VAIRAA PAPAI NATIRARA Watchtower
Watchtower
VAIRAA PAPAI NATIRARA
Tahiti
ǎ,ě,ǐ,ǒ,ǔ,ˈ
  • ǎ
  • ě
  • ǐ
  • ǒ
  • ǔ
  • ˈ
  • BIBILIA
  • PAPAI
  • PUTUPUTURAA
  • w95 1/5 api 28-31
  • Eaha ta outou haamâuˈaraa no ta outou ohipa tapihooraa?

Aita e video no teie tuhaa.

Eiaha e inoino, te vai ra te tahi fifi e te video.

  • Eaha ta outou haamâuˈaraa no ta outou ohipa tapihooraa?
  • Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
  • Upoo parau iti
  • Papai tei tuea
  • A vaiiho i te moni i to ˈna parahiraa
  • A ati maite i ta outou parau faaau
  • A faaite i te haerea parau-tia
  • A ohipa ma te tano i nia i te mau hoa faaroo
  • A vaiiho i te ite maite ia paruru ia outou
    Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1997
  • Ia afaro noa to tatou haerea i te mau mea atoa
    Rave noa i te mau mea e here mai ai te Atua
  • “Ia vai maite noa to outou feruriraa paari”
    Te Pare Tiairaa e faaite ra i te Basileia o Iehova 2006
Te Pare Tiairaa te faaite ra i te Basileia o Iehova 1995
w95 1/5 api 28-31

Eaha ta outou haamâuˈaraa no ta outou ohipa tapihooraa?

UA PARIHIA te vahine a te peretiteni no te hoê fenua i Marite Apatoa no te faahaereraa tau hanere tausani dala marite mai roto mai i te mau parau faaau i roto i te mau taiete haavare haamauhia e te mau melo o to ˈna utuafare. Ua tapeahia te hoê taata haapao faufaa i te fare moni, e 38 matahiti to ˈna, i Inidia e ua haruhia to ˈna fare tahua unauna e to ˈna e 29 pereoo no te mea te parauhia ra e ua rave oia i te ohipa haama i to ˈna taviriraa 1,6 miria dala marite a te fare moni e a te matete o te mau faufaa. I Philipino, te hamani ra te mau tausani taata e noho ra i nia i te hoê motu, i te mau pupuhi opanihia e te ture ei imiraa moni na ratou. Ua parauhia, e no te rave noa i teie ohipa tapihooraa hoona, ua matau ratou i te peta i te moni i te mau taata toroa a te hau eiaha ratou ia faaô mai.

E, te parare nei te haerea parau-tia ore e te taviriraa i roto i te ohipa tapihooraa na te ao atoa. E e ohipa pinepine te reira i nia i te tiaraa e te roo o taua mau taata ra, e te moni atoa.

E outou? Te rave atoa ra anei outou i te mau ohipa tapihooraa? Aore ra te manaˈo ra anei outou e haamata i te hoê ohipa tapihooraa? Eaha te hoo o te reira no outou? E titau iho â te raveraa i te ohipa tapihooraa i te tahi mea. E ere i te hoê mea ino. Tera râ, e manaˈo paari ia numera i te haamâuˈaraa hou a faaô atu ai i roto i te ohipa tapihooraa aore ra a rave ai i te mau faaotiraa no nia i te hoê o tei haamau-aˈena-hia. (Luka 14:28) Te faaitehia ra i roto i te tumu parau tarenihia i te api 31 i te tahi mau hoo o ta outou e hinaaro e feruri maite.

Ma te taa maitai, e ere i te mea ohie te faaôraa i roto i te ohipa tapihooraa. No te hoê kerisetiano, te vai ra te mau titauraa i te pae varua e i te pae morare o te tia ia hiˈopoahia. E maraa anei ia outou ia aufau i te mau hoo e ia vai aifaito noa i te pae varua? Te vai ra anei te tahi mau hoo o te hau atu i te mau mea o ta outou e nehenehe e farii i te pae morare? Eaha te tahi mau faaueraa tumu o te nehenehe e tauturu ia outou ia faaoti e teihea te mau hoo tano e teihea te mea tano ore?

A vaiiho i te moni i to ˈna parahiraa

E mea faufaa te moni no te faatupu i te hoê ohipa tapihooraa, e te tiaturihia ra e e horoa mai te hoê ohipa tapihooraa i te moni e navai no te faaamu i te utuafare. Tera râ, e nehenehe te mau tapao no nia i te moni e taui-ohie-hia. E riro paha te nounou ei tumu. No te rahiraa, ia titauhia te moni e tuuhia te mau mea atoa i te piti o te parahiraa. Tera râ, ua faaite te taata ra o Agura, o tei papai i te buka bibilia ra a te mau Maseli, i te manaˈo aifaito i to ˈna parauraa e: “Eiaha e tuuhia mai te veve e te taoˈa rahi ia ˈu nei; e faaamu mai oe ia ˈu i te maa e au ia ˈu ra.” (Maseli 30:8) Ua taa ia ˈna te faufaaraa ia mauruuru noa i te mau mea navai e vai ra no te oraraa—aita o ˈna i hinaaro “ia monihia” o ˈna, mai ta vetahi e parau nei i roto i te ohipa tapihooraa.

Noa ˈtu râ, e nehenehe te nounou e turai i te hoê taata ia haamoe i teie faaueraa tumu ia tupu anaˈe te mea e parauhia ra te taime ruperuperaa. Ua faatia te hoê tavini ratere Ite no Iehova no te hoê fenua ona i taua huru tupuraa ra. Ua horoa te tahi taiete e hinaaro ra i te moni no te ohipa tapihooraa, i te manaˈo e e tataipiti oioi te moni a te feia e faaohipa i ta ratou moni no taua ohipa ra, peneiaˈe i roto noa i te tahi mau avaˈe. Ua aratai teie ravea e noaa rahi te moni ma te ohie e rave rahi taata ia tuu i ta ratou moni no te ohipa tapihooraa. Te parau ra te tavini ratere e: “Ua hinaaro rahi vetahi e faaô atu. Aita ratou i hiˈopoa maite, e ua tarahu ratou i te moni [no te tuu atu].”

Ma te taa ê atu, ua haere e piti taata e hiˈopoa i te piha ohipa a taua taiete ra hou a tuu atu ai i te moni. Aita ta raua aniraa no te hiˈo i te mau parau haamaramaramaraa o te ohipa i fariihia. Ua feaa ˈtura raua no nia i te roo o te taiete. Ua riro te reira ei parururaa no raua, i te mea hoi e i roto noa tau hebedoma, ua ite-tahaa-hia te hoê opuaraa e taviri i te moni, e ua tapeahia te mau taata. A feruri noa na e eaha te roohia i nia i te feia aita i hiˈopoa na mua. Eita ratou e ere-noa-hia i te moni, peneiaˈe te mau hoa atoa o ta ratou i tarahu atu i te moni e eita ratou e nehenehe e faahoˈi i te taime e faaorehia ˈi te opuaraa. I roto i te mau tupuraa i te pae moni, e mea paari mau ia faaohipa i te faaueraa tumu a te Maseli 22:3: “E ite te taata haapao i te ino, e ua ape ihora; te haere noa ra râ te ite ore e pohe atura.”

A ati maite i ta outou parau faaau

E ia ore anaˈe te ohipa tapihooraa e hoonahia mai ta outou i tiai na? Te haapopou ra te Salamo 15:4 i te hoê taata e ati maite i ta ˈna mau parau faaau noa ˈtu e i te na reiraraa eita o ˈna e maitaihia: “O tei tǎpǔ atu, ino noa ˈi oia ihora, e aore e tahema ra.” E mea ohie ia ati maite i te hoê parau faaau ia tere maitai anaˈe te mau ohipa. E nehenehe râ te reira e riro ei tamataraa i te taiva ore ia fifihia te tahi i te pae moni.

A haamanaˈo na i te hoê hiˈoraa bibilia i te tau o Iosua. Ua rave te feia no Gibeona i te mau mea ia fafau te mau tavana o Iseraela e o ratou i te hoê faufaa e eiaha e haamou ia ratou. Oia mau, e mau taata ratou no te hoê nunaa tei faarirohia ei haamǎtaˈuraa no Iseraela. I te taime a itehia ˈi te haavareraa, “aita aˈera te tamarii a Iseraela i taparahi ia ratou, no te mea, ua tǎpǔ te mau tavana o te amuiraa i te Atua . . . ia ratou.” (Iosua 9:18) Noa ˈtu e no roto mai teie pǔpǔ i te tuhaa fenua enemi, ua manaˈo te mau raatira e mea faufaa ia tapea i ta ratou parau. E te faaite ra te mau ohipa i tupu i muri iho e ua mauruuru o Iehova i te reira.—Iosua 10:6-11.

E ati maite anei outou i ta outou mau parau faaau e mau fafauraa no nia i te ohipa tapihooraa noa ˈtu e aita te mau mea e tere ra mai ta outou i hinaaro na?a Ia na reira anaˈe outou e rahi atu â outou i te pee i te huru o Iehova, o te ati maite noa i ta ˈna parau.—Isaia 55:11.

A faaite i te haerea parau-tia

Te haerea parau-tia o te hoê ïa huru o te moe ra, aore ra tei moe roa i roto i te tuhaa ohiparaa i te pae tapihooraa i teie mahana. E faaohipa paha vetahi i roto te mau ohipa tapihooraa e tuea ra e ta outou i te mau ravea parau-tia ore no te haamaraa i ta ratou moni ohipa. E faaite paha ratou i te haerea parau-tia ore i roto i te mau parau faatianianiraa. E eiâ mai paha ratou i te iˈoa o te tahi atu taiete e e tuu atu i nia i ta ratou mau taoˈa. Aore ra e pûpû mai ratou i te hoê taoˈa haapaoraa ore ma te parau e e taoˈa maitai roa. E mau huru taa ê anaˈe teie o te haerea parau-tia ore. Ua riro te feia e na reira ra mai “te paieti ore,” ia au i te parau a Asapha, “te tupu ra i te rahi ta ratou taoˈa,” na roto iho â ïa i te rave-tahaa-raa i te taviriraa.—Salamo 73:12.

E faaohipa anei outou, ei tiaraa kerisetiano, i te mau huru raveraa opanihia e te ture? Aore ra e vaiiho outou ia arataihia outou e te mau faaueraa tumu a te Bibilia, mai teie e: “Aore roa a matou taata i hamani ino, aore roa a matou taata i faaino, aore roa a matou taata i haavare”; “ua faarue râ matou i te peu rii moe haama ra, e ere hoi to matou i te haerea paari”; “e mea riaria na Iehova te mau tapao au ore; e te mau faito haavare ra, e ere ïa i te mea maitai”? (Korinetia 2, 4:2; 7:2; Maseli 20:23) A haamanaˈo e, te tumu o te haerea parau-tia ore, o te Diabolo ra o Satani ïa aita ˈtu ai, te “metua hoi no te haavare.”—Ioane 8:44.

E patoi e e parau mai paha vetahi e: ‘E mea fifi roa ia rave noa i te ohipa tapihooraa, ahiri râ e faaohipahia te mau huru raveraa parau-tia ore mai ta vetahi ê e rave ra, e ere ïa i te mea fifi.’ I reira hoi e nehenehe ai te kerisetiano e haapapu i to ˈna faaroo ia Iehova. Te tamatahia ra te haerea parau-tia ia titau-anaˈe-hia te tahi mea. Te parauraa e eita te hoê taata e ora ma te ore e rave i te haerea parau-tia ore o te parauraa ïa e aita te Atua e haapao ra i te feia e here ra ia ˈna. Ua ite te hoê taata ma te faaroo mau ia Iehova e e nehenehe te Atua e haamâha i te mau hinaaro o to ˈna mau tavini na te mau fenua atoa e i roto i te mau huru tupuraa atoa. (Hebera 13:5) Oia mau, e noaa paha i te hoê taata te hoê tuhaa moni ohipa haihai aˈe i ta te feia e haerea parau-tia ore to ratou, tera râ, e ere anei mea hoona roa ˈˈe e fanaˈo i te haamaitairaa a te Atua?

A haamanaˈo e, ua riro te haerea parau-tia ore mai te hoê taoˈa piihia te boomerang ra te huru, ia taorahia, e hoˈi faahou mai oia i te taata taora ra. Ia ite-anaˈe-hia e e haerea parau-tia ore to te hoê taata tapihoo, e faarue pinepine te feia e haere mai e hoohoo e te feia e afai mai e hoo ia ˈna. Ua haavare paha o ˈna ia ratou i te taime matamua, eita râ o ˈna e tapiti faahou. I te tahi aˈe pae, e faatura-noa-hia te hoê taata tapihoo haerea parau-tia e vetahi ê. A haapao maitai ia ore outou ia faahemahia e te haaferuriraa haavare, ‘E haerea parau-tia ore to te taatoaraa, no reira aita ïa e peapea.’ Teie te faaueraa tumu a te Bibilia e, “Eiaha oe e pee i te feia rahi i te parau ino ra.”—Exodo 23:2.

E feruri anaˈe na e to outou hoa rave ohipa tapihooraa e mea maoro i teie nei e ere o ˈna i te hoê hoa kerisetiano e aita o ˈna e ati maite noa ra i te mau faaueraa tumu a te Bibilia. E mea tano anei ia faaohipa i te reira ei otoheraa no te ape i ta outou iho hopoia ia ravehia te tahi ohipa aita i niuhia i nia i te mau Papai? A haamanaˈo i te mau hiˈoraa o Adamu e o Saula. Maoti i te imi ia ore e hara, ua hema raua i raro aˈe i te faateimaharaa a vetahi ê e ua faahapa aˈera raua i to raua mau hoa. Auê ïa hoo rahi mau ta raua i aufau!—Genese 3:12, 17-19; Samuela 1, 15:20-26.

A ohipa ma te tano i nia i te mau hoa faaroo

Te vai ra anei te mau hoo e tia ia hiˈopoa ia rave-anaˈe-hia te ohipa tapihooraa e te mau hoa haamori ia Iehova? I to te peropheta ra o Ieremia hooraa mai i te hoê aua faaapu a to ˈna iho taeae fetii i roto i to ˈna oire ra i Anatota, aita o ˈna i horoa noa na ˈna i te moni e i aroha rima noa ia ˈna. Ua parau râ o ˈna e: “Papaihia ihora te parau na ˈu e ua piahia ihora, e faataa ihora vau i te ite ei ite, e ua faito ihora vau i te moni i roto i te faito.” (Ieremia 32:10) E nehenehe te papairaa i teie mau huru parau faaau e arai i te taa-ore-raa e tupu i muri iho mai te peu e e taui te mau ohipa.

Eaha râ te tia ia rave mai te peu e e rave te hoê taeae kerisetiano i te mau ohipa tano ore i nia ia outou i roto i te ohipa tapihooraa? E tia anei ia outou ia tuu ia ˈna i te haavaraa? Mea maramarama roa te Bibilia i nia i te reira. “Te vai na anei te hoê o outou, e pariraa ta ˈna ia vetahi ê, eita e mǎt[a]ˈu ia haavahia i te aro o te feia parau-tia ore ra, e eiaha i te aro o te feia moˈa ra?” o ta Paulo ïa i ani. E nafea ïa mai te peu e aita te hoê fifi i faaafaro-oioi-hia ma te au? Ua parau faahou o Paulo e: “E hapa mau â tei roto ia outou, i te mea te haava na outou ia outou iho. Eaha outou i ore i faaoromai ai i te ino? e eaha outou i ore i faaoromai ai ia faaerehia?” A feruri noa na ia faaino-anaˈe-hia te roo o te faanahonahoraa kerisetiano mai te peu e e faaroo te feia no teie nei ao e te afai nei te mau kerisetiano mau i to ratou mau fifi i mua i te haavaraa! E ere anei e ua puai aˈe te here no te moni i te here no te mau taeae i roto i taua mau huru tupuraa ra? Aore ra aita anei te tura o te hoê taata i faainohia e e manaˈo tahoo to roto i te feruriraa? Te faaite ra te aˈoraa a Paulo e i roto i taua mau huru tupuraa ra, e mea maitai aˈe ia vaiiho atu maoti i te haere i te haavaraa.—Korinetia 1, 6:1, 7; Roma 12:17-21.

Parau mau, te vai ra te hoê ravea niuhia i nia i te mau Papai no te faaafaro i taua mau huru aimârôraa ra i roto i te amuiraa. (Mataio 5:37; 18:15-17) No te tauturu i te mau taeae e fifihia ra ia pee i te mau titauraa horoahia, e nehenehe te mau tiaau kerisetiano e pûpû atu i te tahi mau aˈoraa tauturu no te taatoaraa. E mea ohie paha ia farii i te mau faaueraa tumu a te Bibilia i roto i taua mau huru tauaparauraa ra, i muri iho râ e faaite mau anei outou e ua faaroo iho â outou na roto i te faaohiparaa i te mau aˈoraa i horoahia? Na te here no te Atua e no to tatou mau hoa kerisetiano e turai ia tatou ia na reira.

Ma te feaa ore, e titau iho â te raveraa i te ohipa tapihooraa i te tahi mea ia outou. Na roto i te tiaturiraa, e mea aifaito te hoo o ta outou e aufau. Ia farerei noa ˈtu outou i te mau faaotiraa aore ra te tahi atu mau huru tupuraa atâta, a haamanaˈo e e rave rahi mau ohipa i roto i te oraraa tei hau aˈe i te faufaa i te moni. Na roto i te vaiihoraa i te moni i to ˈna parahiraa, te ati-maite-raa i ta ˈna parau faaau, te faaiteraa i te haerea parau-tia, e te ohiparaa e te mau hoa rave ohipa tapihooraa na roto i te huru kerisetiano, e ite papu tatou e eita te hoo o te ohipa tapihooraa e titau rahi roa ˈtu â i te taime e te moni i te mea faufaa, e i te hoê â taime, e nehenehe atoa tatou e atuatu i to tatou auhoaraa, te hoê haava manaˈo maitai, e te hoê taairaa piri e o Iehova.

[Nota i raro i te api]

a No te hoê hiˈoraa o te hoê taata no teie tau tei ati maite i ta ˈna parau i roto i te ohipa tapihooraa, a hiˈo i te tumu parau ra “Hoê parau, hoê faaauraa” i roto i te A ara mai na! no te 8 no me 1988, mau api 11-13 (farani).

[Tumu parau tarenihia i te api 31]

Te tahi mau hoo o ta outou ohipa tapihooraa

Taime: E rahi aˈe te taime e pau no ta ˈna iho ohipa tapihooraa maoti i te rave i te ohipa na te hoê taiete. E faaô atoa anei outou i te reira i roto i ta outou porotarama, o te faaiti mai i te taime e toe ra no te mau ohipa faufaa i te pae varua? I roto i te tuhaa maitai, e nehenehe anei outou e faanaho i ta outou mau ohipa no te horoa rahi atu â i te taime no te rave i te hinaaro o te Atua? Mai te peu e e, mea maitai roa ïa. A haapao maitai râ! E mea ohie aˈe ia parau i te rave.

Moni: E mea faufaa te moni no te imi i te moni. Eaha te faufaa e hinaarohia no ta outou ohipa tapihooraa? Ua pue aˈena anei ta outou moni? Aore ra e tarahu anei outou? E nehenehe anei outou e haamâuˈa i te tahi maa moni? Aore ra e rahi aˈe anei te hoo i tei maraa ia outou ia ore anaˈe te mau ohipa e tupu mai ta outou i hinaaro na?

Mau hoa: No te mau fifi e tupu ra i roto i te mau ohiparaa i te mau mahana atoa, e rave rahi feia rave ohipa tapihooraa tei erehia i to ratou mau hoa. Noa ˈtu e e nehenehe e noaa mai te mau hoa i reira, e ere râ i te mea papu roa te atuaturaa i te mau taairaa piri roa. E mai te peu e e mau taeae kerisetiano taua mau hoa ra?

Hoê haava manaˈo maitai: Te rahiraa o te huru raveraa i te ohipa tapihooraa i roto i te tuhaa ohiparaa i teie mahana oia hoi “Te faatitiauaraa ino” aore ra “Nafea vau e onahia ˈi?” Hau atu i te 70 i nia i te hanere mau taata haere haapiiraa i roto i te hoê titorotororaa i Europa tei parau e mea iti aore ra aita e parahiraa faahou to te morare i roto i te ohipa tapihooraa. E ere i te mea maere e ua parare te taviriraa, te haerea parau-tia ore, e te mau peu tapihooraa atâta. E tamata anei outou i te rave atoa mai ia vetahi ê?

To outou taairaa e o Iehova: E faaino roa te mau ohipa atoa i te pae tapihooraa e ofati ra i te mau ture e te mau faaueraa tumu a te Atua, ua matau-atoa-hia te reira, i te taairaa o te hoê taata e to ˈna Poiete. E nehenehe e erehia ia ˈna te haamaitairaa o te ora mure ore. E ere anei te reira i te hoê hoo rahi roa no te hoê kerisetiano taiva ore ia aufau, ma te ore e haapeapea i te ruperuperaa i te pae materia?

[Hohoˈa i te api 31]

Na te aha e tauturu ia arai i te mau taa-ore-raa e tupu mai a muri aˈe? Hoê aroha-rima-raa aore ra hoê parau faaauraa papaihia?

    Papai reo Tahiti (1985-2026)
    Haere i rapae
    Haere i nia
    • Tahiti
    • Hapono
    • Ta oe e hinaaro
    • Copyright © 2026 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Parau no te faaohiparaa
    • Eita e puharahia
    • Maiti eaha te ore e puhara
    • JW.ORG
    • Haere i nia
    Hapono