê ratou.”
Noa ˈtu te mau fifi i te pae moni, te turaihia nei e rave rahi mau kerisetiano faaipoipo-ore-hia e to ratou mau fetii e vetahi atu ia faaipoipo e ia fanau i te tamarii. I te tahi taime e riro roa taua turairaa ra ei faaoooraa. Ei hiˈoraa, i roto i te tahi mau tuhaa fenua no Afirika, e matauhia ia aroha anaˈe i te hoê taata ia ani i te huru o ta ˈna tane aore ra o ta ˈna vahine e ta ˈna mau tamarii. I te tahi taime, e faaohipahia taua mau parau aroha ra no te faaooo i te mau taata faaipoipo-ore-hia. Te parau ra o John, tei te hopea oia i te 40raa o to ˈna matahiti e: “Ia hauti te mau taata ia ˈu e ia parau ratou e, ‘Eaha te huru o ta oe vahine?,’ e pahono atu vau e, ‘Te haere mai ra o ˈna.’ Te parau mau oia hoi, nafea vau ia faaipoipo i te hoê vahine mai te peu e eita vau e nehenehe e faaamu ia ˈna?”
No John e no e rave rahi atu â mai ia ˈna, ua haapotohia te huru tupuraa e te hoê parau paari Yoruba e: “Te faaipoipo-oioi-raa e ere i te hoê ohipa no te faateitei ia ˈna; o te hoo râ o te maa te fifi.”
A rave i te mea maitai roa ˈˈe i roto i to outou huru tupuraa
Mea ohie roa tatou i te hepohepo ia tutava anaˈe tatou no te hoê mea o te ore e tupu. Te parau ra te Maseli 13:12 e: “Ia faaroaroahia te taoˈa tiaihia ra e fatimauu te aau.” Peneiaˈe te reira to outou manaˈo hohonu ia tutava anaˈe outou i te faaipoipo, tera râ aita ta outou e ravea i te pae moni. E parau mau iho â te reira mai te peu e tei rotopu outou i te feia “amâ” ta te aposetolo Paulo i faataa.—Korinetia 1, 7:9.
E ere i te mea ohie ia faaruru atu, tera râ, te vai ra te tahi mau mea ta outou e nehenehe e rave no te faaoromai e no te oaoa atoa i roto i to outou huru tupuraa. Ua horoa o Iesu Mesia, hoê taata faaipoipo-ore-hia, i te hoê faaueraa tumu bibilia ohie o te nehenehe e tauturu ia outou ia upootia i nia i te inoino no roto mai i te tahi tiairaa eita e tupu vave. Ua parau oia e: “E mea maitai i te horoa ˈtu i te rave mai.”—Ohipa 20:35.
E nehenehe outou e faaohipa i te reira na roto i te raveraa i te mau ohipa maitatai no to outou utuafare e no vetahi i roto i te amuiraa. Peneiaˈe e nehenehe atoa outou e faarahi atu i ta outou ohipa i roto i te taviniraa kerisetiano. Mai te peu e e rohi outou ma te miimii ore, e ite ïa outou e ‘ua rave outou i te hoê faaotiraa papu i roto i to outou mafatu, ma te mana i nia i to outou iho hinaaro.’—Korinetia 1, 7:37.
Ua papai te tahi atu taata faaipoipo-ore-hia, te aposetolo Paulo, i teie aˈoraa ei tautururaa mau e: “E ara ia tia to outou haerea, eiaha mai ta te ite ore ra, mai ta te feia ite râ, ma te faaherehere maite i te taime, no te mea e anotau ino teie.” (Ephesia 5:15, 16) Ua ite e rave rahi mau kerisetiano faaipoipo-ore-hia e ‘ua tamahanahanahia to ratou nephe’ i te faaohiparaa i to ratou taime no te haafatata ˈtu ia Iehova na roto i te pure, te haapiiraa i te Parau a te Atua, e te apitiraa ˈtu i roto i te mau putuputuraa kerisetiano. (Mataio 11:28-30) Ia na reira outou, e nehenehe ïa outou e upootia i nia i te hoê huru tupuraa fifi i te pae faanavairaa faufaa. E tauturu atoa te reira ia outou ia faarahi atu â i to outou huru i te pae varua, ia faariro ia outou ei tane aore ei vahine maitai aˈe ia faaipoipo noa ˈtu outou.
Eiaha e haamoe e te aupuru ra Iehova i te feia atoa e tavini ra ia ˈna. Te tapitapi ra oia i te mau fifi ta outou e faaruru nei. Ua taa atoa i to tatou Metua here i te raˈi e eaha te mea maitai aˈe no outou no te hoê tau maoro, i te pae varua e i te pae no te mau manaˈo hohonu. Ia faaohipa outou ma te faaoromai i te mau faaueraa tumu o ta ˈna Parau i te mau mahana atoa, e nehenehe outou e tiaturi e e horoa mai oia i te tamǎrûraa i te taime au e e haamâha mai oia i to outou mau hiaai e mau hinaaro ia maitaihia outou e a muri noa ˈtu. Te haapapu ra te Bibilia e: “E aore roa a ˈna [Iehova] maitai e tapea i te feia haerea piˈo ore ra.”—Salamo 84:11.
A fariu atu i nia i te pae maitai o te mau mea
A tapea noa i roto i te feruriraa e te vai ra te mau haamaitairaa taa maitai o te faaea-taa-noa-raa. Ua papai te aposetolo Paulo e: “O tei horoa ia faaipoipohia, e parau maitai ta ˈna; o tei ore râ i horoa ia faaipoipohia, e parau maitai roa ˈtu ta ˈna.”—Korinetia 1, 7:38.
No te aha mea “maitai roa ˈtu” te faaea-taa-noa-raa i te faaipoiporaa? Ua faataa o Paulo e: “Te taata aore i faaipoipohia ra, te tapi ra ïa i ta te Fatu ra, i te mea e e mauruuru ai te Fatu ia ˈna: area tei faaipoipohia ra; te tapi ra ïa i te mau mea o teie nei ao, i te mea e mauruuru ai tana vahine. E huru ê atoa to te tara tane e te paretenia. Te vahine faaipoipo-ore-hia ra, te tapi ra ïa i ta te Fatu ra, ia maitai oia i te tino e te varua atoa; area te vahine i faaipoipohia ra, te tapi ra ïa i te mau mea o teie nei ao, i te mea e mauruuru ai tana ra tane.”—Korinetia 1, 7:32-34.
Ia tatarahia ra, te tapitapi nei te mau kerisetiano faaipoipohia i te mau hinaaro, te mau mea ta to ratou mau hoa e au nei e e ore e au nei. Tera râ, e nehenehe te mau kerisetiano faaea taa noa e haamau rahi atu â i to ratou feruriraa i nia i te taviniraa ia Iehova. Ia faaauhia e te feia faaipoipohia, tei roto te mau kerisetiano faaea taa noa i te hoê tiaraa maitai aˈe no te ‘haapao i ta te Fatu ma te peapea ore.’—Korinetia 1, 7:35.
Aita Paulo e parau ra e aita to te kerisetiano faaea taa noa e haatafifiraa manaˈo. Ia faateimahahia outou e te mau fifi i te pae faanavairaa faufaa, e ite outou e e rave rahi mau mea o te nehenehe e haafariu ê ia outou i ta outou taviniraa. Teie râ, e taime rahi aˈe to te hoê tane aore vahine faaipoipo-ore-hia ia tavini i te Atua i to te feia i faaipoipohia.
A faaitoito ai oia i te faaea-taa-noa-raa mai te faaotiraa maitai aˈe, aita te aposetolo Paulo i parau e mea tano ore ia faaipoipo. Ua papai oia e: “Eita râ oe e hara ia faaipoipo ra.” Tera râ, ua faaara oia e: “E ati râ to te reira i te tino nei.”—Korinetia 1, 7:28.
Eaha ta ˈna i hinaaro e parau? E horoa mai te faaipoiporaa i te tahi mau hepoheporaa. I roto i te mau tau fifi i te pae faanavairaa faufaa, e faatapitapi taua huru ati ra i te hoê metua tane ia faaamu i ta ˈna vahine e ta ˈna mau tamarii. E nehenehe atoa te maˈi e faateimaha hau atu â i te mau fifi i te pae moni e i te pae no te mau manaˈo hohonu o te utuafare.
No reira noa ˈtu e aita to outou huru tupuraa i tano roa i to outou manaˈo, e tiaraa maitai aˈe râ to outou i to te feia i faaipoipohia e e tamarii ta ratou. No te hoê taime poto noa te mau fifi ta outou e faaruru nei i teie nei; e faaorehia te reira i roto i te faanahoraa apî a te Atua—e peneiaˈe fatata roa vetahi i te faaorehia.—A faaau e te Salamo 145:16.
E nehenehe anei outou e faarahi i ta outou taviniraa?
Noa ˈtu e eita te taatoaraa e nehenehe e rave i te reira, ua nehenehe vetahi e rave i te taviniraa ma te taime taatoa noa ˈtu te mau fifi i te pae moni. Ua hoo mai o Chuks, faahitihia i te omuaraa, e ua hoo atu oia i te mau taoˈa no te papairaa no te faaamu i to ˈna utuafare. I te hoê â taime a ore ai ta ˈna mau opuaraa no te faaipoiporaa i manuïa, ua faataehia mai te hoê rata o te titau manihini ra ia ˈna ia rave i te ohipa paturaa taime poto i te amaa a te Taiete Watch Tower o taua vahi ra. Ma te hiˈo i te moni, ua faatopa to ˈna tuaana i to ˈna anaanatae ia haere atu. Ua feruri râ o Chuks e ua tauturu Iehova ia ˈna ia haamau i te hoê ohipa hoo taoˈa papairaa, e tia ïa ia ˈna ia tuu te mau faufaa o te Basileia na mua roa e ia tiaturi i te aravihi o te Atua no te turu. (Mataio 6:25-34) Hau atu, ua manaˈo o ˈna e e toru noa avaˈe te maoro to ˈna tere.
Ua farii o Chuks i te titau-manihini-raa e ua vaiiho oia i te ohipa tapihooraa i to ˈna ra tuaana. E ono matahiti i muri aˈe, tei roto noâ o Chuks i te taviniraa ma te taime taatoa, e e matahiapo oia i roto i te amuiraa kerisetiano, e ua ineine o ˈna i te pae moni no te faaipoipo. Ua tatarahapa anei o ˈna i te mau tupuraa o tei haafifi i to ˈna oraraa? Te parau ra o Chuks e: “Ua inoino vau i to ˈu oreraa e nehenehe e faaipoipo ia hinaaro anaˈe au, tera râ, ua afaro roa te mau mea. Ua fanaˈo vau e rave rahi mau oaoaraa e haamaitairaa taa ê o te taviniraa, eita paha vau e fanaˈo i te reira ahiri e ua faaipoipo aˈena vau e e utuafare to ˈu.”
Te hau no te tau no a muri aˈe
I roto i te mau tau fifi te imi nei e rave rahi i te hau o te faaipoiporaa ei paruru i te mau fifi i te pae moni no te tau a muri aˈe. Te pûpû nei vetahi mau fenua, o tei î roa i te tarahu, i te hoê tauturu iti aore ra aita i te feia ruhiruhia. No reira te tiaturi pinepine nei te mau metua i to ratou mau utuafare, i ta ratou iho â râ mau tamarii, no te faaamu ia ratou i roto i to ratou ruhiruhiaraa. Ei faahopearaa, te hinaaro vave nei te mau tane e vahine faaea taa noa e faaipoipo e e fanau i te tamarii, noa ˈtu e mea papu ore to ratou tiaraa i te pae moni.
Tera râ, eita te faaipoiporaa e te fanauraa i te tamarii e hopoi mai i te hau. Aita vetahi mau tamarii na te ao atoa nei e hinaaro ra e haapao i te mau metua ruhiruhia, eita te tahi pae e nehenehe e rave, area vetahi ra te pohe nei ratou na mua ˈˈe i to ratou mau metua. Te imi matamua nei te mau kerisetiano i te hau i te hoê vahi taa ê roa, ma te haamanaˈo i te parau tǎpǔ a te Atua e: “E ore roa vau e taiva ia oe, e ore roa vau e faarue ia oe, e ore, e ore roa ˈtu.”—Hebera 13:5.
Aita te feia o tei faanuu i ta ratou faaipoiporaa no te tavini ia Iehova ma te taime taatoa i faaruehia. E tuahine faaea taa noa o Christiana, 32 matahiti. Ua tavini oia ei pionie tamau i Nigeria i na matahiti e iva i mairi aˈenei. Te parau ra o ˈna e: “Ua tuu vau i to ˈu tiaturiraa i nia ia Iehova, o te haapapu ra ia tatou e eita roa ˈtu o ˈna e faarue i ta ˈna mau tavini. Ua riro ta ˈna parau tǎpǔ ei tiaturiraa na ˈu. Ua aupuru Iehova ia ˈu i te pae varua e i te pae materia. Ua faaite o ˈna e e Metua hamani maitai oia. Ei hiˈoraa, ua haere au e tavini ei pionie i te hoê vahi e titau-rahi-hia te mau Ite. Noa ˈtu e mea iti roa te mau ravea, ua haapii au i te tarani. I to ˈu tapearaahia i te fare maˈi no te mea e maˈi typhus to ˈu, ua haere mai te mau taeae i roto i ta ˈu amuiraa tahito e farerei ia ˈu e ua haapao ratou ia ˈu.
“Te oaoa rahi nei au i roto i te taviniraa ma te taime taatoa. Ua faariro vau i te reira ei haamaitairaa taa ê rahi mau ia ohipa e te Poiete o te ao o te reva teitei e e rave rahi mau taeae e tuahine na te ao atoa nei. Ua ite au e rave rahi mau taurearea o tei inoino e tei erehia i te tiaturiraa no te mau ohipa e haaati ra ia ratou. I to ˈu hiˈoraa e oraraa faufaa mau to ˈu; te hiˈo nei au i te tau no a muri aˈe ma te tiaturi papu. Ua ite au e te haafatataraa ˈtu ia Iehova o te ravea maitai roa ˈˈe ïa no te mau fifi ta tatou e faaruru nei i teie nei mahana.”
Mai te peu e te tutava nei outou e faaipoipo, eita râ outou e nehenehe no te mau fifi i te pae faanavairaa faufaa, a faaitoito! E ere no outou anaˈe. E rave rahi o te faaruru nei i te hoê â mau tamataraa ma te tauturuhia e Iehova. A rave i te mea maitai roa ˈˈe i roto i to outou huru tupuraa na roto i te raveraa outou iho i te mau ohipa maitatai no vetahi ê e na roto i te haamaitairaa i to outou huru i te pae varua. A haafatata ˈtu i te Atua; e tauturu oia ia outou no te mea te haapao mau ra oia ia outou.—Petero 1, 5:7.